Potrivit informațiilor publicate de La Dernière Heure, pe o listă internă a companiei se află rutele Charleroi – Cluj-Napoca și Charleroi – Iași, care ar putea fi suspendate în perioada următoare.
Sursele citate arată că Ryanair a identificat șapte destinații care ar urma să fie eliminate de la Charleroi, dintre care două sunt din România. Decizia vine după anunțul companiei privind retragerea a cinci dintre cele 18 aeronave bazate pe aeroportul belgian.
Oficialii aeroportului se tem că rutele către Europa de Est, în special cele către România și Polonia, vor fi primele afectate de această restructurare.
Impact asupra pasagerilor româniDirectorul general al BSCA, Christophe Segaert, a declarat că suspendarea rutelor către România ar putea afecta semnificativ comunitățile de români din Belgia, dar și fluxul turistic și de business.
„Ne temem că rutele către România vor fi printre primele eliminate”, a avertizat acesta, subliniind importanța acestor conexiuni aeriene pentru mobilitatea forței de muncă.
București – Edinburgh, deja suspendatăPe lângă rutele vizate de la Charleroi, Ryanair a decis deja eliminarea rutei București – Edinburgh, începând cu 28 martie 2026. În prezent, nicio altă companie aeriană nu operează zboruri directe pe această rută sau către alte aeroporturi din Scoția, ceea ce limitează opțiunile de călătorie pentru pasagerii români.
Ryanair a criticat dur planurile guvernului belgian de a introduce o taxă aeriană de 10 euro per pasager pentru zborurile pe distanțe scurte din 2027, precum și propunerea autorităților locale din Charleroi de a aplica o taxă suplimentară de 3 euro per pasager din 2026. Compania susține că aceste costuri vor duce la scăderea cererii, la creșterea tarifelor și la retragerea operatorilor aerieni.
Dacă ambele măsuri vor fi implementate, Ryanair avertizează că va elimina 20 de rute și va reduce capacitatea cu un milion de locuri, echivalentul unei scăderi de 22% a traficului său din Bruxelles, afectând direct și rutele din România.
Radio România Brașov a publicat, pe Facebook, imagini în care se vede cum mai mulți călători coborâți din autobuz au încercat să împingă vehiculul pentru a-l scoate din zăpadă.
În zonă intervin utilaje de deszăpezire, iar pe carosabil este împrăștiat material antiderapant pentru a permite reluarea circulației.
Potrivit ANM, de sâmbătă până luni seara, vor fi precipitații temporare în cea mai mare parte a țării. La munte vor predomina ninsorile, cu depunerea unui strat consistent de zăpadă, de 20–50 cm, iar vântul va avea intensificări puternice, cu rafale de 70–85 km/h, viscolind temporar ninsoarea. În zonele deluroase, în Transilvania și Maramureș, vor fi lapoviță și ninsoare, cu strat de zăpadă de 5–15 cm.
În Banat, Oltenia și Muntenia, precum și local în Crișana, Moldova și Dobrogea, se vor semnala precipitații mixte și, pe alocuri, polei. ANM a emis Cod galben de viscol până sâmbătă la ora 22.00 pentru Carpații Orientali și litoral, iar din sâmbătă seara până luni la ora 22.00, o altă avertizare Cod galben vizează Banatul, sud-vestul Transilvaniei, vestul și nordul Olteniei, precum și Carpații Meridionali și Occidentali, unde vor fi ninsori însemnate și strat de zăpadă de 10–25 cm în zonele joase și 30–40 cm la munte.
Potrivit relatărilor din presa rusă, Medvedev le-a spus jurnaliștilor că reprezentanții conducerii de la Kiev „au scăpat complet de sub control” și „au încetat să-și asculte stăpânul”, sugerând că Washingtonul ar trebui să-și îndrepte energia spre Ucraina, nu spre America Latină.
Declarațiile vin în contextul escaladării fără precedent dintre SUA și Venezuela: Trump a susținut că forțele americane au desfășurat lovituri și că președintele venezuelean Nicolás Maduro a fost capturat și scos din țară.
În același comentariu, Medvedev a mers mai departe, afirmând că „ar fi bine” ca Statele Unite să lovească obiective militare ucrainene și ca forțele speciale americane să rețină conducerea de la Kiev. Politicianul rus a folosit, în același timp, un limbaj puternic peiorativ la adresa liderilor ucraineni pe care i-a numit „drogații de de pe strada Bankova”
Strada Bankova (în ucraineană vulytsia Bankova) este o stradă din centrul Kievului, în zona administrativă numită adesea „cartierul guvernamental”.
E cunoscută mai ales pentru că la adresa Bankova 11 se află Oficiul Președintelui Ucrainei. De aceea, expresia „pe Bankova” este folosită frecvent ca un metonim pentru conducerea politică de la Kiev / instituția prezidențială (cum se spune „la Cotroceni” în România).
