Foto NABU
Fostul ministru al Energiei și Justiției, reținut la graniță. Este acuzat de spălare de bani și participare la o „organizație criminală”Autoritățile ucrainene au deschis un dosar penal împotriva fostului ministru al energiei, German Galușcenko, la o zi după ce acesta a fost prins la graniță încercând să fugă din țară. Acestea sunt cele mai recente acuzații din ancheta de corupție de 100 de milioane de dolari, în care sunt implicați unii dintre cei mai înalți oficiali ai Ucrainei, caz care a zdruncinat poziția președintelui Volodimir Zelenski .
Galușcenko, care a fost ministru al Energiei timp de patru ani înainte de a deveni ministru al Justiției pentru o scurtă perioadă anul trecut, a fost reținut și ulterior arestat de autoritățile anticorupție la granița ucraineno-poloneză.
Astăzi, oficialii anticorupție au anunțat că oficialul a fost acuzat de „spălare de bani și participare la o organizație criminală”.
Ancheta Midas, apropiații lui ZelenskiFoto NABU
Arestarea face parte din anchetă privind corupția la nivel înalt, cu numele de cod „Midas”. Printre alți suspecți se numără Timur Mindich, un prieten apropiat și fost partener de afaceri al lui Zelenski, și Oleksiy Chernyshov, un fost viceprim-ministru.
Autoritățile susțin că grupul a derulat o schemă prin care au perceput comisioane ilegale legate de contracte semnate cu compania de energie nucleară de stat a Ucrainei, Energoatom.
Principalul consilier al lui Zelenski, Andriy Yermak, a demisionat în noiembrie , la câteva ore după ce autoritățile i-au percheziționat domiciliul și biroul în cadrul anchetei de corupție. Cu toate acestea, Yermak nu a fost încă pus sub acuzare.
Ancheta a plasat problema luptei aparent nesfârșite a Ucrainei cu corupția în prim-plan și i-a zdruncinat pe susținătorii europeni ai Kievului, în timp ce țara se luptă să se apere împotriva invaziei Rusiei, care va împlini a patra aniversare săptămâna viitoare.
Corupția din sectorul energetic, subiect sensibil pentru ucraineniVolodimir Zelenski și German Galușcenko
Corupția din sectorul energetic al țării este un subiect deosebit de sensibil, pentru că milioane de ucraineni îndură apartamente înghețate și întunecate în această iarnă din cauza campaniei Rusiei de atacuri cu rachete și drone împotriva rețelei electrice.
Luni, forțele aeriene ale Ucrainei au declarat că forțele rusești au atacat peste noapte locații din întreaga țară cu peste 60 de drone și șase rachete. Cel puțin o rachetă și nouă drone au perforat apărarea antiaeriană, a anunțat forțele aeriene într-un comunicat de presă.
Aproximativ 1.500 de clădiri din Kiev sunt fără încălzire, dintre care peste 1.000 se așteaptă să rămână așa până la sfârșitul iernii din cauza daunelor semnificative aduse rețelei electrice, a declarat luni, la televiziunea ucraineană, Kateryna Pop, purtătoare de cuvânt a administrației militare din Kiev.
Mindich, fugit în Israel. Membrii grupului comunicau prin pseudonimeTymur Mindich în Israel
În noiembrie, anchetatorii de la cele două principale organisme anti-corupție din Ucraina, Biroul Național Anticorupție și Procuratura Specializată Anticorupție – sau NABU și SAPO – au declarat că au descoperit o schemă amplă de comisioane la Energoatom.
La momentul respectiv, oficialii NABU și SAPO au declarat că au lucrat timp de 15 luni la acest caz și au adunat dovezi care includeau aproximativ 1.000 de ore de înregistrări audio. Presupusa schemă implica o suprataxă de 10 până la 15% la contractele Energoatom „pentru a evita blocarea plăților pentru serviciile prestate și pentru a evita pierderea statutului de furnizori”, se arată într-un comunicat al NABU.
Membrii grupului comunicau prin pseudonime și aveau porecle de genul „Che Guevara”, „Profesorul”, „Racheta” și „Sugarman”.
Unele dintre contracte au implicat construirea de instalații pentru protejarea centralelor energetice de atacurile aeriene rusești, au declarat anchetatorii.
