Vizita lui Sikorski are loc în contextul în care Rusia a lansat aproape 500 de rachete şi drone împotriva ţării, provocând întreruperi de curent în Kiev şi în regiunile centrale, sudice şi estice.
Deşi în noaptea de vineri nu s-au înregistrat atacuri în regiunea Lviv, zona a suferit un atac masiv pe 5 octombrie. Patru membri ai unei familii, printre care o fată de 15 ani, au fost ucişi în acea noapte în Lapaivka, un sat de la periferia oraşului Lviv, la puţin peste 50 de kilometri de graniţa cu Polonia.
Sikorski a vizitat locul atacului în timpul vizitei sale, depunând flori în memoria victimelor. El a fost însoţit de Kozîţcîi , de viceministrul ucrainean de externe Oleksandr Mishchenko şi de însărcinatul cu afaceri al Poloniei la Kiev, Piotr Lukasiewicz.
„Mulţumim, Polonia, pentru sprijin şi pentru că ne împărtăşiţi durerea în momentele cele mai dificile”, a spus Kozîţcîi pe Telegram. „Aceasta este adevărata frăţie”.
La începutul acestei săptămâni, Sikorski a publicat un articol în New York Times, în care avertiza că Rusia nu face decât să-şi intensifice atacurile în Ucraina şi să provoace pe teritoriul NATO, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA.
Potrivit ministrului, negocierile cu Rusia sunt posibile numai prin presiune, în special prin creşterea sprijinului pentru Ucraina şi întreruperea achiziţiilor de energie din Rusia, potrivit The Kyiv Independent.
Polonia a fost un susţinător ferm al Kievului de la izbucnirea invaziei pe scară largă în 2022, primind milioane de refugiaţi ucraineni şi servind ca un centru cheie pentru ajutorul militar acordat Ucrainei.
La începutul lunii septembrie, aproximativ 20 de drone ruseşti au încălcat spaţiul aerian polonez în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei. Incidentul a marcat primul caz în care un membru NATO a doborât mijloace militare ale Moscovei deasupra teritoriului său.
De atunci, au fost înregistrate multiple incursiuni aeriene şi observări de drone în întreaga Europă, unele dintre ele fiind legate de Rusia.
Articolul Ministrul de externe al Poloniei vizitează vestul Ucrainei în contextul atacului masiv al Rusiei apare prima dată în Mediafax.
„Domnule prim-ministru Ilie Boloja, dragă Ilie, cu PNL avem un istoric lung, un parteneriat foarte lung, încă din anii 90. (…) Vreau să te felicit pentru curajul de a începe reforma statului, nu e un lucru ușor, chiar e foarte greu. Vreau să te încurajez să o faci până la capăt. O reformă reală, sistemică, la capătul căreia să simțim cu toții că instituțiile statului servesc cetățenii și nu invers”, a spus Kelemen Hunor.
El i-a spus premierului că poate conta pe UDMR „în această bătălie”.
Liderul UDMR i-a mulțumit pentru prezență și președintelui interimar al PSD, Sorin Grindeanu, căruia i-a spus: „Azi nu trebuie să ai emoții, urmează un alt congres unde poate că da”.
Articolul Hunor, către Bolojan: Dragă Ilie, te felicit pentru curajul de a începe reformele statului apare prima dată în Mediafax.
Israelul urmează să permită trecerea zilnică a 600 de camioane încărcate cu alimente, echipamente medicale, materiale pentru adăposturi, combustibil și gaz de gătit în Fâșia Gaza, potrivit unui raport publicat de postul de radio al armatei israeliene.
Transporturile vor fi gestionate prin intermediul Națiunilor Unite, al organizațiilor internaționale acreditate și al sectorului privat.
Conform sursei, fluxul de camioane se va desfășura de la sud spre nordul Fâșiei Gaza, pe arterele Salah al-Din și al-Rashid.
În același timp, Israelul va permite palestinienilor din Gaza, care au părăsit teritoriul în timpul conflictului, să se întoarcă acasă prin punctul de trecere Rafah, pentru prima dată de la 7 octombrie 2023, scrie Al Jazeera.
Măsura se aplică în baza mecanismului stabilit prin acordul din ianuarie 2025, care prevede că deplasările prin Rafah vor fi supuse aprobării israeliene și supravegherii unei misiuni a Uniunii Europene.
Articolul Ajutoare pentru Fâșia Gaza: Israelul va permite intrarea zilnică a 600 de camioane. Transporturile vor fi gestionate prin intermediul ONU apare prima dată în Mediafax.
