Presa de stat iraniană afirmă că au fost lansate rachete balistice asupra Israelului.
Aceasta este prima dată când Iranul a lansat rachete în timpul zilei.
IDF a declarat: „Cu puțin timp în urmă, IDF a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel. Sistemele defensive funcționează pentru a intercepta amenințarea. La primirea unei alerte, publicul este instruit să intre într-un spațiu protejat și să rămână acolo până la o nouă notificare”.
Articolul Rachete lansate asupra Israelului din Iran apare prima dată în Mediafax.
„Altă alunecare de teren azi noapte. La carieră Tismana, 20 hectare de pădure au îngropat linia de transport cărbune T4, cea care deservește excavatorul 1400-06. Alimenta termocentrală Rovinari, eficient, direct pe bandă. Presiune mare pe oameni să tacă. Dar nu tac, sună, trimit poze, povestesc tone de nereguli. N-a fost nimic prin surprindere. Această alunecare a început din luna mai, dar au funcționat cu exc 06 și au dat cărbune mereu de lângă taluz”, scrie pe Facebook Radu Miriță.
El afirmă că la CE Oltenia există normative de lucru, „există vagoane de angajați care încasează salarii fix pentru că asta să nu se întâmple”.
„Dar se întâmplă. Iar director la această exploatație minieră este un pensionar care a fost reangajat director să încaseze și pensie și salariu. Nu, nu pe un post pentru care nu se găsesc alți specialiști, ci pe o poziție de director, să direcționeze cam pe unde să pice malul și să afecteze alimentarea termocentralei Rovinari. La termo Rovinari, cărbunele vine de la Pinoasa, de la Tismana și de la Roșia. Pinoasa a alunecat anul trecut și a îngropat cam tot. Tismana a picat parțial astăzi.
Ce e de făcut? Scoaterea politicului cu forcepsul din toate fotoliile astea calde pe care se califică doar pentru că au carnet de partid+lege care să interzică închiderea mineritului până nu se pune ceva în schimb. Soluții există, voință politică nu”, încheie deputatul USR.
Articolul Deputat USR: Altă alunecare de teren azi noapte. Oamenii nu tac, sună, povestesc tone de nereguli apare prima dată în Mediafax.
Portalul finlandez PPVAK citează o explicație psihologică pentru acest comportament aparent banal. Potrivit cercetătorilor, prima cauză ar fi procrastinarea – tendința de a amâna momentul în care hainele sunt puse înapoi în dulap sau în coșul de rufe, notează Huffingtonpost.
Concluziile provin dintr-un studiu publicat în 2017 în cadrul revistei Clinical Cognitivism de către Salvatori. Potrivit autorilor, „o minte suprasolicitată de gânduri și responsabilități percepe chiar și cele mai simple acțiuni drept obstacole epuizante”. Cu alte cuvinte, dezordinea de pe scaun reflectă uneori o suprasaturare emoțională sau mentală.
Însă, dincolo de comoditate sau lene, cercetarea aduce în discuție un concept interesant: dezordinea ca oglindă a stării interioare. Atunci când o persoană se simte copleșită sau dezorganizată pe plan emoțional, e posibil ca și spațiul fizic din jur să reflecte acest haos.
Psihologul britanic Emma Kenny, citată de aceeași sursă, adaugă o altă perspectivă: atașamentul emoțional față de haine. Potrivit acesteia, evitarea organizării sau tendința de a lăsa hainele la vedere poate fi o modalitate inconștientă de a păstra o legătură cu anumite amintiri sau perioade din trecut.
Totuși, specialiștii subliniază că nu există o singură explicație universal valabilă. Fiecare persoană are propriile rutine și moduri de organizare, influențate de contextul de viață, nivelul de stres sau chiar de simple preferințe personale.
Articolul De ce acumulăm mereu mormane de haine pe un scaun? Psihologii au o explicație apare prima dată în Mediafax.
Benjamin Netanyahu a declarat că se confruntă cu o „amenințare existențială”, adăugând că „au început un război de salvare” pentru a opri agresiunea iraniană.
„Iranul va plăti un preț foarte mare pentru uciderea civililor, femeilor și copiilor, pe care a făcut-o intenționat”, a spus el.
„Îi vom lovi dintr-o singură lovitură”, a adugat el.