Volodimir Zelenski locuiește pe strada Bankova din Kiev, unde se află sediul Administrației Prezidențiale, de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
„Ar fi bine dacă SUA ar ataca bazele militare ale lui Bandera, iar forțele speciale americane ar captura o banda de dependenții de droguri de pe strada Bankova. Poate că a sosit momentul, unchiule Sam?”, a spus vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei.
Cunoscută oficial drept 1st Special Forces Operational Detachment-Delta (1st SFOD-D), Delta Force este o unitate de operațiuni speciale înființată în 1977 de colonelul Charlie Beckwith.
Inspirată de Special Air Service (SAS) din Marea Britanie, Delta Force este specializată în lupta împotriva terorismului, salvarea ostaticilor, raiduri de acțiune directă, război asimetric, protecția demnitarilor și colectarea de informații sensibile, scrie National Interest.
Unitatea operează sub comanda Joint Special Operations Command (JSOC) și desfășoară misiuni extrem de clasificate, motiv pentru care apare sub denumiri alternative în documentele bugetare ale Pentagonului.
Misiunile secrete în lumeDe-a lungul timpului, Delta Force a fost asociată cu unele dintre cele mai importante operațiuni militare americane, inclusiv intervenții în Irak și Afganistan. Potrivit informațiilor disponibile public, unitatea ar fi avut un rol esențial în raidul din 2019 care a dus la eliminarea liderului ISIS, Abu Bakr al-Baghdadi, în cadrul „Operațiunii Kayla Mueller”.
Delta Force a fost implicată și în celebra Bătălie de la Mogadishu din 1993, eveniment relatat ulterior în cartea și filmul „Black Hawk Down”.
Selecția extrem de dură a militarilorProcesul de selecție pentru Delta Force este considerat unul dintre cele mai dificile din lume. Doar aproximativ 10% dintre candidați reușesc să treacă evaluările fizice și psihologice. Pregătirea durează cel puțin șase luni și include lupta corp la corp, tactici antiteroriste, operațiuni de salvare a ostaticilor, tehnici de spionaj și instruire avansată în folosirea armamentului.
Majoritatea candidaților provin din Regimentul Ranger sau din Forțele Speciale ale Armatei SUA, având experiență vastă în teatrele de operațiuni.
Guvernul mexican a reacționat ferm după atacurile efectuate de forțele armate ale Statelor Unite asupra unor obiective aflate pe teritoriul Venezuelei, potrivit Al Jazeera.
Într-un comunicat oficial, Ministerul de Externe al Mexicului a transmis că „condamnă și respinge cu fermitate acțiunile militare desfășurate unilateral în ultimele ore” de SUA împotriva Republicii Bolivariene Venezuela.
Autoritățile mexicane consideră că intervenția militară afectează grav echilibrul din regiune și riscă să escaladeze tensiunile dintre statele din America Latină.
Potrivit Ministerului de Externe, astfel de acțiuni „pun în mod serios în pericol stabilitatea regională”.
Mexicul și-a reiterat poziția tradițională de respingere a intervențiilor militare externe și a subliniat importanța respectării suveranității statelor și a soluționării conflictelor prin mijloace diplomatice.
Într-un mesaj publicat, sâmbătă, pe Facebook, reprezentanții DNSC au oferit un scurt ghid de recomandări utile pentru cetățenii care au diverse conturi, valabil atât pentru rețelele sociale, cât și pentru alte tipuri de platforme online, populare în rândul cetățenilor.
„Într-un peisaj digital tot mai complex, parolele sunt prima linie de apărare împotriva accesului neautorizat. O singură parolă compromisă poate oferi acces la conturi personale, date sensibile sau chiar infrastructuri esențiale”, au precizat reprezentanții DNSC.
Potrivit lor, fiecare utilizator are un rol important pentru întărirea securității online, pentru că „vulnerabilitatea unuia poate deveni poarta de intrare pentru compromiterea altora”.
Recomandările specialiștilor DNSC:Românii sunt îndemnați să creeze parole complexe, greu de intuit, cu cel puțin 12 caractere, care să aibă combinații atât de litere mari, cât și de litere mici, dar și cifre și simboluri.
De asemenea, utilizatorilor li se recomandă să nu utilizeze aceeași parolă pentru mai multe conturi.
De asemenea, cetățenii sunt îndemnați să activeze autentificarea în doi pași (2FA), oriunde este posibil.
DNSC recomandă și utilizarea unui manager de parole pentru a păstra datele în siguranță.
„O parolă puternică este mai mult decât o măsură de protecție individuală — este un pas esențial spre o rețea digitală mai sigură pentru toți”, au conchis reprezentanții DNSC.
