Declarația a fost făcută de Jean-Noël Barrot în fața parlamentarilor, la scurt timp după ce președintele Emmanuel Macron a convocat o ședință rară și neanunțată public, la care au participat mai mulți miniștri-cheie și experți, pentru a discuta dosarul iranian.
Puteri europene încearcă în prezent să contureze o soluție diplomatică pentru a obține un nou acord cu Iranul care să limiteze activitatea de îmbogățire a uraniului până în vară, înainte de expirarea, în octombrie 2025, a sancțiunilor ONU legate de acordul nuclear din 2015.
Statele occidentale acuză Iranul că programul său nuclear ascunde de fapt intenția de a dezvolta arma atomică – acuzație pe care Teheranul a respins-o constant, afirmând că programul are scopuri exclusiv civile.
„Fereastra de oportunitate este foarte îngust㔄Mai avem doar câteva luni până la expirarea acordului din 2015. În caz de eșec, un conflict militar ar părea aproape inevitabil”, a declarat Barrot.
Potrivit a trei surse diplomatice, reuniunea convocată de Macron reflectă îngrijorarea crescândă în rândul aliaților europeni ai Washingtonului că, în lipsa unui acord negociat rapid, Statele Unite și Israelul ar putea lansa lovituri aeriene asupra instalațiilor nucleare iraniene.
De altfel, Pentagonul a anunțat marți că SUA și-au consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, inclusiv prin trimiterea de avioane de luptă, în contextul campaniei aeriene împotriva rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Iran.
Un oficial european de rang înalt a declarat că strategi europeni analizează posibilitatea ca aceste acțiuni să prefigureze o eventuală lovitură militară americană asupra Iranului, în lunile următoare.
Președintele american Donald Trump, care a făcut apel public către liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, să înceapă imediat negocieri, a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și sancțiuni secundare, dacă nu acceptă un nou acord.
Ministrul de externe al Israelului, în vizită la ParisÎntre timp, ministrul de externe al Israelului, adversar direct al Iranului, urmează să efectueze o vizită oficială la Paris, joi.
Surse diplomatice au precizat că miniștri din Franța, Marea Britanie și Germania, părți semnatare ale acordului din 2015, intenționează să discute dosarul Iranului și cu secretarul de stat american Marco Rubio, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe NATO care va avea loc săptămâna aceasta la Bruxelles.
Trump a retras SUA din acordul din 2015, care impunea limite stricte asupra activităților nucleare ale Iranului în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale. După retragerea Washingtonului, Iranul a depășit cu mult limitele stabilite, acumulând stocuri de uraniu îmbogățit la un grad ridicat de puritate – apropiat de cel necesar construirii unei arme nucleare.
Puteri europene au încercat în ultimele luni să convingă Iranul să revină la masa negocierilor, inclusiv prin mai multe runde de discuții tehnice. Ele speră să ajungă la un nou acord până în august 2025, pentru a avea timp să impună noi limite și să înceapă ridicarea treptată a sancțiunilor înainte de expirarea definitivă a acordului din 2015, în octombrie 2025.
Totuși, diplomații recunosc că coordonarea cu administrația Trump a fost dificilă, din cauza diferențelor de abordare: în timp ce europenii au mizat pe dialog, Washingtonul a preferat o strategie de „presiune maximă”.
Articolul Franța: Un conflict militar cu Iranul devine aproape inevitabil fără un nou acord nuclear apare prima dată în Mediafax.
Tarifele lui Trump vor fi grupate în funcție de țară și industrie, susține sursa.
Aceasta a spus pentru Sky News că vor exista trei feluri de tarife de 10%, 15% și 20%.
Tariful va reprezenta modul în care Casa Albă vede relațiile comerciale cu respectivele țări și industrii. Anunțul va fi făcut de președintele SUA, Donald Trump.
Articolul Taxele vamale ale lui Trump vor fi diferite în funcție de țară și industrie – surse apare prima dată în Mediafax.
După două luni de presiuni din partea administrației americane asupra justiției din New York, dosarul privind faptele de corupție ale lui Eric Adams, primarul orașului New York, a fost clasat.
Judecătorul Dale Ho din New York a închis dosarul de corupție, care s-a transformat într-o telenovelă politico-juridică de când administrația lui Donald Trump a cerut ca acuzațiile să fie retrase.
Dosarul a fost clasat fără posibilitatea de a fi redeschisÎn decizia sa, emisă miercuri, după aproximativ două luni de presiuni din partea administrației americane asupra justiției din New York, judecătorul Dale Ho a scris că a decis să „abandoneze” urmărirea penală în această afacere extinsă de corupție, ce-l viza pe Eric Adams, fără posibilitatea ca dosarul să fie redeschis ulterior, așa cum ceruse guvernul american.