Detectivii NABU și SAPO au percheziționat casa lui Galușcenko în noiembrie. La scurt timp după aceea, Zelenski a cerut demisiile lui Galușcenko și ale Svitlanei Grynchuk, care a ocupat funcția de ministru adjunct al energiei și i-a succedat când acesta s-a mutat la Ministerul Justiției. La momentul percheziției, oficialii nu au depus nicio acuzație împotriva lui Galușcenko.
Mindich, în vârstă de 46 de ani, a fugit din țară în noiembrie și a fost filmat de agenția de știri Ukrainian Truth din Israel. Arestarea lui Galushchenko, în vârstă de 52 de ani, de duminică, l-a împiedicat să facă același lucru. Conform legii marțiale, bărbaților ucraineni sub 60 de ani le este interzis să părăsească țara fără o permisiune specială.
Firme înregistrate în Caraibe. Galușcenko ar fi primit 12 milioane de dolari. I-a folosit pe educația copiilor în Elveția, i-a plasat în conturile fostei soții și i-a plasat și în depoziteGerman Galușcenko (mijloc) și Volodimir Zelenski (dreapta)
NABU și SAPO nu l-au numit pe Galușcenko într-o declarație postată pe canalele lor de Telegram, ci s-au referit la suspectul din acest caz drept „fostul ministru al energiei (2021—2025)” – anii în care Galușcenko a condus ministerul.
Declarația menționează că suspecții „organizației criminale” descoperite de Midas au înregistrat „un fond” în februarie 2021 pe insula Anguilla, un protectorat britanic autonom din Caraibe.
„Fondul era condus de o cunoștință de lungă durată a participanților”, se arată în comunicat, „un cetățean din Seychelles și Saint Kitts și Nevis”, care spăla veniturile. Comunicatul nu menționează numele directorului fondului.
În total, aproximativ 112 milioane de dolari au fost „sifonate” din sectorul energetic în timp ce Galușcenko a ocupat funcția de ministru al energiei, iar banii „au fost legalizați prin diverse instrumente financiare, inclusiv criptomonede și «investiții» în fond”, au susținut NABU și SAPO.
Galușcenko și familia sa au primit aproximativ 12 milioane de dolari din acești bani, au declarat NABU și SAPO.
„O parte din aceste fonduri au fost cheltuite pentru plata educației copiilor în instituții prestigioase din Elveția și plasate în conturile fostei sale soții”, se arată în comunicat. „Restul a fost plasat într-un depozit, din care familia înaltului funcționar a primit venituri suplimentare și le-a cheltuit pentru propriile nevoi.”
Duvall a rămas în memoria cinefililor mai ales ca locotenent-colonelul Kilgore din Apocalypse Now, rol care a dat cinemaului replici devenite legendare, precum „Charlie don’t surf!” și „I love the smell of napalm in the morning”. Un alt personaj definitoriu a fost Tom Hagen, consigliere-ul familiei Corleone în The Godfather Part II, iar la începutul carierei a atras atenția cu Boo Radley în To Kill a Mockingbird.
De-a lungul unei filmografii care a mers de la clasic la blockbuster (inclusiv Gone in 60 Seconds), Duvall a fost nominalizat de șapte ori la Oscar și a câștigat o dată, pentru rolul principal din Tender Mercies.
Născut în San Diego, California, în 1931, fiu al unui ofițer de marină, a studiat teatrul la colegiu în St Louis, Missouri, și a petrecut o scurtă perioadă în armată. În 1955 a urmat cursurile Neighborhood Playhouse School of the Theatre din New York, unde a fost coleg cu James Caan, Gene Hackman și Dustin Hoffman.
A lucrat constant în televiziune și teatru, inclusiv într-o montare premiată a piesei A View from the Bridge de Arthur Miller, regizată de Ulu Grosbard. În cinema, a colaborat cu Francis Ford Coppola (în The Rain People) și a jucat rol principal în debutul lui George Lucas, THX 1138.
