Сборщик RSS-лент

Mediafax

Kayle Bates, în vârstă de 67 de ani, a fost declarat mort la ora 18.17, după ce i s-au administrat trei injecții cu medicamente la închisoarea statală din Florida, în baza unui mandat de execuție semnat de guvernatorul republican Ron DeSantis.

A fost a zecea condamnare la moarte executată de statul Florida în 2025, extinzând recordul statului pentru execuții într-un singur an. În luna următoare sunt planificate încă două execuții.

De când Curtea Supremă a Statelor Unite a reinstaurat pedeapsa cu moartea în 1976, cel mai mare număr anual de execuții din Florida a fost de opt, în 2014.

Bates a fost condamnat pentru crimă de gradul întâi, răpire, jaf armat și tentativă de agresiune sexuală în cazul uciderii lui Janet White, pe 14 iunie 1982, în Bay County, în Florida Panhandle. Bates a răpit-o pe White de la biroul de asigurări unde lucra, a dus-o într-o pădure din spatele clădirii, a încercat să o violeze, a înjunghiat-o mortal și i-a smuls un inel cu diamant de pe unul dintre degete, potrivit documentelor judiciare.

Articolul Bărbat din Florida, executat pentru uciderea în 1982 a unei femei răpite apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Eemeli Peltonen, în vârstă de 30 de ani, care era deputat al Partidului Social-Democrat, se pare că s-a sinucis în clădire și a fost găsit marți dimineață, potrivit presei locale.

„Era un membru foarte iubit al comunității noastre și ne va lipsi profund. O viață tânără s-a sfârșit mult prea devreme”, a declarat Tytti Tuppurainen, președintele grupului parlamentar social-democrat, într-un comunicat.

Deși parlamentul se află în vacanța de vară, toate activitățile politice oficiale au fost suspendate de premierul Petteri Orpo pentru restul zilei.

Poliția a fost chemată la Parlament marți, la ora 11.06. Polițiștii au declarat că nu se suspectează nicio infracțiune.

Moartea lui Peltonen a fost confirmată aproximativ trei ore mai târziu într-o scurtă declarație parlamentară.

Peltonen, care reprezenta regiunea sudică Uusimaa, se afla la primul mandat ca membru al parlamentului, fiind ales în 2023.

Articolul Finlanda: Un politician a murit în parlamentul din Helsinki apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Le Figaro, numărul exact de decese atribuite valului de caniculă care a afectat țara între 3 și 18 august se ridică la 1.149, potrivit sistemului de monitorizare a mortalității.

În luna iulie, aproximativ 1.060 de decese au fost atribuite de acest sistem caniculei, o creștere de peste 50% față de iulie 2024.

Valul de căldură care tocmai s-a încheiat în Spania, în timpul căruia s-au înregistrat temperaturi de până la 45°C în sudul țării, a complicat considerabil munca pompierilor și a soldaților care luptă împotriva incendiilor de vegetație.

Articolul Spania: Peste 1.100 de decese atribuite valului de căldură din ultimlele 16 zile apare prima dată în Mediafax.

Guvernul pregăteşte înfiinţarea unui centru de răspuns la incidente de securitate cibernetică dedicat sectorului energetic, o industrie vizată de atacuri informatice tot mai numeroase şi mai complexe, iniţiativă despre care a vorbit iniţial, în august 2024, ministrul energiei de la acea dată, Sebastian Burduja.

Judeţul Vâlcea se profilează a fi „capitala“ antreprenoriatului în zona de sud a României, în contextul în care opt dintre cele mai mari zece companii au în spate oameni de afaceri locali.

Bucureştiul traversează cea mai amplă modernizare a infrastructurii de transport din ultimele trei decenii, cu investiţii ce depăşesc un miliard de euro concentrate pe transfor­marea mobilităţii urbane.

Databricks, companie de analiză şi inteligenţă artificială care îi are printre fondatori pe profesorii români Ion Stoica şi Matei Zaharia, a ajuns la o evaluare de peste 100 de miliarde de dolari după cea mai recentă rundă de finanţare, la mai puţin de un an de la precedenta. Creşterea de 61% subliniază apetitul uriaş al investitorilor pentru startupurile din domeniul AI.

În România există 19 companii care construiesc aeronave sau furnizează diferite produse sau servicii pentru industria aeronautică, potrivit datelor adunate de ZF de pe platforma Airframer. Producătorii din industria aeronautică au strâns venituri de circa 2,7 miliarde de lei în 2024, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor Ministerului de Finanţe.