Diana Șoșoacă, a postat pe Facebook, în ianuarie 2025, mai multe poze de la ceremonia de investire a lui Maduro, care este președintele țării din 2013. Într-una dintre acestea, eurodeputata se afla foarte aproape de președintele venezuelean.
„Impresii din Caracas, Venezuela, unde am participat la învestirea preşedintelui Nicolas Maduro”, a scris aceasta.
Europarlamentara a refuzat să spună cine i-a plătit excursia, afirmând că a fost invitată. Parlamentul European a transmis că Șoșoacă nu a mers în delegație oficială.
Președinția lui Maduro este considerată ilegitimăÎn timpul conducerii lui Maduro, Venezuela, care deține unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, a fost cuprinsă de o hiperinflație devastatoare, împingând populația către sărăcie extremă. Lipsa de alimente și medicamente a determinat milioane de venezueleni să emigreze, în special către Statele Unite.
Maduro este perceput ca un lider autoritar, acuzat că reprimă disidența politică, controlează justiția și fraudează alegerile pentru a-și menține puterea. SUA și multe alte state îi consideră președinția ilegitimă, mai ales după alegerile contestate din iulie 2024, când și-a revendicat victoria într-un scrutin catalogat ca fraudulos de opoziție.
Pe lângă caracterul ilegitim al mandatului său, SUA a vizat, sâmbătă, Venezuela și din cauza acuzațiilor de narco-terorism. Departamentul de Justiție american îl acuză pe Maduro și pe mai mulți oficiali de colaborare cu carteluri de droguri pentru a introduce cocaină în SUA.
Donald Trump a confirmat ataculDonald Trump a afirmat, într-o postare publicată pe contul său, că Statele Unite ar fi „dus la bun sfârșit un atac de amploare” împotriva Venezuelei și că președintele Nicolás Maduro, împreună cu soția sa, ar fi fost capturați și scoși din țară, „în coordonare cu forțele de ordine americane”. Trump a anunțat și o conferință de presă la Mar-a-Lago, „cu detalii de urmat”.
Procurorul general al SUA, Pam Bondi, a anunțat că Nicolás Maduro și Cilia Flores, soția acestuia, au fost inculpați în Districtul de Sud al New York-ului, iar liderul venezuelean este vizat de acuzații precum conspirație de „narco-terorism”, conspirație pentru import de cocaină, deținere de mitraliere și dispozitive distructive și conspirație pentru deținerea acestora împotriva SUA. Bondi a afirmat pe X că cei doi „vor înfrunta în curând întreaga forță a justiției americane” în instanțe din SUA și i-a mulțumit președintelui Donald Trump și armatei americane pentru „misiunea” de capturare, reamintind că Maduro fusese pus sub acuzare încă din martie 2020 pe capete de acuzare legate de „narco-terorism” în același district federal.
Potrivit declarațiilor lui Bondi, Maduro este vizat de capete de acuzare pentru conspirație de „narco-terorism”, conspirație pentru import de cocaină, deținere de mitraliere și „dispozitive distructive”, precum și conspirație pentru deținerea acestora împotriva Statelor Unite.
Bondi a mai precizat, într-un mesaj pe platforma X, că cei doi „vor înfrunta în curând întreaga forță a justiției americane” în instanțele din SUA și a mulțumit președintelui Donald Trump și armatei americane pentru misiunea pe care a descris-o drept una de capturare a „doi presupuşi traficanţi internaţionali de droguri”.
Departamentul Justiției a reamintit că Maduro fusese inculpat încă din martie 2020 în SDNY, într-un dosar în care autoritățile americane îl acuzau, între altele, de infracțiuni legate de trafic de droguri și „narco-terorism”.
Capacitățile din Elveția, necesare pentru tratamentele arșilor, s-au dovedit insuficiente, motiv pentru care guvernul a solicitat sprijin european pentru pacienții cu arsuri grave, după incendiul din stațiunea Crans-Montana.
Potrivit autorităților federale, aproximativ 50 de pacienți urmează să fie transferați până duminică în clinici specializate din mai multe state europene. „Transferurile sunt urgențe medicale”, a transmis Cancelaria Federală în cursul zilei de vineri.
Resursele pentru tratamente de durată, insuficienteOficialii elvețieni au explicat că pacienții cu arsuri severe „au nevoie de o îngrijire medicală extrem de specializată”, care se poate întinde pe parcursul mai multor luni.
Deși spitalele universitare din Lausanne și Zürich au asigurat tratamentul de înaltă specializare în faza inițială, autoritățile elvețiene recunosc că „resursele disponibile pentru îngrijirea optimă pe termen lung sunt insuficiente, din cauza numărului mare de pacienți cu arsuri grave”.
