Piața medicamentelor împotriva obezității, una dintre cele mai profitabile din industria farmaceutică, începe să treacă prin primul mare test: pierderea exclusivității. Expirarea unor brevete importante a pus în mișcare producătorii de medicamente generice, care încearcă să își facă loc într-un sector dominat de doi giganți farmaceutici. Acest context va duce la schimbări importante în ceea ce privește prețurile, concurența și accesul la tratamente,notează El Economista.
În prezent, liderii pieței pentru obezitate și diabet sunt Novo Nordisk, cu Ozempic și Wegovy (substanța activă este semaglutida), și Lilly, cu Mounjaro și Zepbound (principiul activ este tirzepatida). În 2025, compania daneză a raportat venituri de 206.195 milioane de coroane daneze (27.593 milioane de euro), iar compania americană a înregistrat venituri de 36.507 milioane de dolari (31.442 milioane de euro), potrivit rezultatelor lor anuale.
Alte companii inovatoare, precum Roche, care în noiembrie a semnat un acord cu Rovi pentru producția unui medicament pentru slăbit aflat în dezvoltare, Pfizer sau Boehringer, cercetează tratamente destinate persoanelor supraponderale pentru a intra pe această piață.
Piața noilor medicamente pentru obezitate intră treptat în etapa expirării brevetelor, însă acest proces diferă în funcție de moleculă și de țară. Primele au fost medicamentele GLP-1 de primă generație, precum liraglutida (Saxenda, produs de Novo Nordisk), a cărei protecție a început să expire din 2024, permițând deja apariția generice în mai multe piețe. Urmează semaglutida, ale cărei brevete au început să expire în 2026 în țări precum Canada, Brazilia, Turcia, China și India. În Statele Unite și Uniunea Europeană, acestea vor rămâne valabile până în următorul deceniu.
Mai departe în timp se află tirzepatida dezvoltată de Lilly, al cărei brevet va expira abia în 2036. În plus, există și brevete secundare care ar putea prelungi protecția până spre finalul anilor 2030. Această diferență de peste zece ani explică de ce, în timp ce genericele de semaglutidă apar rapid pe piață, compania americană își menține poziția solidă în segmentul premium al tratamentelor pentru obezitate.
Reglementările permit companiilor farmaceutice să înceapă dezvoltarea unui medicament generic înainte ca produsul original să își piardă exclusivitatea, însă comercializarea nu este permisă până la expirarea perioadei de protecție. Odată lansate pe piață, genericele determină scăderea prețurilor pentru substanța activă.
Catalogul de generice se extindeMai multe companii au confirmat că lucrează la aceste molecule. De exemplu, Teva a lansat deja o versiune de liraglutidă după expirarea brevetului și analizează dezvoltarea generice pentru noile tratamente împotriva obezității.
„Analizăm această oportunitate, deoarece piața tratamentelor pentru obezitate se transformă rapid și evoluează de la terapii mai vechi la tratamente inovatoare”, a declarat Marta González Casal, director general al companiei în Spania.
Biocon a anunțat, la rândul său, că dezvoltă și înregistrează versiuni generice de liraglutidă și semaglutidă în mai multe țări.
Și companiile farmaceutice spaniole sunt interesate. Galenicum a încheiat un parteneriat cu firma indiană Lupin pentru a produce un generic de semaglutidă. Compania din Catalonia se va ocupa de dezvoltare, producție și aprovizionare, iar partenerul indian va gestiona aprobările, comercializarea și distribuția.
Kern Pharma a declarat că va fi pregătită să lanseze versiuni generice imediat ce brevetele pentru Ozempic și Mounjaro vor expira. Compania negociază deja mai multe acorduri aflate într-un stadiu avansat, potrivit CEO-ului Raúl Díaz-Varela. În paralel, Laboratorios Normon analizează posibilitatea de a intra pe această piață.