Sorin Grindeanu a spus despre membrii UDMR că sunt „oameni care, dincolo de politică, înțeleg ce înseamnă loialitatea și sprijinul direct față de un proiect comun”: „Și când spun asta mă gândesc în primul rând la aderarea României la Spațiul Schengen, care s-a realizat în timpul președinției Ungariei la Consiliul Uniunii Europene. Îi mulțumesc premierului Viktor Orban și poporului maghiar pentru că au fost printre principalii noștri aliați occidentali în realizarea acestui obiectiv național”.
Liderul interimar al PSD a vorbit despre coaliția de guvernare.
„Sigur că într-o coaliție de guvernare, diferențele de opinie sunt firești. Avem partide cu identități proprii, Iar experiența ne-a demonstrat că uneori dezbaterea între noi poate fi așa cum vedeți aproape zilnic extrem de intensă. Și, dacă tot suntem la Congresul UDMR, între prieteni, permiteți-mi să rezum acest lucru spunând că uneori în Coaliție pare că vorbim pe limbi diferite, dar vă asigur că asta nu este din cauza prietenilor din UDMR. Uneori reușim să ne încurcăm în traducere chiar fără ajutorul maghiarilor”, a spus Grindeanu.
El a lansat un apel către partenerii de la UDMR și nu numai să contribuie activ la construcția Planului Național de Relansare Economică a României: „România are șansa de a demonstra că poate combina responsabilitatea fiscală cu protecția socială, fără a sacrifica nici una dintre ele”.
Articolul Grindeanu: În coaliție pare că vorbim pe limbi diferite, dar nu din cauza UDMR / Liderul PSD i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru sprijinul acordat României în aderarea la Spațiul Schengen apare prima dată în Mediafax.
Congresul UDMR are loc la centrul de evenimente Wild Hills din Jucu-Herghelie, județul Cluj.
Evenimentul reunește principalele figuri politice ale momentului, atât din România, cât și din Ungaria.
Președintele și premierul, prezenți în salăPreședintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, se află la Cluj-Napoca pentru a participa la Congresul UDMR.
Cei trei vor asista la prezentarea raportului politic al lui Kelemen Hunor, liderul Uniunii, care va trasa direcțiile strategice ale formațiunii pentru perioada următoare.
Congresul va începe la ora 11:00.
Viktor Orbán, invitat de onoarePrintre invitații speciali se numără și premierul Ungariei, Viktor Orbán, care va susține un discurs în fața delegaților UDMR și a liderilor politici români.
Viktor Orbán a petrecut joi seara la Cluj-Napoca, înainte de participarea la Congresul UDMR.
Ultimul Congres al UDMR a avut loc în aprilie 2023, când Kelemen Hunor a fost reales în funcția de președinte al Uniunii.
Articolul Congresul UDMR de la Cluj reunește liderii României și ai Ungariei. Nicușor Dan și Viktor Orbán participă la eveniment apare prima dată în Mediafax.
Începând de vineri, 10 octombrie, până vineri, 17 octombrie, persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei și în euro. Titlurile sunt listate la Bursa de Valori București.
Tranșa specială de titluri de stat FIDELIS, emise în lei, cu scadență la 2 ani, dedicată tuturor celor care fac dovada donării de sânge începând cu 1 mai 2025, va avea o dobândă de 8,20%. Donatorii-investitori se bucură de un prag minim de subscriere redus de la 5.000 de lei la 500 lei, în limita unui plafon maxim de 100.000 lei, potrivit comunicatului emis de ministerul Finanțelor.
În afară de tranșa specială, ediția FIDELIS include și următoarele emisiuniValoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.
Poți retrage banii oricând, iar câștigurile sunt neimpozabile. În procesul de subscriere nu se percep comisioane, iar titlurile pot fi vândute înainte de scadență, primind dobânda aferentă perioadei de deținere. Deținătorii de titluri FIDELIS ajunse la scadență pot reinvesti disponibilitățile neridicate în cadrul acestei noi emisiuni.
De la lansarea programului, emisiunile FIDELIS au atras investiții totale de aproximativ 57,13 miliarde lei, prin peste 458.010 subscrieri. Donatorii de sânge beneficiază de condiții preferențiale, cu un punct procentual suplimentar la dobândă.
Articolul Titluri de stat FIDELIS: Dobânzi neimpozabile până la 8,20% pentru donatorii de sânge. Când se poate investi apare prima dată în Mediafax.
Europarlamentarul Victor Negrescu susţine că România are potenţialul de a deveni un lider european în materie de securitate cibernetică, datorită expertizei şi ecosistemului tehnologic deja existente, dar şi prezenţei Centrului european de competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică, care are sediul la Bucureşti.