Ministerul Sănătății din Israel a anunțat că 12 persoane au murit în ultimele 24 de ore și 15 de când Iranul a ripostat la atacul inițial al Israelului.
Iranul, care nu a comunicat numărul total de victime, a declarat că zeci de persoane au fost ucise de Israel, majoritatea civili.
Articolul Netanyahu: Iranul va plăti un „preț foarte mare” pentru atacuri apare prima dată în Mediafax.
„Apel la calm și seriozitate. Într-un context politic în continuare extrem de volatil, este important ca oamenii politici să fie mai prudenți în declarații și mai puțin radicali în pozițiile lor. Românii au mari așteptări, dar și mari temeri, iar clasa politică are responsabilitatea de a-i nu dezamăgi din nou.
Disputele politice nu alimentează decât extremismul. Avem nevoie să unim toți românii, și pe cei care ne-au votat, și pe cei care nu ne-au votat, în jurul unui proiect de țară realist.
Am evitat în ultima săptămână să mai comentez public subiectul negocierilor pentru a evita tot felul de interpretări sau atacuri chiar dacă am avut dreptate în privința posibilității de a avea un premier tehnocrat sau a blocajului în negocieri cât și a faptului că Ilie Bolojan este probabil să refuze (momentan!) să fie premier”, scrie pe Facebook vicepreședintele PSD Victor Negrescu.
El afirmă că, „dincolo de setul de măsuri economice, ce ne lipsește astăzi este o viziune clară pentru direcția în care vrem să ducem România”„Președintele Nicușor Dan, prin votul primit, care a avut toate culorile politice, trebuie să facă acest lucru. Acum urmează ultimele zile de negociere și nominalizarea viitorului prim-ministru. Programul viitorului Guvern este, în opinia mea, cel mai important lucru. Observ căteva principii asupra cărora putem să găsim, cred, un consens rapid:
1. Scăderea cheltuielilor este prima măsură;
2. Zero toleranță la evaziune fiscală, incompetență și corupție;
3. Fără privilegii politice, fiscale sau de altă natură;
4. Măsurile trebuie să fie proporționale și echitabile;
5. Nu luăm decizii care să afecteze creșterea economică a României și posibilitățile de dezvoltare pe termen lung;
6. O parte din măsuri trebuie să aibă caracter temporar;
7. Măsurile trebuie să fie suportabile de cei vizați;
8. Atragerea fondurilor europene trebuie să fie prioritară;
9. Nu tăiem pensiile și salariile oamenilor;
10. Toate măsurile trebuie să aibă analize de impact.
Nu e teorie. Este practică. Dacă există cu adevărat voință, aceste principii se traduc automat în legi și măsuri fiscale. Mai puțină gâlceavă politică, mai puțină dramă și mai multe soluții. Toate negocierile la vedere pentru interesul public”, încheie Negrescu.
Articolul Negrescu, apel la calm și seriozitate: Mai puțină gâlceavă, mai puțină dramă și mai multe soluții apare prima dată în Mediafax.
Principalele tipuri de tumori cutanate legate de expunerea solară sunt, în principal, carcinoamele bazocelulare și scuamoase, precum și melanomul. Însă factorii de risc pentru cancerul de piele merg dincolo de expunerea la soare, notează EFE.
Există și alți factori care pot duce la apariția acestei boli, precum fumatul sau tratamentele estetice în care persoanele sunt expuse la produse toxice capabile să producă daune ireversibile pielii.
Tipuri de cancer de pielePotrivit MD Anderson Cancer Center, carcinoamele reprezintă 90% din cancerele cutanate, cel mai frecvent fiind carcinomul bazocelular, un tip de cancer cu creștere lentă, care rareori se extinde către alte părți ale corpului.
Carcinomul scuamos este mai puțin comun, dar mai agresiv și are o probabilitate mai mare de a pătrunde în profunzime sub piele și de a se răspândi în alte zone.
Melanomul, deși mai puțin frecvent, este mai periculos decât oricare dintre cele două carcinoame. Totuși, nu toate tipurile de cancer de piele sunt legate de expunerea solară.
Carcinomul cu celule Merkel este un tip rar de cancer de piele, care se asociază majoritar cu un virus (poliomavirusul celulelor Merkel) și care apare de obicei ca un nodul de culoare carne sau roșu-albăstrui, în special pe față, cap sau gât.