„Medicamentele GLP-1 sunt în prezent cele mai căutate și analizăm atent dacă vom intra în acest segment”, a declarat directorul general Jesús Govantes García.
India, primul câmp de testBrevetul pentru semaglutidă a expirat în India pe 20 martie 2026, transformând această țară în prima mare piață care permite accesul la generice pentru aceste medicamente foarte populare. Peste 40 de companii farmaceutice indiene au lansat sau au anunțat versiuni generice în aceeași zi, declanșând o adevărată competiție de prețuri.
Printre companiile implicate se numără Sun Pharma, Biocon, Lupin, Dr. Reddy’s, Cipla sau Torrent Pharmaceuticals, unele dintre cele mai importante nume din industria globală a medicamentelor generice. Unele dintre acestea nu s-au limitat la copierea variantelor injectabile, ci au încercat să le îmbunătățească. De exemplu, Torrent a lansat și o versiune orală generică de semaglutidă.
Până acum, utilizarea acestor medicamente în India era limitată în principal la populația urbană cu venituri ridicate. Odată cu apariția versiunilor mai ieftine, specialiștii se așteaptă la o creștere rapidă a numărului de pacienți. Totuși, autoritățile sanitare au avertizat asupra riscurilor legate de automedicație, dozare incorectă și calitatea variabilă a dispozitivelor.
Cum reacționează giganțiiIndia devine astfel primul loc unde se testează viitorul pieței după sfârșitul monopolului. Presiunea generată de concurență a obligat Novo Nordisk să reacționeze, compania reducând prețurile Ozempic și Wegovy cu până la 48% pentru a limita pierderea cotei de piață. Unele generice sunt cu până la 70% mai ieftine decât produsele originale.
De exemplu, Natco Pharma a stabilit costul lunar al tratamentului la aproximativ 1.290 de rupii (circa 14 euro) și 1.750 de rupii (aproximativ 19 euro).
În schimb, Lilly este mai puțin afectată de această situație, deoarece tirzepatida, substanța activă din Mounjaro și Zepbound, va rămâne protejată prin brevet până în 2036.
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a două persoane și a unei societăți comerciale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectare a regimului armelor și al munițiilor și uz de armă fără drept.
Din rechizitoriul întocmit de procurori reiese că administratorul unei societăți comerciale a deținut fără drept arme militare și chiar două lansatoare de grenade.
„În perioada 01.11.2022 – 19.12.2024, unul dintre inculpați, administrator al societății comerciale inculpate, a deținut fără drept o armă de foc militară din categoria celor interzise, respectiv o armă de foc automată, pe care a transportat-o în data de 19.12.2024 la un poligon uzinal din județul Prahova, pentru a executa trageri. Totodată, în perioada 01.11.2022 – 25.06.2025, a deținut fără drept 3 arme de foc militare, prevăzute la categoria A punctele 1 și 2 din anexa Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, respectiv o arma de foc automată și două lansatoare de grenade.
În mod concret, susțin procurorii Parchetului General, „la data de 19.12.2024, inculpatul a executat fără drept trageri în incinta poligonului uzinal menționat cu arma de foc automată pe care o deținea în mod ilegal, iar în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2024/începutul anului 2025 și până la data de 25.06.2025 (când a fost efectuată o percheziție domiciliară) a deținut fără drept muniție militară, respectiv cantitatea de 150 cartușe cu glonț pe bandă”.
Muniția respectivă a fost introdusă în țară, în perioada decembrie 2024 – februarie 2025, în baza unei licențe individuale de import produse militare, fiind destinată unei unități militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale, însă a fost păstrată în incinta depozitului aparținând societății inculpate situat în județul Ilfov.