În aceste condiții, Elveția a activat Mecanismul European de Protecție Civilă, după ce mai multe state și Centrul European de Coordonare a Răspunsului la Urgențe – structura UE care gestionează intervențiile în situații de criză – și-au oferit sprijinul. Ajutorul include locuri în clinici specializate, capacități de transport aerian medical și echipe medicale dedicate evaluării pacienților cu arsuri.
Franța și Italia coordonează transferurileAutoritățile federale au comunicat că „două echipe de medici din Franța și Italia, specializate în evaluarea arsurilor, sprijină deja spitalele din cantonul Valais și din Lausanne”. Specialiștii francezi și italieni sunt și cei care coordonează transferurile internaționale.
Strategia de transfer a pacienților a fost stabilită astfel încât cât mai mulți răniți să poată fi tratați în clinici specializate, din Elveția sau din alte țări. Sunt transferați atât pacienți cu domiciliul în afara Elveției, cât și pacienți elvețieni, pentru a le asigura cea mai bună îngrijire medicală posibilă. Evacuările medicale sunt realizate în colaborare cu spitalele implicate, serviciul de salvare aeriană și parteneri europeni.
Medicii spun că transferurile trebuie făcute în cel mult 48 de oreRepartizarea pacienților pe locurile disponibile se face exclusiv pe criterii medicale. „Sunt decizii medicale care sunt determinante”, au transmis responsabilii din sistemul sanitar.
Potrivit acestora, „transferurile trebuie realizate cel târziu în următoarele 48 de ore”, interval considerat decisiv din punct de vedere medical pentru efectuarea transportului.
Majoritatea transferurilor vor avea loc către Germania, Franța, Italia și Belgia, însă au fost oferite locuri și de către alte state. Autoritățile elvețiene au precizat că, având în vedere amploarea cazurilor, pot fi necesare transferuri și către țări mai îndepărtate.
România, printre țările care oferă sprijin aerianCapacități de transport aerian medical sunt puse la dispoziție, până în prezent, de Germania, Franța, Luxemburg, România și Italia.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat deja vineri seara că o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a transportat șase pacienți cu arsuri din Elveția către un spital din Paris, în cadrul unei misiuni umanitare.
Președintele american Donald Trump a susținut într-o postare pe rețelele sociale că operațiunea a fost „de amploare” și că Maduro (împreună cu soția sa) a fost reținut și evacuat din țară.
Prima reacție a RusieiMinisterul Afacerilor Externe al Rusiei a condamnat ceea ce a descris ca fiind un act de „agresiune armată” al SUA împotriva Venezuelei, solicitând reținere și avertizând împotriva unei escaladări suplimentare.
„Pretextele invocate pentru a justifica aceste acțiuni sunt nefondate. Ostilitatea ideologică a prevalat asupra pragmatismului practic și asupra dorinței de a construi relații bazate pe încredere și previzibilitate”, se arată în declarație.
Relația dintre Rusia și regimul condus de Nicolás Maduro este una de parteneriat strategic construită pe sprijin politic și pe interese economice/energetice. Kremlinul l-a tratat pe Maduro ca pe un aliat important în America Latină
Din punct de vedere al eficienței militare și al pierderilor umane, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei este ,,mult mai costisitor decât campania Armatei Roșii din al doilea război mondial.
Ofensiva sovietică, în cifreÎntre 22 iunie 1941 și 8 mai 1945, Armata Roșie, aflată sub comanda lui Iosif Stalin, a avansat de la Stalingrad până la Berlin și Viena, a învins Germania nazistă și a ocupat mari părți din Europa de Est. În doar patru ani, sovieticii au cucerit și eliberat milioane de kilometri pătrați de teritoriu.
În 1944, unul dintre anii mai puțin spectaculoși ai ofensivei sovietice, Armata Roșie a eliberat și a cucerit aproximativ 1,1 milioane de kilometri pătrați din Uniunea Sovietică și Europa de Est. În acel moment, forțele sovietice aveau aproximativ 6,4 milioane de militari sub arme, iar pierderile, deși uriașe, au reprezentat circa un sfert din efectivele anuale.
Avans minim în Ucraina, cu pierderi uriașePrin comparație, în aproape patru ani de război în Ucraina, Rusia a reușit să controleze aproximativ 28.500 de kilometri pătrați, o suprafață de aproape 40 de ori mai mică decât câștigurile sovietice dintr-un singur an de război în al doilea război mondial.
În schimb, războiul lansat de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022 împotriva Ucrainei a adus câștiguri teritoriale minime, explică analiștii The Kyiv Post. Potrivit estimărilor ucrainene, Rusia controlează în prezent aproximativ 19–20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea, aproape la fel ca în primele luni ale invaziei.
Prețul unui km²: aproape 220 de vieți omeneștiScriitorul și jurnalistul francez Bernard-Henri Lévy a descris situația drept un „paradox teribil”:
„Rușii au pierdut aproape patru ani. Au cel puțin un milion de victime, probabil între 300.000 și 400.000 de morți. Și toate acestea pentru a câștiga un procent din teritoriul Ucrainei!”
