Noua conducere a PNL, instalată după alegerea lui Ilie Bolojan, a decis să conteste hotărârea pentru a câștiga timp, în condițiile în care PNL are datorii uriașe.
Potrivit unor surse din partid, citate de Hotnews, liberalii nu au resursele necesare pentru a achita suma cerută de AEP, scrie Gândul.
„PNL nu mai are bani să plătească datoriile. 14 milioane de lei, aproape 3 milioane de euro, este o sumă enormă, în condițiile în care partidul are datorii de peste 150 de milioane de lei. PNL nu are bani, Bolojan și noua conducere au decis să tragă de timp prin acest proces”, au explicat membri ai PNL sub protecția anonimatului.
Liberalii invocă ordonanța trenuleț din decembrieOficial, liberalii invocă Ordonanța de Urgență emisă în decembrie 2024 de guvernul Ciolacu, care ar acoperi cheltuielile făcute din subvenție.
În campania prezidențială din noiembrie 2024, PNL a folosit peste 14 milioane de lei din fondurile primite de la bugetul de stat pentru a-l susține pe Nicolae Ciucă.
Diferențele față de PSD, USR și AURAutoritatea Electorală Permanentă a stabilit în luna mai, după un control de legalitate, că subvenția folosită în campanie a fost rambursată ilegal și trebuie restituită.
Spre deosebire de PNL, PSD nu a folosit bani publici la campania lui Marcel Ciolacu, bazându-se pe împrumuturi, astfel că întreaga sumă i-a fost returnată fără probleme.
USR a ales să restituie în luna mai suma de 5,1 milioane de lei, cheltuită în campania Elenei Lasconi, după ce banii rambursați de AEP fuseseră plasați într-un cont separat încă din decembrie 2024. În schimb, AUR a contestat în instanță decizia AEP pentru o sumă mai mică, de puțin peste un milion de lei.
„Suma rambursată de AEP în luna decembrie 2024, gândită ca un avans înainte să se finalizeze controlul a fost calculată fără să fie făcută diferența între sursele de finanțare din raportul de cheltuieli al USR, respectiv subvenție și veniturile proprii. Banii au fost mutați din primul moment într-un cont separat, în așteptarea verificărilor oficiale, pentru a fi returnați imediat ce AEP confirmă calculul final”, au precizat reprezentanții partidului.
Subvențiile partidelor în august 2025
Deși s-a discutat despre reducerea subvenției pentru partide, acestea au încasat și în luna august 2025 peste 19 milioane de lei. Repartizarea sumelor a fost următoarea:
Articolul Liberalii lui Bolojan, sufocați în datorii. Partidul a dat în judecată AEP după ce Autoritatea le-a cerut să returneze 14 milioane de lei apare prima dată în Mediafax.
Diplomații europeni au fost avertizați să se pregătească pentru o întâlnire istorică între fostul președinte american Donald Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin, potrivit unor surse citate de Sky News.
Întâlnirea ar putea avea loc în Europa la sfârșitul acestei săptămâni, în funcție de rezultatul discuțiilor de astăzi.
În cadrul unei videoconferințe a „coaliției celor dispuși” din weekend, premierul italian Giorgia Meloni a propus Roma drept gazdă, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a avansat Geneva.
Zelenski și Trump ar fi favorabili Romei, în special Vaticanului, însă Putin ar prefera Geneva.
Ministerele de externe din Italia și Elveția au anunțat că sunt pregătite să organizeze întâlnirea, în timp ce diplomații europeni analizează și alte variante, inclusiv Budapesta și Helsinki.
Articolul Diplomații europeni, pregătiți pentru o posibilă întâlnire între Trump, Zelenski și Putin apare prima dată în Mediafax.
Acesta este un proiect ambițios ce își propune să formeze școli împuternicite și autonome, capabile să își gestioneze propriul proces de îmbunătățire continuă. PENNY România sprijină Programul cu 30.000 euro anual și, împreună cu AVE, lucrează la construirea unui viitor mai bun pentru educație, prin sprijinirea directorilor, cadrelor didactice și a școlilor.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21184
Articolul PENNY România continuă să susțină educația pentru toți copiii din România apare prima dată în Mediafax.