„România poate să fie un lider european în materie de securitate cibernetică. Avem expertiza, ecosistemul şi, mai ales, experţii pentru a face din ţara noastră un hub de tehnologie în domeniu şi pentru a deveni competitivi într-o piaţă de miliarde de euro”, a scris Victor Negrescu într-o postare pe reţelele de socializare.
Europarlamentarul a subliniat că a susţinut creşterea finanţărilor europene destinate domeniului cyber în bugetul Uniunii Europene, în special pentru centrul de competenţe în securitate cibernetică din Bucureşti, considerat o structură-cheie la nivel european.
Potrivit acestuia, atacurile cibernetice provoacă pierderi de sute de milioane de euro anual, iar investiţiile în prevenţie, educaţie şi protecţia digitală trebuie tratate ca o prioritate strategică.
„România trebuie să mizeze mai mult pe acest domeniu, unde excelează, atunci când vorbim despre programele europene pentru apărare sau despre viitorul buget multianual”, a precizat Victor Negrescu.
Articolul Victor Negrescu: România poate deveni un lider european în domeniul securităţii cibernetice apare prima dată în Mediafax.
Nominalizările pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2025 au inclus 338 de candidați, dintre care 244 persoane fizice și 94 organizații.
Printre persoanele îndreptățite să nominalizeze se numără membri ai adunărilor naționale, guverne, șefi de stat, membri ai curților internaționale, profesori universitari din domenii relevante, directori ai institutelor de cercetare pentru pace, laureați ai Premiului Nobel pentru Pace și membri sau foști membri ai Comitetului Nobel norvegian.
Președintele SUA, Donald Trump, a fost nominalizat de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, de guvernele Pakistanului și Cambodgiei, de reprezentantul republican american Earl „Buddy” Carter și, pentru scurt timp, de un politician ucrainean de rang înalt (n.r. care ulterior și-a retras nominalizarea).
Alți nominalizați cunoscuți îi includ pe Francesca Albanese, Ivan Alekseyev (Noize MC) și Elizaveta Gyrdymova (Monetochka).
Comitetul Nobel norvegian primește nominalizările până la 31 ianuarie în fiecare an, apoi le examinează și selectează aproximativ 20-30 de candidați pentru a fi luați în considerare în continuare, cu avizul experților, înainte de a decide laureatul, urmărind să se ajungă la un consens sau la un vot majoritar, dacă este necesar.
Anul acesta, anunțul privind acordarea premiului vine pe fondul unei atenții internaționale semnificative, parțial datorită unei campanii de mare amploare a președintelui american Donald Trump, care a căutat în mod activ să obțină Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de mediere a acordurilor de pace și a încetării focului, inclusiv între Israel și Hamas.
În ciuda campaniei publice a lui Trump și a mai multor nominalizări, experții consideră că este puțin probabil ca acesta să primească premiul anul acesta.
Decizia Comitetului Nobel norvegian ar fi fost luată, potrivit unor surse, înainte de recentele anunțuri privind încetarea focului, iar comitetul subliniază că deliberările sale sunt riguroase și independente de presiunile politice. Comitetul este format din cinci membri numiți de Parlamentul norvegian, care lucrează în condiții de confidențialitate strictă pentru a selecta laureatul.
Cine a câștigat până acum Premiul Nobel pentru Pace?Martin Luther King
Liderul mișcării pentru drepturile civile din SUA a fost „prima persoană din lumea occidentală care ne-a arătat că o luptă poate fi dusă fără violență”, potrivit președintelui de atunci al comitetului de atribuire a premiului, Gunnar Jahn.
„El este primul care a transformat mesajul iubirii frățești în realitate în cursul luptei sale și a dus acest mesaj tuturor oamenilor, tuturor națiunilor și raselor”.
La 35 de ani, el era și cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace la acea vreme. Astăzi, cea mai tânără câștigătoare este activista pakistaneză pentru educație Malala Yousafzai, care avea 17 ani când a câștigat premiul în 2014.
Nelson Mandela
Premiul Nobel pentru Pace a fost controversat în multe ocazii, dar majoritatea au fost de acord în 1993 că Mandela merita acest premiu, potrivit lui Geir Lundestad, secretarul de atunci al Comitetului Nobel norvegian. Mandela a petrecut 27 de ani în închisoare și a continuat să pledeze pentru o tranziție pașnică către sfârșitul apartheidului în Africa de Sud.
Ceea ce nu era evident era acordarea premiului împreună cu Frederik Willem de Klerk, ultimul lider alb al Africii de Sud, a spus Lundestad în memoriile sale din 2015. Mulți au spus că Mandela ar fi trebuit să câștige singur, în timp ce alții au spus că Mandela nu putea face pace fără un partener, a povestit Lundestad. În cele din urmă, premiul a fost acordat amândurora pentru a încuraja tranziția pașnică către o Africa de Sud democratică, care nu era încă finalizată la momentul acordării premiului.