Un exemplu relevant este zona Pokrovsk, din estul Ucrainei, un obiectiv major al Rusiei de peste doi ani. În 2025, armata rusă a reușit aici cel mai mare avans al anului – aproximativ 1.000–1.200 kilometri pătrați, o suprafață comparabilă cu cea a Lisabonei. Doar pentru acest câștig, Rusia a pierdut între 180.000 și 200.000 de soldați uciși sau răniți. Asta înseamnă aproximativ 180–220 de militari pierduți pentru fiecare kilometru pătrat cucerit.
Ritmul pierderilorPierderile zilnice sunt, de asemenea, extrem de ridicate. Conform Institutului pentru Studiul Războiului din SUA și Ministerului britanic al Apărării, Rusia pierde în medie între 900 și 1.200 de soldați pe zi. Dar au fost raportate și zile în care pierderile de vieți omenești depășesc 2.000 într-un interval de 24 de ore.
Comandantul forțelor ucrainene de drone, maiorul Robert Brovdi, a anunțat, pe 2 decembrie, că dronele ucrainene au provocat într-o singură zi 365 de victime în rândul soldaților ruși. A doua zi, bilanțul a crescut la 417.
Scenariul pentru următorii 2 ani: patru milioane de victime„Din punct de vedere strategic, nu înseamnă nimic. Dar înseamnă enorm în vieți omenești”, a declarat Bernard-Henri Lévy despre ofensiva rusă. „Este teribil ca pierderi umane, dar strategic nu valorează nimic”.
Potrivit calculelor analiștilor ucraneni, dacă Rusia ar continua să avanseze în același ritm pentru a ocupa complet regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, ar avea nevoie de cel puțin doi ani și ar putea pierde încă aproximativ patru milioane de soldați morți și răniți – un cost pe care nici recrutările masive ale Kremlinului nu par să îl poată acoperi.
Președintele american Donald Trump a anunțat sâmbătă că SUA au efectuat un „atac la scară largă împotriva Venezuelei” și că Maduro și soția sa au fost capturați și scoși din țară.
Vicepreședintele Venezuelei, Delcy Rodriguez, afirmă că nu se cunoaște locul în care se află Maduro și soția sa, potrivit AP.
„Solicităm guvernului președintelui Donald Trump dovezi imediate privind starea de sănătate a președintelui Maduro și a primei doamne”, a declarat Rodríguez într-o convorbire telefonică cu postul public de televiziune VTV Venezuela, citat de CNN.
Ea a adăugat că atacul SUA a costat viața unor oficiali, militari și civili din întreaga țară.
IPJ Prahova anunță că sâmbătă la prânz, pe DN 1-E60, se înregistrează valori ridicate de trafic, în special pe sensul de deplasare către Brașov, ca urmare a intensificării deplasărilor specifice începutului de an.
Pe tronsonul Centura de Vest a municipiului Ploiești – sensul giratoriu Strejnicu, traficul se desfășoară intens pe ambele sensuri de deplasare.
În orașul Comarnic, valorile de trafic sunt crescute, iar pe sensul către Brașov s-a format o coloana de aproximativ 7 kilometri.
În localitatea Sinaia, circulația se desfășoară în coloană de aproximativ 4 km, pe sensul de deplasare către Brașov.
De asemenea, în Bușteni, circulația se desfășoară în coloană de aproximativ 3 km, pe sensul de deplasare către Brașov.
Polițiștii spun că sunt în teren pentru fluidizarea traficului.
Pentru evitarea zonelor aglomerate de pe DN 1, pot fi avute în vedere, în funcție de destinație, rutele alternative: DN 1A Ploiești – Vălenii de Munte – Cheia – Brașov și DN 72 Ploiești – Târgoviște, cu continuare spre Brașov pe DN 71 și DN 73.
Nicolás Maduro a început modest, ca șofer de autobuz. Provine dintr-o familie de clasă muncitoare din capitala Caracas. Calitatea sa de reprezentant sindical l-a propulsat în politica mare, prin legăturile sale cu mișcarea muncitorească venezueleană.
Născut la 23 noiembrie 1962, el e considerat un continuator al lui Hugo Chavez, căruia i-a fost vicepreședinte și căruia îi urmează la putere, după moartea acestuia, în 2013.
Sub conducerea sa, Venezuela, deținătoarea uneia dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, a intrat într-o hiperinflație devastatoare, care a dus populația într-un prag de sărăcie extrem. Penurii masive de alimente și medicamente au forțat venezuelenii să migreze cu milioanele în alte țări, în special în SUA.