Tom Barrack, după o întâlnire cu președintele libanez Joseph Aoun, a mai spus că Washingtonul va căuta o propunere economică pentru reconstrucția postbelică a țării, după luni de diplomație prin corespondență între SUA și Liban.
Barrack urmează, de asemenea, să se întâlnească cu prim-ministrul Nawaf Salam și cu președintele parlamentului Nabih Berri, care negociază frecvent în numele Hezbollah cu Washingtonul.
„Cred că guvernul libanez și-a făcut partea. Au făcut primul pas”, a spus Barrack, care este și ambasadorul SUA în Turcia. „Acum avem nevoie ca Israelul să respecte acest schimb de angajamente echitabil.”
Decizia Libanului de săptămâna trecută de a sprijini planul de dezarmare a Hezbollah a stârnit furia grupului susținut de Iran și a aliaților săi, care consideră că armata israeliană ar trebui mai întâi să se retragă de pe cele cinci regiuni ocupate în sudul Libanului de la sfârșitul războiului de 14 luni cu Hezbollah din noiembrie trecut și să înceteze să lanseze aproape zilnic atacuri aeriene în țară.
Naim Kassem, secretarul general al Hezbollah, a jurat că va lupta împotriva eforturilor de dezarmare a grupului, ceea ce a stârnit temeri privind tulburări civile în țară.
Barrack a avertizat Hezbollah că va „pierde o oportunitate” dacă nu va susține apelurile pentru dezarmarea sa.
Banca Mondială estimează că războiul dintre Hezbollah și Israel, la sfârșitul anului 2024, a cauzat daune și pierderi economice de 11,1 miliarde de dolari, în timp ce vaste zone din sudul și estul Libanului au fost devastate. Țara se confruntă, de asemenea, cu o criză economică paralizantă din 2019.
Articolul SUA discută armistițiu cu Israel după angajamentul Libanului de a dezarma Hezbollah apare prima dată în Mediafax.
În campania pentru alegerile locale din vara lui 2024, primarul Emil Boc a prezentat metroul din Cluj-Napoca drept unul dintre cele mai mari proiecte ale orașului, promițând finanțare europeană prin PNRR. Evenimentul a fost intens mediatizat: Boc a participat cu lopata în mână la momentul festiv de început al lucrărilor, în prezența unor figuri politice precum Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, scrie Gândul.
Optimismul s-a risipit rapid. La câteva luni după alegeri, premierul Marcel Ciolacu a exprimat primele îngrijorări oficiale privind finanțarea, iar în august 2024 Gândul a anunțat că cele 300 de milioane de euro alocate prin PNRR au fost pierdute, iar proiectul scos de pe lista de finanțare. Ministrul Adrian Câciu a confirmat ulterior că metroul va fi finanțat prin Programul Transport și obligațiuni verzi emise de stat.
Problema a fost una birocratică: patru erate publicate în Jurnalul Oficial al UE nu au fost acceptate, ceea ce a blocat accesul la fonduri. Ministrul Dragoș Pîslaru a recunoscut oficial în iulie 2025 că lipsa publicării corecte a eratelor a fost motivul pierderii finanțării.
Totodată, primarul Emil Boc a respins acuzațiile, calificându-le drept false și alarmiste, și a invocat existența unui contract de finanțare semnat încă din 2022. De partea sa, autoritățile au oferit explicații diferite: Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor, a precizat că componenta PNRR reprezenta doar 300 milioane euro dintr-un total estimat la 2 miliarde euro, iar restul investiției va fi acoperit prin euroobligațiuni verzi și fonduri viitoare din Programul Transport 2021–2027.
Alexandru Nazare și „nenorocirea fără precedent”În plus, Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe, a calificat pierderea celor 7 miliarde euro din PNRR drept „nenorocire fără precedent” și a cerut formarea unui grup de lucru pentru a identifica surse alternative de finanțare.