Eric Adams, primarul orașului New York, a fost acuzat în septembrie 2024 de corupție, fraudă și finanțare ilegală a campaniei, fiind suspectat că a acceptat cadouri în valoare de peste 100.000 de dolari de la oficiali turci în schimbul unor favoruri.
În luna februarie, Departamentul de Justiție al administrației Trump a cerut retragerea acuzațiilor, invocând necesitatea cooperării lui Adams în politicile de imigrație. Cererea a generat controverse și demisii în rândul procurorilor federali.
Mandatul lui Eric Adams ca primar al New York-ului expiră la finalul anului 2025. Odată cu desființarea dosarului său de corupție, Adams își poate continua campania pentru un al doilea mandat de primar al New York-ului.
Articolul La cererea lui Trump, justiția americană a clasat dosarul de corupție al primarului din New York apare prima dată în Mediafax.
„În urma unei examinări preliminare efectuate de specialiști, nu s-au identificat substanțe chimice, biologice, radiologice sau explozive care să prezinte un risc pentru siguranța persoanelor sau a mediului înconjurător”, a transmis Poliția Capitalei.
La data de 1 aprilie 2025, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București au fost sesizați cu privire la primirea, prin poștă, a unor plicuri conținând o substanță alb-rozalie, în cadrul a patru instituții publice din Capitală.
Cazurile au fost preluate de Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Poliției Capitalei, sub coordonarea Parchetului competent, pentru continuarea cercetărilor și stabilirea cu exactitate a circumstanțelor evenimentului.
Potrivit unor surse judiciare citate de MEDIAFAX, instituțiile vizate au fost: Avocatul Poporului, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, precum și o a patra instituție neprecizată oficial.
Articolul Plicurile suspecte primite de instituțiile din București nu conțineau substanțe periculoase apare prima dată în Mediafax.
Conform noilor reguli, va fi permisă vânarea a 132.000 de exemplare în Spania, Franța și Italia, în ciuda faptului că interzicerea vânătorii în ultimii trei ani a dus la o creștere cu 25% a populației din vestul Europei, potrivit organizației internaționale pentru protecția păsărilor BirdLife.
Turturica migrează anual din Africa subsahariană spre nordul Europei pentru a se reproduce. În ultimii ani, pierderea habitatului și vânătoarea au contribuit semnificativ la scăderea drastică a numărului de exemplare, în special în Regatul Unit, unde este cea mai rapid-dispărută specie de pasăre.
„Lăsată în pace, turturica a început să-și revină. Ridicarea bruscă a interdicției este iresponsabilă și lipsită de viziune”, a declarat Barbara Herrero, expertă în politici de conservare din cadrul BirdLife Europa.
Oficialii europeni susțin că decizia are la bază o serie de condiții îndeplinite: creșterea constantă a populației timp de cel puțin doi ani, o rată mai bună de supraviețuire și existența unor mecanisme clare de reglementare și monitorizare. Astfel, UE va permite vânarea a 1,5% din populația estimată de turturele care traversează vestul continentului în timpul migrației.
În Spania, vânătoarea de turturele este o practică veche, considerată parte a tradiției rurale, cu impact economic și cultural semnificativ. Reprezentanții asociaților de vânătoare spun că specia poate fi gestionată în mod responsabil, fără a-i pune supraviețuirea în pericol.
Articolul UE ridică interdicția de vânătoare: turturelele vor putea fi din nou împușcate în Europa apare prima dată în Mediafax.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare intenționează să acorde Ucrainei aproximativ un miliard de euro. Banii vor fi alocați în acest an pentru a ajuta Ucraina să-și reconstruiască sectorul energetic afectat de război.
Sondaj: jumătate dintre ruși susțin un armistițiu temporar în UcrainaUn sondaj realizat de Centrul Levada a arătat că 50% dintre ruși sprijină un armistițiu temporar în Ucraina, dintre care 26% îl susțin ferm, iar 24% sunt oarecum în favoarea sa. În același timp, 41% se opun ideii, inclusiv 25% care o resping categoric.
Ministerul Apărării raportează progrese în reformarea comisiilor medicale după scandaluri de corupțieMinisterul Apărării din Ucraina a subliniat progresele în reformarea Comisiei Medicale Militare după recentele scandaluri de corupție. Comisia este responsabilă de examinările medicale pentru stabilirea aptitudinii pentru serviciul militar.