Maduro și Machado, diferență ca de la cer la pământUn tip autoritar, el este acuzat pe scară largă că reprimă disidența politică, controlează justiția și fraudează alegerile pentru a-și păstra puterea.
SUA dar și multe alte state îi consideră președinția ilegitimă, mai ales după alegerile contestate din iulie 2024, când Maduro și-a revendicat victoria într-un scrutin pe care opoziția venezueleană și observatori internaționali precum ONU și Carter Center l-au catalogat drept fraudulos.
Opoziția, condusă de María Corina Machado și candidatul Edmundo Gonzáles (care a înclouit-o pe Machado la scrutin pentru că acesteia i s-a interzis să candideze), a prezentat procese verbale care arată că au câștigat detașat. Machado, câștigătoarea, în octombrie anul trecut, a Premiului Nobel pentru Pace, a sfidat interdicția de ieși din țară și a zburat la Oslo, în Norvegia, unde a susținut o conferință de presă.
La Oslo, ea a spus că intenționează să se întoarcă în Venezuela – un gest extrem de periculos după ignorarea interdicției de a pleca din țară, în urma căreia a fost declarată oficial „fugară”. Lucrul acesta i-ar putea pune viața în pericol.
Mandatul lui Maduro e ilicitCu tot scandalul din iulie 2024, Maduro a insistat să-și revendice victoria într-un scrutin funciarmente fraudulos – acesta este, de altfel, unul dintre motivele pentru care administrația Trump presează de luni de zile și dorește îndepărtarea lui Maduro de la conducerea venezuelei.
Dar caracterul ilicit al mandatului lui Maduro nu este singurul motiv pentru care SUA a atacat astăzi, sâmbătă, 3 ianuarie 2026, Venezuela.
Se adaugă acuzațiile de „narco-terorism”. Departamentul de Justiție al SUA l-a inculpat pe Maduro și pe mai mulți oficiali de rang înalt pentru „narco-terorism”, susținând că ar fi colaborat cu carteluri de droguri pentru a inundat SUA cu cocaină. Chiar și acum, în momentul de față, există o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care ar duce la arestarea sa.
Recent, administrația Trump l-a acuzat pe Maduro de trafic de droguri și de colaborare cu bande desemnate ca organizații teroriste, acuzații pe care Maduro le neagă. În ajunul Crăciunului, Trump a refuzat să spună care era obiectivul său, dar a avertizat că, dacă Maduro „joacă dur, va fi ultima dată când va mai putea juca dur”.
Din 2025, administrația Trump exercită o presiune maximă asupra regimului Maduro. De la sancțiuni s-a trecut la acțiuni mai directe, inclusiv interdicții maritime și presupuse lovituri asupra infrastructurii folosite de traficanții de droguri.
Trump dorește (și a și declarat asta) să reabiliteze democrația în Venezuela și să reducă fluxul de migranți și de droguri către SUA.
Tensiunile dintre SUA și Venezuela depășesc nivelul criticAtât Trump cât și alți lideri din lume sunt în total asentiment atunci când îl consideră pe Maduro un dictator a cărui înlăturare este necesară pentru a pune capăt crizei umanitare și pentru a restabili ordinea în regiune.
Abia trecute în 2026, tensiunile dintre SUA și Venezuela au atins un nivel critic. Maduro și-a exprimat disponibilitatea de a negocia pe teme precum petrolul și traficul de droguri pentru a reduc epresiunie externe, dar SUA insistă că Madură trebuie să plece din funcție.
Între timp, opoziția internă rămâne unită, iar figuri precum María Corina Machado (laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2025) continuă să pledeze pentru o tranziție democratică, din interiorul țării sau din exil.
Analiștii politici consideră că, atâta timp cât Maduro continuă să genereze venituri substanțiale, chiar dacă reduse, din petrol, el își poate convinge apropiații că le este mai bine cu el la putere decât să riște apariția unui nou lider care i-ar putea înlătura și înlocui cu propriii loialiști.
Pentru oamenii de rând, acest lucru nu contează, dar nici pentru Maduro nu contează oamenii de rând.
Președintele Columbiei Gustavo Petro afirmă pe rețelele de socializare că Venezuela este atacată.
„În acest moment, Caracasul este bombardat… bombardat cu rachete”, a scris Gustavo Petro pe X, citat de The Guardian.
El a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU.
„De ieri, Columbia este membră a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și trebuie convocat imediat. Stabiliți legalitatea internațională a agresiunii împotriva Venezuelei”, adăugat el.
Cuba denunță un „atac criminal”Și președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a condamnat ceea ce a numit un atac „criminal” al SUA asupra Venezuelei într-o postare pe X.
„Cuba denunță și solicită urgent reacția comunității internaționale împotriva atacului criminal al SUA asupra Venezuelei. Zona noastră de pace este atacată brutal”, se arată în postare, potrivit CNN.