În paralel cu marile titluri, a rămas o prezență puternică în roluri de caracter și în filme precum The Eagle Has Landed, Network și The Natural. A debutat și ca regizor cu Angelo, My Love, iar în anii ’80–’90 a apărut, între altele, în Colors (regizat de Dennis Hopper), Days of Thunder cu Tom Cruise și adaptarea The Handmaid’s Tale după Margaret Atwood.
În 1992, Robert Duvall a revenit pe micul ecran într-un rol surprinzător: l-a interpretat pe Joseph Stalin într-o producție HBO premiată, regizată de Ivan Passer.
Un alt moment major al carierei sale a venit în 1997, când a semnat a doua sa regie, The Apostle, unde a jucat un predicator care își ucide rivalul amoros. Rolul i-a adus a treia nominalizare la Oscar pentru „cel mai bun actor”.
Duvall a mai regizat încă două filme: Assassination Tango, în care și-a etalat talentul real pentru dansul argentinian, și westernul Wild Horses. În paralel, a rămas extrem de activ ca actor, apărând în producții foarte diverse, de la thrillerul The Gingerbread Man la drama We Own the Night și ecranizarea The Road.
Pasiunea sa de-o viață pentru fotbal l-a dus și către roluri legate de acest sport: drama scoțiană A Shot at Glory (în care a jucat alături de Ally McCoist) și comedia Kicking and Screaming cu Will Ferrell.
În anii 2010, a continuat să lucreze constant, iar în 2015 a obținut încă o nominalizare la Oscar, de data aceasta pentru „cel mai bun actor în rol secundar”, datorită filmului The Judge, devenind atunci cel mai vârstnic actor nominalizat la această categorie.
În viața personală, a fost căsătorit de patru ori: cu Barbara Benjamin (1964–1981), Gail Youngs (1982–1986), Sharon Brophy (1991–1995) și Luciana Pedraza, cu care s-a căsătorit în 2005. Nu a avut copii.
Uniunea Europeană și un bloc indo-pacific format din 12 țări au început discuții pentru a evalua un acord care ar putea duce la una dintre cele mai mari alianțe economice din lume, au declarat pentru Politico mai multe persoane familiarizate cu aceste negocieri.
Canada conduce discuțiile, după ce prim-ministrul Mark Carney a îndemnat luna trecută „puterile medii” să se opună războiului comercial, la câteva zile după ce Trump a amenințat că va majora tarifele pentru aliații europeni ai Danemarcei dacă aceasta nu cedează Groenlanda.
Bloc de 1,5 miliarde de oameniOttawa „susține eforturile de a construi o punte între Parteneriatul Trans-Pacific [CPTPP] și Uniunea Europeană, ceea ce ar crea un nou bloc comercial cu 1,5 miliarde de oameni”, a spus Carney la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Potrivit surselor Politico, UE și CPTPP vor începe chiar anul acesta discuții pentru un acord care să apropie lanțurile de aprovizionare dintre cele două blocuri.
În CPTPP sunt, în prezent 12 state: Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Regatul Unit și Vietnam.
Acest lucru ar apropia aproape 40 de țări aflate la capete opuse ale globului, cu scopul de a ajunge la un acord privind așa-numitele reguli de origine.
Aceste reguli stabilesc naționalitatea economică a unui produs. Un acord ar permite producătorilor din cele două blocuri să comercializeze bunuri și componentele lor mai fluid, printr-un proces cu tarife reduse cunoscut sub numele de cumul.
La începutul acestei luni, Carney și-a trimis reprezentantul personal pe lângă Uniunea Europeană, John Hannaford, la Singapore, pentru a solicita punctele de vedere ale liderilor regionali cu privire la potențialul acord.
„Lucrurile avansează cu siguranță”, a declarat pentru Politico un oficial al guvernului canadian.
UE și CPTPP au decis să coopereze împotriva fragmentării comerțului liberUE și clubul Indo-Pacific, cunoscut sub numele de Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific, au convenit în noiembrie anul trecut să-și unească forțele economice pentru a contracara fragmentarea comerțului liber în urma tarifelor impuse de Trump.
„Considerăm că intensificarea comerțului între UE și CPTPP are o mare valoare, contribuind totodată la consolidarea rezilienței lanțului de aprovizionare”, a declarat un oficial japonez din domeniul comerțului.