HUR publică imagini cu atacul dronelor asupra unor nave rusești și a unui sistem de apărare aeriană în CrimeeaServiciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a publicat un videoclip care arată un atac cu drone asupra unor ținte rusești din Crimeea. Potrivit HUR, unitatea sa specială „Prymary” a lovit un sistem de apărare aeriană Tor M2 și două nave de desant rusești aflate pe mare.
Ucraina înființează o unitate feminină în cadrul forțelor de sisteme fără pilotForțele de sisteme fără pilot din Ucraina au anunțat formarea unei noi unități numite Harpiile, dedicată operatorilor de drone femei. Procesul de recrutare pentru această unitate exclusiv feminină a început pe 2 aprilie.
Cerințele Kremlinului pentru pace contrazic obiectivele lui Trump – ISWCererile Rusiei pentru pace contrazic ceea ce Donald Trump dorește să obțină, raportează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
În ultima sa actualizare, think tank-ul cu sediul în SUA notează că înalți oficiali ruși continuă să reitereze cererea Rusiei de eliminare a „cauzelor profunde” ale războiului din Ucraina ca o condiție prealabilă pentru un acord de pace.
Aceasta este o „referire la cererile inițiale de război ale Rusiei” care contrazic obiectivul lui Donald Trump de a obține o pace durabilă în Ucraina”, afirmă ISW.
ISW afirmă că ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, a susținut că planul administrației Trump de a rezolva războiul din Ucraina nu abordează „cauzele profunde” ale războiului și că Rusia nu poate accepta propunerea SUA.
Cerințele Kremlinului privind „capitularea completă a Ucrainei cu instalarea unui guvern pro-rus în Ucraina și angajamente pe termen lung de neutralitate ucraineană” sunt aceleași cerințe pe care Putin le-a făcut la începutul războiului, subliniază ISW.
Rusia susține că a capturat un sat din regiunea DonețkRusia susține că a capturat un sat din regiunea estică Donețk.
Ministerul Apărării de la Kremlin a declarat că forțele sale au preluat controlul asupra localității Rozlyv, care a devenit punctul central al avansului lor în zonă.
Armata ucraineană a declarat că forțele ruse au lansat cinci atacuri asupra orașului Rozlyv și a satului din apropiere Kostiantynopil, dar nu a recunoscut că Rozlyv este acum în mâinile Rusiei.
Ucraina și Polonia rețin împreună un propagandist legat de MedveciukServiciul de Securitate al Ucrainei (SBU), Serviciul de Informații Externe și autoritățile poloneze l-au reținut pe Kirilo Molchanov, un propagandist care colabora cu rețeaua media a oligarhului pro-rus Viktor Medvedciuk și cu agențiile de informații ruse, a declarat SBU.
Molchanov a fost inițial reținut în Polonia și transferat în arest preventiv la Kiev, marcând prima operațiune de acest gen efectuată în cooperare între Ucraina și o țară din UE.
Înainte de invazie, Molchanov era prezentat drept un „expert politic” în grupul media al lui Medvedciuk. În discursurile sale, propagandistul a susținut că ucrainenii sunt divizați de limbă, istorie și religie și că UE va priva Ucraina de suveranitatea sa.
Molchanov a criticat, de asemenea, adversarii politici ai lui Medvedciuk și inițiativele pro-occidentale ale guvernului ucrainean.
După începerea războiului total în 2022, Molchanov a plecat în Rusia, unde a participat de 35 de ori la programul propagandistului rus Vladimir Soloviov, potrivit SBU.
Altădată aliat-cheie al președintelui rus Vladimir Putin în peisajul politic ucrainean, Medvedciuk a fost arestat și eliberat în Rusia în timpul unui schimb de prizonieri la sfârșitul anului 2022. Kievul l-a acuzat pe oligarhul pro-rus de înaltă trădare în 2021 și i-a retras cetățenia și locul în parlament doi ani mai târziu.
„Pentru prima dată de la începutul invaziei la scară largă, un agent rus care a lucrat împotriva țării noastre în sectorul mass-media a fost predat Ucrainei (din UE) la cererea SBU”, a declarat agenția de securitate.
SBU a reținut doi agenți ruși care plănuiau un atac terorist în LvovServiciul de Securitate al Ucrainei, în cooperare cu Poliția Națională, a reținut doi agenți ruși care plănuiau să bombardeze o clădire administrativă a unui departament de poliție din Lvov.
Ancheta a arătat că suspecții intenționau să introducă ilegal în clădire un dispozitiv exploziv improvizat ascuns într-o geantă, informează Ukrinform, citând SBU.