„Cred că toate proiectele care sunt în situația… în primul rând, aș spune că e o nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro din PNRR. Este fără precedent, nu s-a mai întâmplat niciodată, în relația cu Uniunea Europeană sau cu un program de finanțare, să pierdem atât de mulți bani care erau disponibili la dobânzi foarte bune în comparație cu dobânzile pe care le plătim din piață și toate aceste proiecte începute, care nu mai sunt prinse, din diverse motive, în PNRR”, a declarat Nazare pentru Gândul.
Într-o poziție critică, Asociația Pro Infrastructura a acuzat că Primăria Cluj nu a pregătit documentația necesară pentru menținerea finanțării prin PNRR și că speranțele clujenilor au fost „vândute” prematur.
„Primăria Cluj-Napoca a plătit în 2024 un avans de 232 milioane euro, bani primiți de la Guvernul Ciolacu, către antreprenorul general Gülermak. (…) Fiindcă n-a fost în stare să pregătească bine și la timp magistrala, aceasta a fost scoasă de pe PNRR și pusă pe Programul Transport, însă doar verbal, fiindcă n-are nici măcar cererea de finanțare depusă”, transmitea Pro Infrastructura.
În ciuda obstacolelor, Emil Boc și-a reafirmat în august 2025 încrederea că proiectul va continua, susținând că sursele de finanțare se pot „readapta” și că există un contract valabil până în 2031. Rămâne de văzut însă cum va fi gestionată diferența de peste 1,7 miliarde euro pierdută prin PNRR și cum vor fi mobilizate fondurile alternative pentru realizarea metroului clujean.
Articolul Farsa electorală cu metroul de la Cluj: cum s-au pierdut 2 miliarde de euro din PNRR apare prima dată în Mediafax.
„Trăim într-o democrație și nu ai de ales, decât să explici publicului ce vrei să faci, pentru că ai nevoie ca publicul fie să fie de partea ta, fie măcar să înțeleagă în ce direcție vrei să duci lucrurile și probabil unde mă duceți e că statul român în ultima perioadă nu a avut cea mai bună comunicare cu cetățenii”, spune Radu Burnete.
Consilierul prezidențial vorbește și despre lipsa de răbdare din societate: „Simt și că există o oarecare lipsă de răbdare în societate, o simt inclusiv în mediile mele. Lumea pe de o parte nu are răbdare cu nimic, orice propunere cu care vii, în secunda doi cineva vine să-ți arate că ești prost, ți-o desființează. Există prea puțină disponibilitate la dialog, adică băi, Burnete, înainte să-ți spun că ești un tâmpit, mai explică-mi o dată ce ai vrut tu de fapt cu ideea asta. Și probabil că rețelele sociale au contribuit la tipul ăsta de reacție”.
„Simt o lipsă de răbdare. Uneori, ne apucăm să ne renovăm un apartament de două camere și poate dura câteva luni de zile. Așteptarea ca un Guvern, oricare ar fi el, să poată renova, între ghilimele, o țară în două luni de zile e un pic nerealistă. Asta nu înseamnă că nu înțeleg frustrarea oamenilor, o înțeleg, pentru că sunt atât de multe lucruri pe care cetățenii le cer de foarte multă vreme, nu mai risipiți bani, opriți corupția, nu mai vrem privilegii în zona publică, nu mai vrem pensii speciale”, încheie consilierul prezidențial.
Articolul Societatea are prea puțină răbdare, orice propunere e criticată instant, spune Radu Burnete apare prima dată în Mediafax.
Conform The Guardian, Swatch Group a anunțat, sâmbătă, că a eliminat din toate canalele o reclamă care a stârnit un val de critici în China.
În materialul promoțional, un model asiatic apărea trăgându-și cu degetele colțurile ochilor, gest considerat de mulți utilizatori ai rețelelor sociale drept ofensator și rasist.