Președintele Trump a ordonat atacuri asupra unor obiective din Venezuela, inclusiv asupra unor instalații militare, au declarat oficiali americani pentru CBS News, în contextul în care administrația a intensificat sâmbătă dimineața campania împotriva regimului președintelui venezuelean Nicolás Maduro.
Într-o declarație făcută sâmbătă dimineața, guvernul venezuelean a afirmat că „condamnă și denunță în fața comunității internaționale agresiunea militară extrem de gravă” a guvernului SUA.
Bulgaria a fost inclusă recent în sistemul european de sateliți, ceea ce îi permite să participe direct la supravegherea spațiului și la protejarea infrastructurii critice orbitale. Odată cu această decizie, autoritățile bulgare vor avea acces la mecanismele Uniunii Europene care gestionează frecvențele radio, resursele orbitale și comunicațiile securizate prin satelit.
Riscuri pentru sateliți„Este vorba despre sateliți de telecomunicații care urmăresc obiecte aflate pe orbită și avertizează statele care ar putea fi afectate. Problema deșeurilor spațiale este una reală, deoarece acestea pot pune în pericol sateliții funcționali”, a explicat Elisaveta Peneva, meteorolog și specialist în observații ale Pământului prin teledetecție, citată de Novinite.
Pericolele deșeurilor spațialePotrivit expertei bulgare, monitorizarea pozițiilor și traiectoriilor este crucială, deoarece orbita joasă a Pământului este din ce în ce mai aglomerată. În lipsa unui sistem comun de supraveghere, fragmente rezultate din sateliți scoși din uz sau din coliziuni între sateliți și alte obiecte aflate pe orbită pot traversa spațiul aerian al unor state fără să fie detectate.
Fără aceste date, există riscul unor reintrări necontrolate în atmosferă sau al unor coliziuni care pot afecta sateliți funcționali și servicii esențiale, precum comunicațiile sau navigația.
Un avantaj de securitate pentru BulgariaPână recent, Bulgaria nu făcea parte din acest mecanism. După aprobarea participării țării de către Ministerul bulgar al Inovării și Creșterii, autoritățile pot utiliza infrastructura terestră națională pentru monitorizarea obiectelor orbitale și transmiterea de alerte către utilizatorii relevanți. Printre serviciile oferite se numără și urmărirea sateliților la finalul duratei de viață, inclusiv în faza de reintrare controlată în atmosferă.
„Aceste procese trebuie urmărite pe întreaga lor traiectorie. Fără participare, sateliți sau resturi spațiale pot trece deasupra teritoriului național fără ca autoritățile să știe”, a subliniat Peneva, precizând că aderarea reprezintă un avantaj important de securitate.
Ce sunt aceste sisteme europene de satelițiLa nivelul UE funcționează mai multe programe complementare dedicate siguranței spațiale. Unele sunt axate pe supravegherea și urmărirea obiectelor din spațiu, iar altele pe comunicații guvernamentale securizate prin satelit. Ele permit statelor membre să facă schimb de date, să evite coliziuni pe orbită și să protejeze infrastructura critică, de la telecomunicații la navigație și observații meteorologice.
România, implicată din 2014România participă deja la componenta europeană de supraveghere și urmărire a obiectelor spațiale, prin Agenția Spațială Română, fiind implicată în schimbul de date privind sateliții și deșeurile orbitale încă din 2014. În paralel, România se pregătește să participe și la programele UE de comunicații prin satelit securizate, care sunt în curs de extindere la nivel european.
Secretarul adjunct al Statelor Unite, Christopher Landau, a declarat că Maduro „va fi în sfârșit judecat pentru crimele sale”, după ce Trump a afirmat că președintele venezuelean a fost scos din Venezuela. Într-o postare separată senatorul Mike Lee a precizat că SUA va anunța curând că Maduro va fi pus sub acuzare penală.
UPDATE Președintele venezuelean Nicolás Maduro a fost capturat de Delta Force, unitatea specială a armatei americane, au declarat oficialii pentru CBS News. Delta Force este cea mai importantă unitate antiteroristă a armatei americane.
Președintele Donald Trump a anunțat sâmbătă dimineața devreme că SUA au efectuat un „atac la scară largă împotriva Venezuelei” și că președintele Nicolas Maduro și soția sa au fost capturați și scoși din țară.
„Statele Unite ale Americii au efectuat cu succes un atac la scară largă împotriva Venezuelei și a liderului său, președintele Nicolas Maduro, care a fost capturat împreună cu soția sa și transportat cu avionul în afara țării”, a scris el pe Truth Social.
„Detalii vor urma. Astăzi, la ora 11:00 ( 18:00 ora României), va avea loc o conferință de presă la Mar-a-Lago”, a adăugat el.