În ceea ce-l privește pe al doilea inculpat, director al departamentului vânzări al societății inculpate, în rechizitoriu s-a reținut că: „la data de 19.12.2024, în timp ce se deplasa cu un autoturism pe DN2, pe raza com. Afumați, jud. Ilfov, a deținut și a transportat fără drept muniție militară, respectiv 1187 de cartușe de diferite categorii, iar în data de 19.12.2024, împreună cu primul inculpat, a executat fără drept trageri în incinta poligonului uzinal din județul Prahova cu o armă de foc automată care era deținută în mod ilegal”.
Cu privire la societatea comercială inculpată, procurorul de caz a reținut că, în numele acesteia, au fost deținute fără drept armele militare de foc și munițiile menționate anterior, iar cei doi inculpați, asociați în cadrul societății, au efectuat în mod ilegal trageri în poligonul uzinal din județul Prahova.
Guvernul a adoptat ordonanța de urgență privind modificarea și completarea ordonanței de urgență a Guvernului 57 din 2007 privind regimul arilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice.
„Ordonanța modifică și completează cadrul legal necesar pentru stabilirea concretă a acestor arii naturale protejate și a habitatelor naturale, ceea ce urmează să se facă concret pe baza prevederilor ordonanței, prin alte acte normative subsecvente, cu hotărâri de guvern, ordine de ministru și așa mai departe”, a declarat purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.
Ea spune că această modificare reprezenta un jalon din PNRR care trebuia îndeplinit: „Până în august avem de stabilit mai multe arii naturale protejate astfel încât jalonul să fie îndeplinit, primul pas fiind stabilirea desigur a acestui cadru pentru stabilirea regimului arilor naturale protejate”.
Potrivit oficialului, acciza la motorină „va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piața petrolului și a carburanților, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA”. Dogoiu a precizat că nivelul accizei va scădea „de la 2.804,29 lei la 1.000 de litri, la 2.504,29 lei pe 1.000 de litri, și de la 3.318,74 lei tona la 2.963,7 lei tona”.
Măsura va intra în vigoare odată cu adoptarea Ordonanței de Urgență și se va aplica pe toată perioada în care va fi declarată criza de pe piața petrolului și a carburanților.
Contribuția de solidaritate pentru operatorii economiciÎn paralel, Executivul introduce și o nouă taxare pentru companiile din sectorul petrolier.
„De asemenea, se instituie contribuția de solidaritate pentru operatorii economici, care fie doar extrag, fie extrag și comercializează petrol de pe teritoriul României”, a precizat Dogoiu.
Oficialul a explicat că această contribuție va fi calculată în funcție de anumite praguri raportate la prețul petrolului Brent și va viza doar câștigurile considerate excepționale.
„Contribuția de solidaritate se aplică în niște praguri prin raportare la prețul petrolului Brent, dar ca efect reprezintă 60% din profitul excepțional obținut în această perioadă din exploatarea sau exploatarea și comercializarea petrolului românesc”, a afirmat Ioana Ene Dogioiu.
Potrivit oficialului, mecanismul a fost gândit astfel încât să nu descurajeze investițiile din sector.
„Acele praguri pe care le vedeți în ordonanță, raportate la prețul petrolului Brent, au ca scop, tocmai ca nu cumva, această impozitare excepțională să afecteze, de exemplu, nivelul de investiții. Deci, acest lucru nu va fi afectat, vor fi vizate numai profiturile excepționale din această perioadă”, a subliniat Dogoiu.
Guvernul a prezentat și estimările privind efectele bugetare ale măsurilor„Aplicarea reducerii temporare accizei la motorină cu 0,36 lei litru va avea un impact bugetar estimat la 0,61 de miliarde de lei”, a spus purtătorul de cuvânt al Executivului.
În ceea ce privește noua contribuție de solidaritate, veniturile estimate la buget sunt variabile.
„Introducerea contribuției de solidaritate va avea un impact bugetar între 0,07 și 0,65 de miliarde de lei în funcție de ceea ce va fi impozitat de petrolul în cauză”, a arătat Dogoiu.
Oficialul a susținut că aceste sume, alături de încasările suplimentare din TVA rezultate din creșterea prețurilor la pompă, ar putea compensa o mare parte din costurile suportate de stat.