„Ne cerem scuze sincer pentru orice neplăcere sau neînțelegere pe care aceasta le-ar fi putut provoca”, a transmis compania într-un mesaj publicat pe Instagram și Weibo.
Reacțiile nu s-au oprit însă la scuze.
Numeroși utilizatori au cerut sancționarea companiei și boicotarea mărcilor deținute de Swatch, printre care Blancpain, Longines și Tissot.
„Imaginea brandului s-a prăbușit. Cred că pot să-și ceară scuze și să repare totul? Nu e atât de simplu”, a scris un utilizator de Weibo cu peste un milion de urmăritori.
China reprezintă una dintre cele mai importante piețe pentru Swatch Group, dar compania se confruntă cu dificultăți pe fondul încetinirii economiei și al orientării consumatorilor către branduri mai accesibile.
În iulie, grupul a raportat o scădere de 11,2% a vânzărilor nete în prima jumătate a anului, punând declinul exclusiv pe seama cererii slabe din China.
Articolul Swatch retrage o reclamă acuzată de rasism în China după apeluri la boicot apare prima dată în Mediafax.
La întâlnirea de luni, de la Washington, liderii și experții europeni transmit un mesaj clar: „Ucraina are nevoie de garanții reale de securitate, iar singura formă credibilă rămâne aderarea la NATO”. În lipsa acesteia, a explicat Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului de Externe al Estoniei, „orice altă formulă ar fi doar un compromis fragil, vulnerabil la presiunile Kremlinului”.
Diplomatul, citat de Radiodifuziunea publică estoniană, a arătat că experiența trecutului, inclusiv Memorandumul de la Budapesta din 1994, demonstrează cât de slabe pot fi promisiunile internaționale atunci când nu sunt sprijinite de mecanisme ferme de apărare colectivă: „Dacă apartenența la NATO nu poate fi acordată imediat după încetarea focului, atunci trebuie create soluții intermediare cât mai apropiate de această realitate. În lipsa lor, termenul de «garanție de securitate» rămâne gol de conținut”.
Europa trebuie să ridice costurile agresiunii ruseMemorandumul de la Budapesta din 1994, prin care Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear moștenit de la URSS în schimbul garanțiilor de securitate oferite de SUA, Marea Britanie și Rusia, a fost încălcat flagrant de Moscova odată cu anexarea Crimeei în 2014 și invazia declanșată în 2022.
Oficialul estonian a subliniat că statele europene nu trebuie să se limiteze la menținerea situației actuale, ci să acționeze mai hotărât pentru a ridica permanent costurile agresiunii ruse. „Ucraina are nevoie de ajutor militar constant și de certitudinea că avansează pe calea aderării la Uniunea Europeană. Capitalul politic european trebuie folosit pentru a acționa concret, nu doar pentru a convinge America”.
Rusia vrea să schimbe regulile de securitate în EuropaReferindu-se la întâlnirile recente ale liderilor internaționali, Vseviov a avertizat împotriva interpretărilor optimiste: „Ar fi o greșeală să credem că Putin și-a schimbat pozițiile după câteva ore de discuții. Dacă o va face vreodată, primul semn va fi că va înceta să lanseze rachete asupra copiilor ucraineni”.
Experții europeni atrag atenția că obiectivul Kremlinului rămâne neschimbat: rescrierea arhitecturii de securitate a Europei și slăbirea NATO. Iar, în acest context, unitatea transatlantică și solidaritatea cu Ucraina sunt considerate vitale: „Presiunea trebuie aplicată asupra agresorului, nu asupra victimei. Doar astfel se poate ajunge la o pace justă și durabilă”.
Duminică seara, Donald Trump și-a prezentat viziunea pe rețelele sociale, scriind că Ucraina nu va recăpăta Crimeea și nici nu va adera la NATO.
Articolul Experții europeni subliniază că aderarea la NATO este singura garanție credibilă de securitate pentru Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Portugalia se pregătește pentru vreme mai răcoroasă în zilele următoare, după mai multe incendii forestiere severe. Starea de alertă națională din cauza incendiilor forestiere a fost declarată pe 2 august și urma să se încheie duminică, cu o zi înainte de sosirea a două avioane suedeze de stingere a incendiilor, scrie AP.