Ce se știe până acum despre atacul SUA asupra VenezueleiÎn actualizare
O parte dintre aceste capabilități militare au fost folosite într-o serie de lovituri care au dus la distrugerea a cel puțin 36 de ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri și la moartea a 115 persoane, în cadrul unei campanii denumite Joint Task Force Southern Spear.
Oficialii americani susțin că operațiunea are ca scop stoparea fluxului de droguri către Statele Unite.
La jumătatea lunii decembrie, forțele desfășurate în regiune includeau Grupul de Luptă al portavionului USS Gerald R. Ford — care cuprinde portavionul USS Gerald R. Ford, cel mai mare din lume — distrugătoarele cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke USS Mahan și USS Bainbridge, precum și USS Winston S. Churchill.
De asemenea, era prezent Grupul Amfibiu de Luptă Iwo Jima (ARG) și Unitatea Expediționară a Pușcașilor Marini 22, însumând peste 4.500 de pușcași marini și marinari. ARG include navele USS Fort Lauderdale și USS San Antonio.
Alte nave ale Marinei SUA aflate în zonă la jumătatea lunii decembrie erau USS Gettysburg, Thomas Hudner, Stockdale și Lake Erie.
Forțele americane, inclusiv mii de militari, s-au concentrat și în Puerto Rico, după ce Statele Unite au redeschis Baza Navală Roosevelt Roads, o facilitate închisă de zeci de ani.
CNN a relatat că SUA au desfășurat în Puerto Rico și zece avioane de luptă F-35, precum și cel puțin trei drone MQ-9 Reaper.
Mai multe explozii au fost auzite, sâmbătă dimineața, în Caracas, în apropierea unor baze militare, iar pene de curent au afectat zone ale orașului, pe fondul tensiunilor SUA-Venezuela.
ISU Alba a anunțat sâmbătă dimineața că aproximativ 42.000 de utilizatori nu sunt alimentați cu energie electrică.
De asemenea, aproximativ 8.000 de locuitori nu au apă potabilă din cauza lipsei de curent la pompele de alimentare. Sunt afectați localnici din Iclod, Șona, Biia, Sânmiclăuș, Jidvei, Feisa, Glogoveț, Valea Lungă, Lunca și Lodroman.
În localitatea Ignățești din Roșia Montană, un drum de acces a fost blocat din cauza unor arbori căzuți pe carosabil. Aproximativ 100 de persoane se află în zona afectată. Se intervine pentru deblocarea drumului.
Totodată, au fost blocate de copaci căzuți drumurile naționale DN 75 (Albac și Sălciua) și DN 74 (Presaca Ampoiului).
În Alba Iulia și Aiud, pompierii au intervenit pe mai multe străzi pentru pentru degajarea arborilor căzuți.
La sediul ISU Alba a fost convocată sâmbătă o ședință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență în vederea analizei situației actuale din județ și gestionarea eficientă a acesteia.
Haosul tradițional de Revelion din Italia s-a soldat, din nou, cu victime numeroase, dintre care două au fost cetățeni români. Totul – în ciuda interdicțiilor privind folosirea petardelor în multe orașe.
Potrivit Departamentului italian pentru Siguranță Publică, o persoană a murit și 283 au fost rănite în noaptea dintre ani, printre victime numărându-se și cetățeni români, relatează ansa.it.
Persoana decedată este un cetățean moldovean de 63 de ani, căruia i-a explodat o petardă în mâini. Petarda fusese un cadou de la fiul său.
Trupul său a fost găsit în cartierul Acilia, iar cauza morții a fost o hemoragie masivă provocată de explozie.
Băiat român de 17 ani, internat în stare criticăÎnsă cea mai gravă situație este cea a unui băiat român de 17 ani, căruia medicii au fost nevoiți să-i amputeze mâna stângă după ce o petardă a explodat în apropierea sa, în noaptea de Revelion. Băiatul a suferit răni grave și la gât și față.
El este încă internat, în stare critică.
Autoritățile italiene au raportat că aproximativ 50 dintre răniți au un prognostic de peste 40 de zile, iar 68 dintre victime sunt minori.
Printre cele mai grave cazuri se mai numără:În noaptea de Revelion, pompierii au intervenit de 770 de ori în întreaga Italie, cele mai multe intervenții fiind în regiunea Emilia-Romagna.
Revelionul a fost marcat și de alte tragedii: o femeie de 73 de ani a fost ucisă de o mașină în timp ce privea artificiile în zona Vicenza, un copil de 3 ani a murit intoxicat cu monoxid de carbon în provincia Brescia, iar un bărbat de 36 de ani a decedat într-un accident rutier în Sardinia, după ce a încercat să evite un mistreț.
Nu doar oamenii au fost victimele Revelionului de acest an, ci și un câine bătrân, care a murit din cauza panicii.