Oficialii administrației Trump spun că încetarea focului este puțin probabilă în următoarele luni, relatează ReutersOficiali de rang înalt ai administrației Trump au discutat în ultimele zile despre faptul că Washingtonul ar putea să nu fie capabil să negocieze o încetare a focului între Rusia și Ucraina în lunile următoare, a raportat Reuters, citând doi oficiali americani anonimic.
Statele Unite elaborează planuri pentru a exercita presiuni suplimentare atât asupra Kievului, cât și asupra Moscovei, deoarece obiectivul unei încetări complete a focului în aprilie sau mai pare din ce în ce mai puțin probabil, a scris agenția de presă.
În timp ce administrația Trump a fost mult timp nemulțumită de poziția de negociere a Kievului și de ezitările sale cu privire la acordul privind mineralele susținut de SUA, Reuters a raportat că Washingtonul este acum, de asemenea, din ce în ce mai frustrat de Rusia.
Oficialii Casei Albe și ai Departamentului de Stat ar recunoaște că președintele rus Vladimir Putin blochează în mod activ încercările de a negocia un acord de pace.
Acest lucru coincide cu declarațiile Ministerului rus de Externe potrivit cărora Moscova nu este pregătită să accepte propunerile lui Trump „așa cum sunt ele acum”, deoarece acestea nu abordează presupusele „cauze profunde” ale războiului.
Trump a declarat anterior că este „supărat” pe Putin deoarce continuă să îl denigreze pe președintele Volodimir Zelensky. În aceeași zi, Trump a avertizat că Zelenski se va confrunta cu „mari probleme” cu SUA dacă nu va semna un acord critic privind mineralele.
Kievul susține că Rusia a pierdut 918.180 de soldați în Ucraina de la începutul războiuluiRusia a pierdut 918.180 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei, a raportat miercuri Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Doar în ultima zi, forțele ruse au înregistrat 1.410 pierderi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10.515 tancuri, 21.880 de vehicule blindate de luptă, 42.687 de vehicule și cisterne de combustibil, 25.576 de sisteme de artilerie, 1.347 de lansatoare multiple de rachete, 1.123 de sisteme de apărare antiaeriană, 370 de avioane, 335 de elicoptere, 31.505 drone, 28 de nave și bărci, precum și un submarin.
Un mort și zece răniți în urma atacurilor rusești din Zaporojie și HarkovO persoană a fost ucisă și alte zece au fost rănite în urma unor atacuri cu drone rusești în regiunile Zaporojie și Harkov din estul Ucrainei, au anunțat oficiali ucraineni în cursul nopții de marți spre miercuri.
Un bărbat în vârstă de 45 de ani a murit, iar un altul de 44 de ani și o femeie de 39 de ani au fost răniți când o „dronă inamică” a atacat mașinile parcate în fața unei case din regiunea Zaporojie, a declarat Ivan Fedorov, guvernatorul militar al regiunii, pe Telegram.
În orașul ucrainean Harkov, în apropiere de frontiera rusă, primarul Igor Terekhov a anunțat că opt persoane au fost rănite în ceea ce guvernatorul regional Oleg Synegoubov a descris pe Telegram ca fiind un „atac masiv al dronelor inamice”.
Letonia va furniza Ucrainei 1.500 de drone de luptăLetonia va furniza Ucrainei 1.500 de drone de luptă, a declarat ministrul apărării Andris Spruds.
„Două companii letone vor livra un total de 12.000 de drone, în valoare de 17 milioane de euro, Ucrainei în prima jumătate a acestui an, ca parte a coaliției internaționale pentru drone”, a scris el pe X.
Inițiativa aliată, condusă de Marea Britanie și Letonia, a fost lansată în ianuarie 2024 pentru a consolida capacitățile Ucrainei în ceea ce privește vehiculele aeriene fără pilot (UAV), un factor esențial în războiul modern.
Ucraina lucrează, de asemenea, la extinderea producției interne.
Zelenski: Aderarea Ucrainei la NATO niciodată nu a făcut parte din acordul privind mineraleleUn acord privind mineralele, pe care Ucraina și SUA îl negociază, nu menționează aderarea Ucrainei la NATO, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
„În ceea ce privește acest acord și problema NATO, nu există nicio mențiune despre NATO în acest acord și nici nu a existat vreodată”, a spus Zelenski. „O decizie (privind acordul – n.r.) va fi luată în zilele următoare”.
Zelenski a adăugat că aspirațiile Ucrainei de a adera la UE rămân un subiect constant de discuție. El a spus anterior că Ucraina nu va accepta niciun acord privind mineralele dacă acesta compromite calea țării spre aderarea la UE..