„Dacă UE este dispusă să poarte această conversație, atunci, desigur, lucrurile ar deveni foarte interesante”, a spus un diplomat dintr-o țară CPTPP pentru Politico.
În interiorul UE, unii oficiali sunt „super entuziasmați” să urmărească acordul de cumul, a declarat un reprezentant de rang înalt al mediului de afaceri.
Deși acordul „face într-adevăr parte din sfera largă a cooperării UE-CPTPP”, a confirmat un oficial al UE, acesta „nu face parte din prioritățile de acțiune pentru moment”.
„Cele două proiecte de lege pe care le-am inițiat pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc au fost adoptate în plenul Senatului, deși în comisie primiseră raport de respingere. Mă bucur că demersului meu i s-au raliat parlamentari din toate partidele de la guvernare – USR, PSD și UDMR – care au înțeles că protecția tinerilor trebuie să fie mai presus de orice dispută politică”, a scris Raluca Turcan, luni seara, pe pagina sa de Facebook.
Deputata PNL a precizat că primul proiect prevede creșterea vârstei minime de acces la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani, afirmând că este: „o măsură necesară pentru a reduce vulnerabilitatea tinerilor la comportamente adictive într-o perioadă critică de dezvoltare”.
Potrivit deputatei, al doilea proiect introduce reguli ferme pentru publicitate: eliminarea reclamelor online la jocuri de noroc între orele 6:00 și 24:00, la fel ca în audiovizual, și interzicerea totală a folosirii persoanelor publice în promovarea acestora, indiferent de platformă.
„Nu mai permitem ca imaginea unor vedete să fie folosită pentru a atrage adolescenți către un risc major. Profitul industriei jocurilor de noroc nu poate fi construit pe vulnerabilitatea copiilor și tinerilor”, a scris Turcan.
Cele două proiecte de lege au fost depuse în Parlament în luna noiembrie 2025. Acestea au fost adoptate de Senat, luni, și urmează să fie dezbătute în Camera Deputaților.
Deputata a precizat că speră ca „cele două proiecte să fie dezbătute și votate rapid în Camera Deputaților, astfel încât să devină lege cât mai curând”, afirmând și că „protecția tinerilor nu poate fi amânată”.
Proiectele au fost inițiate de Diana Stoica și Raluca Turcan, alături de parlamentari de la USR, PNL, UDMR și PSD.
Au trecut mai bine de 6 luni de când administrația Bolojan s-a instalat la Palatul Victoria, iar indicatorii economici ai României arată urât.
O analiză Gândul, care lucrează cu date furnizate de Institutul Național de Statistică, pune pe tapet dezastrul.
Majoritatea indicatorilor economici s-au înrăutățit după mai bine de șase luni de la preluarea guvernării, arată Gândul.
Ce spun cifrele: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%.
Acum, economia este în recesiune, inflația, deja mare, aproape s-a dublat, iar șomajul a crescut. Un indicator, însă, s-a îmbunătățit, dar datorită evoluției din decembrie: investițiile de la bugetul de stat au accelerat ușor.
Două trimestre economice consecutive de scădere economicăEconomia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei economiștii, dar, totuși, o creștere.
Ce înseamnă creșterea PIB? Produsul Intern Brut înseamnă toată valoarea adăugată brută (VAB) dintr-o economie.
Practic, simplificat, înseamnă tot ce produce o economie în materie de valoare adăugată, adică prelucrarea materiei prime.
De exemplu, dacă o economie extrage cupru și îl vinde în stare brută, valoarea adăugată este aproape de zero. Dacă, însă, fabrică țevi de cupru din minereu, atunci creează valoare adăugată.
Revenind la evoluția economiei României: recesiunea tehnică (două trimestre consecutive de scădere economică) a fost declarată de INS vineri, când a anunțat că economia a scăzut cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025, prin comparație cu trimestrul anterior.
Cele două inițiative au fost depuse în Parlament în noiembrie 2025, sub semnătura deputatelor Diana Stoica și Raluca Turcan, alături de parlamentari de la USR, PNL, UDMR și PSD.
Primul proiect prevede majorarea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc, de la 18 la 21 de ani. Acest proiect fost adoptat de Senat cu 96 de voturi pentru, 8 contra și 2 abțineri.