„Este o tumoră mult mai rară și mai agresivă decât melanomul, dar dacă este depistată la timp, poate fi vindecată”, explică dr. Pilar López Criado, responsabila Unității Multidisciplinare de Piele și Melanom de la MD Anderson Cancer Center Madrid.
Această patologie apare adesea sub forma unei papule care seamănă cu o verucă sau cu o înțepătură de insectă, motiv pentru care este frecvent ignorată.
Se dezvoltă în principal la persoanele în vârstă, iar expunerea prelungită la soare sau un sistem imunitar slăbit pot crește riscul de apariție a acestei boli.
Supraexpunerea la substanțe toxiceDeși expunerea la soare este foarte periculoasă, există și alți factori de risc pentru cancerul de piele care nu au legătură cu soarele, cum este supraexpunerea la substanțe toxice.
Potrivit doctoriței, tot mai multe persoane apelează la tratamente estetice prost controlate, care pot provoca leziuni cutanate. De aceea, „trebuie să fim conștienți de riscurile la care ne expunem și să mergem în centre care oferă garanții”, subliniază specialista.
Este important să apelăm la centre estetice calificate, unde se respectă normele de igienă și se evită folosirea adezivilor sau a solvenților care nu respectă recomandările sanitare europene. Însă, adesea, se prioritizează aspectul estetic în detrimentul unui tratament medical adecvat, avertizează experta.
Pe de altă parte, expunerea la alți toxici, precum tutunul, poate de asemenea să provoace daune semnificative pielii, accelerând degradarea acesteia și îmbătrânirea.
Pericolul influenței din social mediaLa toate acestea se adaugă și influența rețelelor sociale și a tendințelor. Oncologa subliniază că există tot mai multe standarde de frumusețe nerealiste pe internet, ceea ce are un impact negativ asupra stimei de sine și provoacă dorința de a arăta mereu perfect.
„Influencerul momentului are mai multă putere decât ce spune medicul”, afirmă Pilar López Criado.
Printre exemplele pe care le menționează se numără folosirea extensiilor de păr sau a unghiilor cu gel, fără a se lua în calcul efectele acestora pe termen scurt, mediu și lung. „Utilizarea necorespunzătoare a unor tratamente pentru unghii poate duce la apariția de carcinoame”, explică specialista de la MD Anderson Cancer Center.
Expunerea solară contează în continuarePotrivit celui mai recent raport al Societății Spaniole de Oncologie Medicală, se estimează că în 2025 vor fi diagnosticate 9.408 cazuri noi de melanom.
De aceea, oncologa insistă asupra pericolului unui diagnostic întârziat și a necesității de a conștientiza mai bine daunele pe care le poate produce soarele pielii noastre.
„Pielea este cel mai mare organ al corpului și este extrem de expusă, dar dacă detectăm un melanom din timp, avem șanse de aproape 97% de vindecare”, subliniază medicul.
Articolul Nu doar soarele este periculos: alți factori de risc ai cancerului de piele apare prima dată în Mediafax.
Bărbatul în vârstă de 26 de ani a fost răpit sâmbătă noaptea în timp ce se întorcea acasă în Juvisy-sur-Orge, Essonne, potrivit Le Figaro care citează o sursă din Poliție.
Victima a fost urcată cu forța într-o mașină Renault Clio. Ulterior. S-a aflat că mașina a fost furată pentru a fi folosită la răpire.
Patru agresori l-au bătut și l-au ținut captiv timp de peste o oră în încercarea de a obține 50.000 de euro în monedă digitală. În cele din urmă, ei au obținut acces la contul bancar al victimei lor, care, contrar așteptărilor lor, afișa un sold scăzut. Infractorii prost informați l-au eliberat pe trader. Ei sunt acum căutați de polițiști.
Articolul Comerciant de criptomonede, cu zeci de mii de urmăritori pe TikTok, răpit pentru a fi extorcat apare prima dată în Mediafax.
Compania aeriană israeliană El Al Israel Airlines Ltd (El Al) a anulat zborurile către și dinspre multe orașe europene, precum și către Tokyo și Moscova, până pe 23 iunie, din cauza conflictului dintre Israel și Iran. Anunțul a fost făcut duminică.
„Odată ce vom primi aprobările de la autoritățile de securitate și aviație relevante, vom face tot posibilul pentru a permite cât mai multor israelieni să se întoarcă acasă, vom relua treptat programul nostru regulat de zbor și vom opera zboruri de salvare din destinații din apropierea Israelului”, a transmis El Al, potrivit Reuters.