„Împreună cu cota de TVA suplimentar obținută ca urmare a creșterii prețului motorinei la pompă și a carburanților în general, se va reuși mitigarea, care e termenul folosit de Ministerul Finanțelor, deci acoperirea cheltuielor statului, în mare parte, cel puțin, în ceea ce privește măsurile luate până acum, adică reducerea accizei”, a declarat Dogoiu.
Atacul de vineri dimineață a lovit un depozit din sudul Iranului, în provincia Bushehr. În urma loviturii au fost distruse două containere cu ajutoare, două autobuze și mai multe vehicule de urgență, anunță organizația umanitară citată de Reuters.
IFRC nu a atribuit responsabilitate pentru atac.
Lovitura s-a petrecut pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, început la finalul lunii februarie după ce Israel și Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului.
În urma începerii conflictului, peste 1.900 de persoane și-au pierdut viața, iar alte peste 21.000 au fost rănite, potrivit datelor furnizate de IFRC, singura organizație umanitară activă la nivel național în Iran.
Reprezentanții organizației au avertizat joi că nevoile medicale cresc rapid, iar resursele ar putea deveni insuficiente pe fondul prelungirii ostilităților.
„Preocuparea noastră este, de fapt, modul în care nevoile umanitare cresc atât de rapid și depășesc capacitatea noastră de a aduce tot sprijinul în țară. Nevoile cresc exponențial. Resursele nu sunt nelimitate”, a declarat Maria Martinez, șefa organizației din Iran.
Tribunalul de primă instanță de la Bruxelles a hotărât că Varșovia trebuie să accepte și să plătească doze de vaccin în valoare de peste 5,6 miliarde de zloți, echivalentul a aproximativ 1,3 miliarde de euro, scrie TVPWorld.
Decizia vine după ce Polonia a refuzat, în aprilie 2022, să mai preia o parte din vaccinurile comandate, invocând schimbarea contextului pandemic, impactul economic al războiului din Ucraina și riscul dominării pieței de către un singur producător.
Impactul bugetar al contractului vaccinurilor COVID cu PfizerMinistrul polonez al Sănătății, Jolanta Sobierańska-Grenda, a declarat că aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin COVID-19 vor trebui distruse, deoarece nu mai pot fi utilizate.
Oficialul a subliniat că suma pe care Polonia este obligată să o plătească reprezintă o povară uriașă pentru sistemul public de sănătate.
Potrivit acesteia, cele aproape 6 miliarde de zloți ar putea acoperi costul anual al medicamentelor oncologice sau al formării medicilor rezidenți. În prezent, Fondul Național de Sănătate (NFZ) se confruntă deja cu un deficit major, estimat la aproximativ 5,4 miliarde de euro pentru anul 2026, iar autoritățile au anunțat reduceri de finanțare pentru investigații medicale esențiale, precum colonoscopiile și RMN-urile.
Responsabilități politice în cazul contractului vaccinurilor COVID cu PfizerContractul vaccinurilor COVID cu Pfizer a fost negociat la nivelul Uniunii Europene și acceptat inițial de guvernul conservator condus de Mateusz Morawiecki. Actualul executiv de centru, condus de Donald Tusk, susține însă că numărul de doze a fost supraestimat și că au existat nereguli administrative grave în Ministerul Sănătății.
Ministrul Finanțelor, Andrzej Domański, a calificat situația drept rezultatul „incompetenței” fostului guvern și a anunțat că au fost transmise deja mai multe sesizări către parchet, în urma unor rapoarte ale Oficiului Național de Audit.
Reprezentanții fostului partid de guvernământ susțin, la rândul lor, că Polonia a fost supusă unor presiuni intense din partea Uniunii Europene și a marilor companii farmaceutice pentru a accepta condițiile contractuale. Aceștia afirmă că alternativele au fost limitate în contextul incertitudinii pandemice.