Al doilea proiect stabilește interdicția de difuzare în mediul online, în intervalul orar 06:00-24:00, a oricărui tip de conținut audio, video, imagini care promovează jocurile de noroc. De asemenea, ar fi interzisă în mediul online difuzarea de publicitate și reclame pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalități ale vieții publice, culturale, științifice, sportive sau alte persoane, care pot încuraja, datorită notorietății, participarea la astfel de jocuri.
Al doilea proiect a fost adoptat de Senat cu 90 de voturi pentru, 9 contra și 10 abțineri.
Proiectele merg la Camera Deputaților, for decizional.
„În perioada ianuarie–decembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro”, arată BNR. La finalul anului, datoria externă pe termen lung a însumat 179,431 miliarde euro (aproape 78,9% din total), în creștere cu 14,8% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 47,916 miliarde euro (circa 21,1% din total), în creștere cu 1,6% față de finalul lui 2024.
Pe cap de locuitor: raportată la o populație rezidentă de 19,036 milioane, datoria pe cap de român, conform calculelor Mediafax este de aproximativ 11.943 euro/persoană ( 60.900 lei/persoană). Comparată cu bugetul statului: în euro, datoria externă totală este aproximativ 1,75 ori veniturile bugetare și 1,43 ori cheltuielile bugetare (folosind valorile anuale raportate pentru 2025 și conversia la cursul de la 31.12.2025).
În același timp, contul curent al balanței de plăți a înregistrat în 2025 un deficit de 30,127 miliarde euro, în creștere față de 28,853 miliarde euro în 2024. În structură, deficitul balanței bunurilor a fost mai mic cu 637 milioane euro, excedentul balanței serviciilor a fost mai mare cu 369 milioane euro, însă balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1,861 miliarde euro, iar balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 419 milioane euro, potrivit BNR.
Datele băncii centrale mai arată că investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 8,153 miliarde euro în 2025, față de 5,602 miliarde euro în 2024. Din această sumă, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 6,185 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă de 1,968 miliarde euro.
Pe partea de indicatori de lichiditate și vulnerabilitate externă, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 17,2% în 2025, de la 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a urcat la 6 luni la 31 decembrie 2025, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Totodată, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt (calculată la valoarea reziduală) cu rezervele valutare ale BNR a fost de 104,8% la finalul lui 2025, ușor peste nivelul de 103,6% raportat la 31 decembrie 2024.
„Dacă guvernul nu adoptă o poziție clară, președintele poate fi prezent în calitate de observator”, a spus consilierul, pentru Radio Wnet, referindu-se la declarația de săptămâna trecută a premierului Donald Tusk, conform căreia Polonia nu se va alătura deocamdată Consiliului pentru Pace.
Saryusz-Wolski a subliniat că, din cauza tensiunii dintre premier și președinte, similară cu cea din Polonia, premierul italian Giorgia Meloni va fi prezentă și ea în calitate de observator la prima reuniune a Consiliului pentru Pace.
„Polonia este foarte interesată de securitate și pace, prin urmare ar trebui să fie prezentă în toate aceste organisme cât mai mult posibil”, a subliniat Saryusz-Wolski.
Consilierul prezidențial a numit contrar intereselor statului polonez faptul că „isteria antiamericană care a izbucnit în Europa de Vest s-a extins la politicienii din coaliția guvernamentală poloneză”.
Karol Nawrocki a criticat săptămâna trecută faptul că guvernul condus de Donald Tusk nu a formulat o poziție specifică cu privire la Consiliul pentru Pace și nu a transmis o analiză către Președinte. El a cerut guvernului să facă o propunere concretă, bazată pe fapte.
Saryusz-Wolski a fost întrebat și despre declarația președintelui polonez de duminică, conform căreia Polonia „trebuie să înceapă să-și dezvolte propriul potențial nuclear în conformitate cu toate reglementările internaționale”.
„Unele țări au arme nucleare, dar nu recunosc acest lucru, iar unele țări, precum Iranul și Suedia, ar putea să o aibă în curând”, a argumentat Saryusz-Wolski.