Acțiunile El Al au scăzut cu 3,5% în tranzacțiile de după-amiază din Tel Aviv.
Articolul Cea mai mare companie aeriană din Israel își suspendă majoritatea zborurilor până pe 23 iunie apare prima dată în Mediafax.
Un sondaj privind încălcările integrității academice a constatat înregistrarea a aproape 7.000 de cazuri dovedite de înșelăciune prin utilizarea instrumentelor AI în 2023-2024, echivalentul a 5,1 la fiecare 1.000 de studenți. Această cifră a crescut de la 1,6 cazuri la 1.000 în 2022-2023, scrie The Guardian.
Pe măsură de instrumentele de inteligență artificială devin mai performante, este de așteptat ca în acest an să se înregistreze aproximativ 7,5 cazuri dovedite la 1.000 de studenți. Totuși, cazurile înregistrate reprezintă doar vârful icebergului, potrivit experților.
Domeniul educației va trebui să se adapteze noilor tendințe AIDr. Peter Scarfe, profesor asociat de psihologie la Universitatea din Reading, a declarat pentru The Guardian că domeniul educației trebuie să adapteze noilor tendințe AI, care reprezintă o problemă fundamental diferită.
„Mi-aș imagina că cei prinși reprezintă vârful icebergului. Detectarea AI este foarte diferită de plagiat, unde poți confirma textul copiat. Prin urmare, într-o situație în care suspectați utilizarea inteligenței artificiale, este aproape imposibil de dovedit”, a spus profesorul.
Înaintea apariției instrumentelor de inteligență artificială, plagiatul reprezenta aproape două treimi din toate abaterile academice. Odată cu evaluările în regim online din perioada pandemiei, dar și a avansului AI, natura copiatului s-a schimbat. Anterior, cazurile confirmate de plagiat tradițional se situau la 19 la 1.000 de studenți. În perioada 2023-2024, aceste cazuri confirmate au scăzut la 15,2 și se așteaptă să scadă din nou la aproximativ 8,5 la 1.000 în 2025, conform primelor cifre din acest an universitar.
Articolul Investigație The Guardian: Mii de studenți Marea Britanie folosesc în mod abuziv inteligența artificială apare prima dată în Mediafax.
Ultima dată când liderii G7 s-au întâlnit în Canada, în 2018, Trump a plecat mai devreme, după ce a fost criticat pentru tarifele impuse în primul mandat. Acum, tensiunile comerciale sunt mult mai grave, însă ceilalți lideri vor încerca să îl convingă să se concentreze pe alte subiecte, precum contracararea amenințării militare reprezentate de Rusia, scrie Politico.
„Ei vor să vorbească despre tarife, dar Trump va vrea să vorbească despre cum să contracareze China”, spune Josh Lipsky, director la Atlantic Council din Washington.
„Întrebarea lor va fi: cum poți să ne ceri să facem front comun împotriva Chinei, când noi încă încercăm să gestionăm consecințele tarifelor tale?”
Potrivit Atlantic Council, celelalte economii din G7 se confruntă cu tarife efective din partea SUA de 12–16%, cele mai mari de la Marea Criză din anii ’30.
Deși Regatul Unit a semnat un acord comercial provizoriu cu Trump, Germania, Franța și Italia, membre ale UE sunt încă în vizor. Japonia, alt membru G7, este și ea afectată din cauza ponderii mari a exporturilor auto către SUA. Tarifele ar putea crește și mai mult începând cu 9 iulie, ceea ce face ca acest summit să fie ultima șansă reală pentru o negociere directă la cel mai înalt nivel.
„G7 este un termen-limită practic și important, dar depinde mult de cât de multă atenție poate SUA să aloce acestui subiect, având în vedere restul discuțiilor”, a declarat un diplomat canadian, sub protecția anonimatului.
„G7 ar trebui să rămână unit”Schimbarea poziției lui Trump privind tarifele pare imposibilă, mai ales acum că veniturile generate au început să curgă în bugetul SUA. Prin urmare, summitul nu va avea o declarație comună, ci șapte texte separate, pe subiecte precum materiale critice, inteligență artificială și incendii de vegetație.