Pe 30 martie, președintele american Donald Trump le-a spus reporterilor că Zelenski încearcă să se retragă dintr-un acord important privind mineralele cu SUA.
„Încearcă să renunțe la acordul privind pământurile rare și, dacă face asta, are niște probleme, mari, foarte mari probleme”, a declarat Trump, potrivit Reuters.
„Vrea să fie membru NATO, dar nu va fi niciodată membru NATO. Înțelege asta”, a adăugat Trump.
Un grup bipartizan de senatori americani vrea sancțiuni „dure” împotriva Rusiei„Opinia dominantă în Senatul Statelor Unite este că Rusia este agresorul și că acest război oribil și agresiunea lui Putin trebuie să se încheie acum și să fie descurajate în viitor”, se arată în comunicatul de presă.
„Sancțiunile împotriva Rusiei impun tarife asupra țărilor care achiziționează petrol, gaze, uraniu și alte produse rusești. Ele sunt severe dintr-un motiv întemeiat”, au declarat senatorii.
Grupul de legislatori propune impunerea de „sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei și a actorilor care sprijină agresiunea Rusiei în Ucraina”.
„Împărtășim frustrarea președintelui Trump față de Rusia în ceea ce privește obținerea unui armistițiu și susținem dorința președintelui Trump de a obține o pace durabilă, justă și onorabilă”, se precizează în comunicat.
Rusia a cerut relaxarea sancțiunilor ca o condiție prealabilă pentru o propunere de încetare a focului din partea SUA în Marea Neagră.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1134. ISW: Cerințele Kremlinului pentru pace contrazic obiectivele lui Trump / Rusia susține că a capturat un sat din regiunea Donețk apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut de vicepreședintele BERD, Matteo Patrone. BERD este unul dintre principalii creditori ai Ucrainei. Sprijinirea sectorului energetic va rămâne o prioritate în acest an, a declarat miercuri Patrone, potrivit Reuters.
„Securitatea energetică este cea mai importantă, cu 2 miliarde de euro dislocați până acum. (…) Aceste 2 miliarde de euro vor crește substanțial în 2025. Vor fi aproximativ 3 miliarde, probabil, până la sfârșitul anului”.
Pe parcursul celor trei ani de război, Rusia a lovit infrastructura energetică a Ucrainei cu rachete și drone, distrugând instalațiile și provocând întreruperi de curent. Ucraina a pierdut jumătate din capacitatea de generare disponibilă înainte de război. Țara a reușit să treacă peste lunile de iarnă datorită vremii blânde, a reparațiilor rapide și a ajutorului extern.
BERD a alocat Ucrainei 6,4 miliarde de euro în Ucraina de la începutul războiului, în februarie 2022.
Articolul BERD va aloca Ucrainei un miliard de euro pentru refacerea sectorului energetic devastat de război apare prima dată în Mediafax.
Contactat de Gândul, fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, a respins categoric afirmațiile făcute de Lasconi.
„A reapărut din nou lucrul ăsta, am comentat atunci. Eu n-am vorbit… Nu numai că n-am vorbit cu doamna Lasconi în viața mea, nu m-am întâlnit cu ea în viața mea. Asta e destul de comentariu? (…) Am discutat asta înainte. Nu știu ce a spus, ce n-a spus. Eu pot să-ți spun că nu am vorbit cu doamna Lasconi în viața mea”, a declarat Zuckerman.
Întrebat dacă ar fi transmis vreun mesaj prin interpuși, cu referire la Nicușor Dan, fostul ambasador al SUA în România a răspuns ironic: „Am vorbit prin Dumnezeu, vorbesc serios!”.
Zuckerman a adăugat: „Eu am comentat la asta când a ieșit acum o lună, două, n-am nimic altceva ce să-ți spun. N-am întâlnit-o, n-am vorbit cu ea”.
Fostul premier și lider al PNL, Nicolae Ciucă, a fost la rândul său întrebat de Gândul despre propunerea pe care Lasconi a primit-o de la Nicușor dan și retragerea acestia din competiția prezidențială.
„Bună ziua! Nu am ce punct de vedere să vă dau pentru că nu știu despre ce este vorba, întrebați-o pe dumneaei!”, a declarat Nicolae Ciucă pentru Gândul.
La rândul său, candidatul independent la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a fost contactat de reporterii Gândul. Până la publicarea acestui material, acesta nu a oferit un răspuns.
Articolul Elena Lasconi spune că Nicușor Dan i-a sugerat să se retragă din cursa prezidențială de anul trecut / Adrian Zuckerman și Nicolae Ciucă infirmă dezvăluirile lui Lasconi apare prima dată în Mediafax.