„Amenințarea Poloniei este similară cu cea a Israelului în Orientul Mijlociu” și, prin urmare, „trebuie să fie pregătită să dețină arme nucleare în cazul în care situația de securitate se schimbă radical”, a argumentat Saryusz-Wolski.
Cele mai recente date arată că 19.900 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în UE în 2024, cu 440 mai puțin decât în 2023. Aceasta reprezintă o reducere de 2%, considerată un progres semnificativ, mai ales ținând cont de creșterea numărului de vehicule pe cap de locuitor și a kilometrilor parcurși, arată raportul UE.
De la anul de referință 2019, decesele rutiere la nivel UE au scăzut cu 12%, însă această îmbunătățire ascunde diferențe majore între statele membre. Numai câteva țări: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Lituania, Malta, Polonia și Slovenia, sunt pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul UE de reducere cu 50% până în 2030.
Spania se află sub media UE privind decesele rutiere în 2024, ceea ce s-a tradus în 37 de decese la un milion de locuitori, o cifră mai mică decât media Uniunii Europene (UE), deși această țară a înregistrat o îmbunătățire a cifrelor sale, insuficientă pentru a atinge obiectivul stabilit de Bruxelles pentru 2030.
Unele state, precum Irlanda și Estonia, au înregistrat creșteri ale deceselor rutiere, în timp ce Franța, Italia și Țările de Jos au avut doar îmbunătățiri marginale. În 2024, Suedia a avut cea mai mică rată, cu 20 de decese la un milion de locuitori, iar România cea mai mare, cu 78 de decese la un milion.
România pregătește rețeaua națională de camere fixe de control al vitezeiPentru a înțelege mai bine tendințele, Comisia Europeană a colaborat cu statele membre pentru a urmări indicatori cheie legați de siguranța rutieră. Proiectele „Baseline” și „Trendline” au identificat factorii care cresc riscul de accidente și au evidențiat diferențe semnificative între țări.
Programul EU Road Safety Exchange sprijină statele cu potențial de îmbunătățire prin parteneriate și schimb de bune practici. Unele țări au adoptat soluții concrete: după colaborarea cu Suedia, Lituania a extins aplicarea infrastructurii rutiere de tip 2+1, iar Letonia examinează investigații detaliate ale accidentelor inspirate din Finlanda.
România ar fi început pregătirile pentru instalarea unei rețele naționale de camere fixe pentru controlul vitezei, inspirată de sistemul spaniol, cu implementare planificată pentru 2026. Aceste măsuri vin ca răspuns la rata mare de accidente și ca parte a strategiilor naționale pentru reducerea victimelor rutiere.
Prioritizarea siguranței rutiere rămâne responsabilitate naționalăSchimburile de experiență au ajutat la consolidarea comunității europene de siguranță rutieră și la promovarea evaluării reciproce între statele membre. Totuși, integrarea siguranței rutiere în politici precum sănătatea, economia și securitatea la locul de muncă rămâne predominant responsabilitatea autorităților naționale.
În UE, inițiativele legislative, de finanțare și cercetare sunt importante, însă implementarea efectivă revine administrațiilor locale și regionale. Rapoartele naționale evidențiază că măsurile sunt de cele mai multe ori încadrate în strategii multianuale, planuri de acțiune sau programe guvernamentale care stabilesc priorități, finanțare și obiective specifice.
Acțiunile susținute, investițiile și prioritizarea siguranței rutiere au dat rezultate în mai multe state. De exemplu, Polonia, Lituania și Slovenia au redus decesele rutiere cu 33-35% în 2024 comparativ cu 2019, fiind aproape de ținta de reducere cu 50% până în 2030.
România, Bulgaria și Grecia încă în urmăÎn schimb, România, Bulgaria și Grecia înregistrează în continuare un număr semnificativ mai mare de decese rutiere decât media UE, evidențiind necesitatea unor măsuri suplimentare.
Chiar dacă unele state au introdus noi politici de siguranță rutieră în 2025, efectele acestora nu se reflectă încă în datele privind decesele și accidentele.
Raportul arată clar că fără acțiuni suplimentare, România riscă să nu atingă obiectivul UE de reducere cu 50% a numărului de decese până în 2030, în ciuda progreselor mici înregistrate la nivel european.