„G7 ar trebui să rămână unit”, a declarat un oficial german pentru Politico. „Canada vede lucrurile la fel. Tocmai de aceea nu vom avea o declarație comună pe toate temele, ci documente separate. Și Japonia, și Canada, și țările UE au perspective diferite.”
Canada își amintește prea bine că o abordare G6 nu funcționează: o fotografie celebră din 2018 îl arată pe Trump cu brațele încrucișate, înconjurat de ceilalți lideri, în timp ce Angela Merkel îl privește fix, sprijinită cu mâinile pe masă.
„Dacă G6 înseamnă a te uni împotriva cuiva, asta se va întoarce împotriva tuturor”, spune Lipsky. „Am trăit asta în 2018, în Canada. N-a folosit nimănui.”Și, cel mai important: „Va duce doar la mai multe fracturi și nu va fi în interesul niciunei țări, pe termen mediu sau lung.”
Dacă nu se ajunge la un acord comercial transatlantic, tariful UE ar urma să crească la 50% pe 9 iulie, deși unele procese în SUA și comentarii recente sugerează că acest termen ar putea fi amânat. Trump a dublat deja tarifele pe oțel și aluminiu și a amenințat cu tarife pe produse farmaceutice, semiconductori, cupru și lemn.
Deocamdată, UE nu a ripostat deși are pregătit un pachet de represalii de peste 100 miliarde de euro pe bunuri americane, nu a acționat încă.
Articolul Politico: G6 vs Trump: liderii G7 vor să oprească războiul comercial declanșat de SUA apare prima dată în Mediafax.
Conform ISU Teleorman, sâmbătă în jurul orei 21.57, pompierii militari au fost solicitați să intervină pentru salvarea a șapte persoane de pe o barcă aflată în derivă pe fluviul Dunărea, în zona localității Poiana. Motorul bărcii s-a defectat, iar din cauza vântului puternic și a valurilor de circa 1,5 – 2 metri, exista riscul ca ambarcațiunea să se răstoarne.
La locul indicat de apelant au ajuns echipaje de la Detașamentul de Pompieri Turnu Măgurele, de la SAJ Teleorman și de la Poliția de Trafic Naval.
„Pompierii au reușit să intervină la timp la cele șapte persoane, cu toate că vântul era puternic și valurile foarte mari, au remorcat ambarcațiunea defectă și au tras-o la mal în condiții de siguranță. Cele șapte persoane, cinci bărbați și două femei, cu vârste cuprinse între 25 și 30 de ani, după ce au fost evaluate de către echipajul medical, au refuzat să meargă la spital”, au precizat salvatorii.
Articolul Misiune de salvare a unor persoane aflate într-o barcă în derivă pe Dunăre. Pe fluviu erau valuri apare prima dată în Mediafax.
Într-un document consultat de Financial Times, Germania solicită ca bugetul UE să finanțeze achizițiile comune și să contribuie la creșterea comenzilor pentru producătorii europeni de armament.
Această solicitare a Berlinului vine pe fondul deciziei recente de a-și crește cheltuielile militare interne și de a investi în industria de armament, în timp ce amenințarea rusă continuă. În plus, solicitarea vine și în contextul apelurilor președintelui american Donald Trump ca Europa să facă mai mult pentru propria sa securitate.
În schimb, Berlinul propune reduceri de cheltuieli, în special prin reducerea costurilor administrative, pentru a putea finanța noile priorități.
Documentul vine înaintea unei propuneri din Comisiei Europene, care urmează să fie prezentată la jumătatea lunii iulie și în care se așteaptă ca aceasta să solicite o creștere a bugetului pentru a acoperi nevoile tot mai mari de cheltuieli ale blocului.
În mod normal, tratatele UE interzic explicit ca bugetul comun să fie utilizat pentru „cheltuieli care decurg din operațiuni cu implicații militare sau în domeniul apărării”. Odată cu debutul invaziei rusești în Ucraina, blocul comunitar a recurs din ce în ce mai mult la împrumuturi comune și a realocat unele fonduri pentru a ajuta Ucraina să respingă agresiunea rusă și să își dezvolte sectorul de apărare.
Articolul O țară europeană vrea ca următorul buget al UE să se concentreze pe apărare apare prima dată în Mediafax.
Israelul a solicitat administrației americane, în ultimele 48 de ore, să se alăture războiului împotriva Iranului, scrie Axios.