La fel ca în Spania, resursele Portugaliei au fost epuizate. Duminică, au fost mobilizați peste 4.000 de pompieri și peste 1.300 de vehicule, precum și 17 aeronave, a declarat Agenția de Protecție Civilă a țării.
Suprafața de pădure arsă în Portugalia în acest an este de 17 ori mai mare decât în 2024, ajungând la aproximativ 139.000 de hectare, potrivit calculelor preliminare ale Institutului pentru Conservarea Naturii și Pădurilor, un organism guvernamental.
Lupta contra incendiilor forestiereGrecia, Bulgaria, Muntenegru și Albania au solicitat, de asemenea, ajutorul forței de pompieri a UE în ultimele zile pentru a face față incendiilor forestiere. Forța a fost deja activată de atâtea ori în acest an cât în tot sezonul de incendii din vara anului trecut.
În Turcia, unde recentele incendii au ucis 19 persoane, părți ale regiunii istorice care include memorialele campaniei din Gallipoli din Primul Război Mondial au fost evacuate duminică, deoarece flăcările amenințau casele din nord-vestul țării.
Șase sate au fost evacuate ca măsură de precauție, a declarat guvernatorul provinciei Canakkale, Omer Toraman.
Aproximativ 1.300 de pompieri, susținuți de 30 de aeronave, au luptat împotriva incendiului, potrivit Direcției Generale pentru Silvicultură.
Un incendiu pe peninsula din nordul strâmtorii Dardanele a dus la închiderea facilităților pentru vizitatori din Gallipoli, a declarat conducerea sitului. Zona este presărată cu cimitire, monumente comemorative și alte vestigii ale bătăliilor purtate între trupele otomane și cele aliate în 1915.
Turcia a fost lovită de sute de incendii de la sfârșitul lunii iunie, alimentate de temperaturi record, condiții de secetă și vânturi puternice.
Articolul Lupta cu incendiile. Grecia, Bulgaria, Muntenegru și Albania cer ajutor UE din cauza incendiilor cauzate de caniculă apare prima dată în Mediafax.
Într-o postare pe canalul său de Telegram, Ulyanov a criticat faptul că Occidentul comite o greșeală prin faptul că nu începe să discute o astfel de măsură în ceea ce privește Rusia, scrie agenția de presă rusă TASS.
„Mulți lideri ai UE subliniază că viitorul acord de pace ar trebui să ofere garanții de securitate fiabile pentru Ucraina. Rusia este de acord cu acest lucru. Dar are tot dreptul să se aștepte ca Moscova să primească, de asemenea, garanții de securitate eficiente”, a spus acesta, potrivit sursei citate.
Ulyanov a subliniat că aceste garanții ar trebui să fie „mult mai fiabile decât promisiunile notorii” privind neextinderea NATO spre est.
Putin ar fi fost de acord cu garanțiile de securitateDeclarațiile lui Ulyanov vin în contextul în care trimisul special al SUA privind Ucraina, Steve Witkoff, a declarat într-un interviu pentru CNN că Putin ar fi fost de acord să permită „garanții de securitate robuste” pentru Ucraina din partea Statelor Unite, ca parte a unui potențial acord de pace. Oficialul american a comparat aceste garanții cu un mecanism de tip „Articolul 5” al NATO, care ar presupune protecția Ucrainei împotriva unei noi invazii ruse.
Pe lângă garanțiile de securitate pentru Ucraina, Putin a insistat asupra eliminării „cauzelor războiului”, termen prin care Moscova cere neutralitatea Ucrainei și renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO. Aceste cerințe rămân puncte majore de blocaj în negocierile privind un posibil acord de pace.
Articolul Oficial rus: Rusia are dreptul la garanții de securitate din partea Occidentului, așa cum are și Ucraina apare prima dată în Mediafax.