Hotărârea instanței nu este definitivă, iar autoritățile poloneze au anunțat că vor formula apel în termenul legal de 60 de zile, analizând toate opțiunile pentru a reduce impactul financiar asupra populației.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis vineri că România a primit al 24-lea aviz favorabil necesar pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Anunțul inițial a fost făcut de ministra de Externe, Oana Țoiu, joi, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
„România obține penultimul aviz favorabil pentru aderarea la OCDE! România a primit Avizul formal al Comitetului pentru Investiții al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, un semn clar de încredere al Organizației că țara noastră face pași importanți în armonizarea legislativă și a politicilor în domeniul investițiilor și al conduitei responsabile în afaceri și transmite un semnal puternic către investitorii internaționali și partenerii noștri de afaceri că pot avea încredere în noi”, a scris Mircea Abrudean, vineri, pe Facebook.
Potrivit acestuia, obținerea avizului Comitetului pentru Investiții reprezintă un pas important în procesul de aderare, mai ales în ceea ce privește conformarea României la standarde complexe ce au un impact asupra performanței economiei naționale.
„Felicitări tuturor celor care au muncit la obținerea acestui aviz, din toate instituțiile implicate în procesul de evaluare”, a transmis el.
Rudele au declarat că Mohamed al-Mousawi, un musulman șiit care fusese anterior închis, economisea bani pentru a-și începe o afacere. Trupul său a fost returnat acoperit de tăieturi și vânătăi, inclusiv pe tălpile picioarelor, potrivit AP.
Moartea sa a devenit un punct de criză în țara condusă de sunniți și cu majoritate șiită, aflată în prima linie a războiului, unde criticii spun că autoritățile au reluat tacticile folosite pentru a suprima protestele Primăverii Arabe din 2011.
Zeci de persoane au fost arestate în Bahrain pentru exprimarea sprijinului față de IranBahrain, o monarhie care găzduiește Flota a 5-a a Marinei SUA , a arestat zeci de persoane pe parcursul războiului pentru filmarea grevelor și demonstrațiilor, pentru exprimarea sprijinului față de Iran și pentru suspiciunea de spionaj în favoarea acestuia.
„Vor să se asigure că nimeni nu contestă narațiunea statului și să reducă la tăcere orice voce care nu spune povestea (războiului) așa cum vor ei să fie spusă”, a declarat Sayed Ahmed AlWadaei de la Institutul Bahrain pentru Drepturi și Democrație, cu sediul la Londra.
Ministerul de Interne din Bahrain a declarat că al-Mousawi a fost arestat sub suspiciunea de spionaj pentru Iran, acuzații negate de familia sa, și că imaginile cu rănile sale erau „inexacte și înșelătoare”. Guvernul din Bahrain a declarat într-un comunicat că țara își apără securitatea națională. Acesta a negat orice sectarism, spunând că autoritățile au acționat legal și că organismele independente investighează acuzațiile de abuz.
Comisia Tehnică, condusă de directorul tehnic Mihai Stoichiță, a analizat situația echipei naționale și a stabilit mai multe opțiuni pentru postul rămas vacant după încheierea mandatului lui Mircea Lucescu. Printre acestea, Gheorghe Hagi a fost susținut în unanimitate de membrii comisiei, potrivit unui comunicat al Federației Române de Fotbal.
Un alt tehnician nominalizat de forul național este Edward Iordănescu.
Propunerile urmează să fie înaintate Comitetului Executiv al FRF, care se va reuni miercuri, 8 aprilie, pentru a decide cu cine vor fi demarate negocierile pentru preluarea conducerii tehnice a naționalei.
Decizia finală va aparține Comitetului Executiv. Ulterior președintele FRF va primi mandatul pentru a negocia cu candidatul ales.
Anunțul oficial privind noul selecționer al României va fi făcut după finalizarea tuturor formalităților contractuale.