Pilonul II numără în prezent circa 8,4 mi­lioane de participanţi – adică persoane care au fost la un moment dat repartizate sau care au aderat la un fond de pensii private, însă statisticile ASF arată că 4,6 milioane de români virează lunar contri­buţii către Pilonul II, reţinuţi direct din salariu şi investiţi în titluri de stat şi acţiuni.

Guvernul a aprobat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind limitarea proiec­telor finanţate prin PNRR şi prin programe guverna­mentale, inclusiv Anghel Saligny.

Sectorul construcţiilor este un motor important pentru orice economie, însă finanţările acordate de bănci pe această direcţie nu sunt foarte consistente. Soldul creditelor acordate de bănci şi al angajamentelor asumate pentru sectorul construcţiilor a rămas modest, în ciuda ritmurilor mari de creştere din ultimii ani, de 15-20%, oscilând în jurul a 50 mld. lei (10 mld. euro).

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR), a lansat un proiect-pilot în Capitală care implică montarea pe coşurile de gunoi municipale a unor compartimente speciale în care trecătorii pot lăsa ambalajele SGR - sticle, PET-uri sau doze. Astfel, acestea pot fi preluate ulterior de persoanele care doresc să le returneze şi să recupereze valoarea garanţiei.

Brandul de supe Zwup, născut la Iaşi în 2017 şi prezent astăzi în sute de magazine de retail şi restaurante din ţară, a ajuns anul trecut la afaceri de 2,1 mil. lei, în creştere cu aproape 100% faţă de anul anterior. Tot anul trecut a fost şi primul în care compania Nutrizema, care deţine brandul Zwup, a înregistrat profit, acesta depăşind 600.000 de lei, conform datelor publice.

Gradul de intermediere finan­ciară, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, s-a situat la 24% în anul 2024, în scădere faţă de nivelul de 40% din anul 2010. Intermedierea financiară este de cel puţin trei ori mai redusă comparativ cu media UE, de aproape 90%. România se menţine pe ultima poziţie în topul UE în ceea ce priveşte gradul de intermediere financiară, în pofida eforturilor băncilor de a-şi creşte cota de piaţă într-un ritm şi mai alert.

Compania Flaro din Sibiu are o istorie de peste 100 de ani. A înce­put ca o moară de hârtie şi se numea ini­ţial Graţioza. A tre­cut apoi prin mai multe trans­formări, iar la în­ce­putul anilor ’50 numele i-a fost schim­bat în Flamura Roşie, pentru ca ulterior să devină Flaro.

„În prima fază vorbim de o investiţie de 19 milioane de euro, din care peste 50% este asigurată din fonduri proprii. În faza a doua, valoarea creşte la 32 de milioane de euro, iar în faza a treia ajungem la circa 40 de milioane. Per total, proiectul depăşeşte un nu­măr de 600 de apartamente şi aproape 90 de milioane de euro investiţie“, explică Daniel Tudor, chief investment officer al Hubix.

Participanţii la piaţa locală de capital au început să îşi valorifice câştigurile după creşterile accelerate din ultimele luni, explică Alin Brendea, analist bursier la Prime Transaction, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi. Corecţiile recente, deşi moderate, sunt considerate fireşti, în timp ce sezonul raportărilor semestriale şi discuţiile privind majorarea impozitului pe tranzacţii sporesc precauţia cumpărătorilor în aceste săptămâni.

România este una dintre ţările europene cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe, dar şi una dintre ţările cu cel mai mic grad de asigurare a locuinţelor.

Premierului Ungariei, Viktor Orban, probabil că i s-a făcut inima cât un purice când preşedintele ame­rican, Donald Trump, a atacat India cu taxe vamale imense pentru a o forţa să nu mai cumpere petrol ru­sesc. Liderul de la Casa Albă a făcut acest lucru ca pregătire a discuţiilor despre pace în Ucraina cu preşedin­tele Rusiei, Vladimir Putin.

De la cabinele foto de la col­ţu­rile străzilor până la atelierele de familie, reforma fiscală din Vietnam va atinge în curând aproape fiecare casă de marcat. Criticii avertizează că revoluţia taxelor ar putea distruge o parte din economia pe care îşi propune să o consolideze, scrie Deutsche Welle.