Solicitarea vine în condițiile în care Israelului îi lipsesc mijloacele tehnice necesare și avioanele mari de bombardament pentru a distruge situl iranian de îmbogățire a uraniului Fordow, care este construit într-un munte. SUA le au pe amândouă la o distanță operațională față de Iran.
Totuși, dacă Fordow rămâne operațional chiar și după încheierea operațiunii, Israelul ar eșua în obiectivul său de a „elimina” programul nuclear al Iranului.
Până în acest moment, Trump s-a distanțat de operațiunea Israelului și a susținut că ar fi ilegitim ca Iranul să riposteze lovind ținte americane. Atacarea directă a Iranului, chiar dacă implicarea SUA se limitează la bombardarea unui singur sit, ar atrage SUA direct în război.
Israelul și Iranul s-au atacat reciproc începând de vineri. Au fost vizate zone rezidențiale din Israel, dar și unități industriale și militare din Iran.
Articolul Israelul cere sprijin militar din partea SUA pentru a putea elimina programul nuclear al Iranului apare prima dată în Mediafax.
„Ne apărăm; apărarea noastră este pe deplin legitimă”, a spus Araghchi în cadrul unei întâlniri cu diplomați străini, adăugând că „această apărare este răspunsul nostru la agresiune. Dacă agresiunea încetează, în mod natural vor înceta și răspunsurile noastre.”
Iranul a lansat zeci de rachete balistice asupra Israelului sâmbătă noaptea și duminică dimineață, multe dintre ele vizând zone civile. Cel puțin 10 israelieni au fost uciși în atacurile nocturne, scrie Times of Israel.
Ministrul iranian a calificat drept „o agresiune flagrantă și un act extrem de periculos” loviturile israeliene asupra câmpului gazeifer offshore South Pars, pe care Iranul îl împarte cu Qatarul.
„Extinderea conflictului în Golful Persic este o greșeală strategică, al cărei scop este să ducă războiul dincolo de teritoriul iranian”, a afirmat el.
Araghchi a acuzat Israelul că încearcă să saboteze negocierile nucleare în curs dintre Iran și SUA, despre care spune că ar fi putut duce la un acord. Teheranul urma să prezinte o propunere în cadrul celei de-a șasea runde de negocieri, programată pentru duminică, dar care a fost anulată.
Abbas Araghchi: Iranul era pregătit pentru negocieriAbbas Araghchi a adăugat că țara sa era pregătită să continue negocierile nucleare cu Statele Unite, însă atacurile Israelului de vineri au perturbat aceste discuții și au demonstrat „opoziția Israelului față de orice formă de negociere”, transmite CNN.
„Este absolut clar că regimul israelian nu dorește niciun acord privind problema nucleară; nu dorește negocieri și nu dorește diplomație”, a declarat Araghchi într-o întâlnire cu ambasadori străini, transmisă de mass-media de stat. „Atacul asupra Iranului în plin proces de negocieri nucleare demonstrează clar opoziția regimului israelian față de orice formă de dialog.”
„Atacul Israelului nu s-ar fi produs niciodată fără sprijinul SUA”, a declarat el, adăugând că Teheranul nu crede afirmațiile Statelor Unite potrivit cărora Washingtonul nu ar fi fost implicat în atacurile recente.
„Este necesar ca Statele Unite să condamne loviturile israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene, dacă vor să-și demonstreze buna-credință.”
Articolul Ministrul iranian de Externe: SUA trebuie să condamne Israelul / Ne apărăm, apărarea noastră este pe deplin legitimă apare prima dată în Mediafax.
O persoană a murit și alte 19 au fost rănite după ce două baloane cu aer cald s-au prăbușit în Turcia.
Accidentul a avut loc în apropierea Văii Ihlara din provincia Aksaray, a anunțat agenția Ilhas citată de Sky News.
Nu se știe ce a cauzat prăbușirea baloanelor. Mai multe echipe de intervenție au fost trimise în misiune. Persoanele rănite primesc îngrijiri medicale la fața locului.
Articolul Două baloane cu aer cald s-au prăbușit în Turcia. Numeroase persoane sunt rănite apare prima dată în Mediafax.
Urmăresc războiul, pentru că este vorba de război între Iran și Israel, s-a depășit de mult acea fază tipică războaielor declanșate de Israel, adică se dă o lovitură din această, să zicem, cvasi mortală și Iranul reacționează în semn de răzbunare, după asta lucrurile se opresc. Nu, de data aceasta, în cazul Israelului, avem de-a face chiar cu un război, Netanyahu a anunțat că va dura săptămâni, nu contează, deci un război însă în care, deocamdată nu se vor folosi forțele terestre, ci toate aceste forțe de lovituri de la distanță. Iranul răspunde la rândul lui acestor atacuri cu rachete cât mai perfecționate, sunt victime și în rândul populației civile din Israel.
Ori cauzele acestui război sunt multiple și ele nu se rezumă la preocuparea statului Israel că ar putea fi atacat cu o bombă nucleară, dacă iranienii fac bombe nucleare, pentru că cu atât mai puțin am văzut pe ambasadorul Israelului la București, care a beneficiat, sigur, de așa, pe la CNN, la Antena 3 CNN și, cred să zic, în locul lui Zelenski, ambasadorului ucrainean, în baia de zâmbete care se face de pupici și de pupiloi, ne-a explicat că bomba la care lucrează Iranul amenința și Bucureștiul. M-a plictisit până-ncât de Zelenski, de Netanyahu, de tipi care își explică, războaiele lor, treaba lor, că ne apără pe noi. Deci, Zelenski m-a înnebunit, și e de acord și Nicușor Dan, că el, bătându-se cu rușii, ne apără pe noi.
Că mai e puțin și vin rușii în România. Bine, sprijiniți de Traian Băsescu și alți câțiva clămpăi de la noi, dar care bat câmpii. Deci, noi să contribuim, să ajutăm și Israelul. Iată, ne ajută pe noi, că dacă nu atacau ei acum, noi ne întâlneam cu o rachetă de la iranieni, asta balistică și cu o încărcătură nucleară. O fi vrut ambasadorul Israelului ca să se ducă Nicușor Dan. Ar trebui să ducă acolo, uite, în Israel.
Să facă acolo o trilaterală cu Maia, că el să o ia de mânuță pe Maia, Maia îl ia pe el de mânuță și să se ducă amândoi la Bibi Netanyahu și vom avea trilaterala Zelenski, Maia, Dan Nicușor și, după aceea, trilaterala Nicușor, Bibi Netanyahu și cu Maia. Eu mă uit ca un analist pot să constat că războiul continuă, că în cazul Israelului nu este vorba de acel atac de distrugere, pentru că, din acest moment, nu au cum să distrugă siturile acelea nucleare. Gata. Dacă le-au distrus, le-au distrus. Dacă nu le-au distrus, gata. S-a terminat. S-a terminat. Ba, dimpotrivă, pot să lucreze acum la bomba atomică, cum să zic, în viteză. Acest război al Israelului, este războiul Iran-Israel, ajută amândouă regimurile.
Pe regimul Netanyahu îl ajută să treacă în plan secund Gaza, să supraviețuiască politic și Zelenski-Netanyahu este interesat în războaie pentru supraviețuirea politică, cum poți acum să-l dai jos pe Netanyahu, dacă durează săptămâni? La rândul lor, ayatolahii, au nevoie de acest război, ca să supraviețuiască, ce spunem, și se va dă o lovitură de stat militară, zic aceștia, americani, americanii lui Trump, da? Și, în felul acesta, va veni acolo democrație, va fi răsturnat și noul regim care va veni va spune, gata, ne-am predat Israelului, nu mai, noi suntem, devin democrați peste noapte.
Există amândouă, părțile au interes în atragerea Americii, ăștia iranienii, au spus că nu doresc, sigur, da. Dar, hai să vă citesc ce a zis Megalomanul, Diliu Trump Megaloman. A zis așa, dacă suntem atacați în orice fel, formă sau mod de către Iran, întreaga forță și putere a forțelor armatei SUA asupra se va abate asupra voastră la niveluri nemaivăzute până acum, mac, mac. Țineți minte că am sprijinit administrația Trump, dar mi se pare că există un interes de ambele părți, să fie atrasă America, pentru Netanyahu are nevoie ca să fie un război global, ca și Zelenski, și iranienii au și ei nevoie ca să-și argumenteze pe-o parte războiul, bă, ne batem cu americanii, cu adevărata satană.
Articolul Ion Cristoiu: Israelul și Iranul au interesul să atragă America în războiul dintre ele. Vor reuși? apare prima dată în Mediafax.