Mahatma Gandhi
El a fost pe lista internă a comitetului cu candidații în cinci ocazii diferite, iar comitetul era pregătit să îi acorde premiul în 1948, anul în care a fost asasinat, potrivit lui Lundestad. Comitetul ar fi putut să îi acorde premiul postum – acest lucru era posibil la acea vreme, dar nu mai este acum –, dar nu a făcut-o.
Potrivit lui Lundestad, acest lucru s-ar putea datora faptului că comitetul nu a vrut să ofenseze Marea Britanie, aliatul apropiat al Norvegiei și fosta putere colonială în India, sau pentru că politica lui Gandhi ar fi putut fi percepută ca fiind prea „străină” sau „antimodernă” de către membrii unui comitet centrat pe Europa.
Patru președinți americani au câștigat Premiul Nobel pentru PaceTheodore Roosevelt (1906) – A fost primul american care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace pentru medierea sfârșitului războiului ruso-japonez și pentru contribuția la negocierea Tratatului de la Portsmouth.
Woodrow Wilson (1919) – Premiat pentru rolul său în fondarea Ligii Națiunilor după Primul Război Mondial, care avea ca scop promovarea păcii mondiale prin cooperare internațională.
Jimmy Carter (2002) – Onorat pentru dedicarea sa de-o viață pentru pace și drepturile omului, în special prin activitatea sa cu Centrul Carter în medierea disputelor internaționale și monitorizarea alegerilor.
Barack Obama (2009) – A primit premiul la începutul mandatului său prezidențial pentru eforturile sale de consolidare a diplomației internaționale, promovarea dezarmării nucleare și încurajarea cooperării globale.
Cine sunt câștigătorii celorlalte Premii Nobel din 2025Medicină: Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi pentru descoperirile lor privind toleranța imunitară periferică, care împiedică sistemul imunitar să dăuneze organismului și are implicații în cazul cancerului și al bolilor autoimune. Mai multe detalii aici.
Fizică: John M. Martinis, John Clarke și Michel H. Devoret pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și cuantificării energiei într-un circuit electric. Mai multe detalii aici.
Chimie: Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi pentru dezvoltarea structurilor metal-organice. Mai multe detalii aici.
Literatură: László Krasorkaiznah, autorul maghiar, „pentru opera sa convingătoare și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.
Ce urmează?Următorul premiu acordat va fi Premiul Sveriges Riksbank în științe economice în memoria lui Alfred Nobel, lauretaul urmând să fie anunțat luni, 13 octombrie, cel mai devreme la ora 11:45 CEST.
Articolul Premiul Nobel pentru Pace 2025. Donald Trump speră să câștige / Unii foști președinți ai SUA au câștigat premiul în trecut / Câștigătorul va fi anunțat astăzi apare prima dată în Mediafax.
Viktor Orbán a sosit la Cluj-Napoca în ajunul congresului UDMR organizat vineri la centrul de evenimente Wild Hills din Juc-Herghelie.
Viktor Orbán a luat cina într-un restaurant din Piața Unirii, unde atmosfera a fost întreținută de lăutari.
Premierul Ungariei s-a bucurat de momentul muzical alături de membrii delegației sale. Ulterior, acesta a publicat pe Facebook un scurt clip din seara petrecută la Cluj.
„Dimineața m-a prins la Cluj. UDMR împlinește 35 de ani. Astăzi are loc un congres festiv la Jucu. Dar deja am avut parte de o sărbătoare, Premiul Nobel. Un lucru extraordinar. Al treilea în trei ani. Putem fi cu toții mândri, de această dată, de László Krasznahorkai!”, a scris Orbán pe Facebook.
Acesta a adăugat că, deși „în multe privințe nu suntem de acord”, un lucru îi unește pe toți: „Dorim să aducem glorie Ungariei. El a făcut-o ieri. Felicitări!”, a transmis acesta, referindu-se la scriitorul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.
Congresul aniversar al UDMR are loc vineri în prezența liderilor formațiunii și a invitaților din Ungaria și din diaspora maghiară.
La eveniment vor participa și președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan.
Articolul Viktor Orban a petrecut cu lăutari la Cluj-Napoca. Motivul de sărbătoare al premierului Ungariei apare prima dată în Mediafax.
Parlamentarii au votat în favoarea acceptării a patru cereri de demitere a lui Boluarte din funcție, pe motivul incapacității guvernului său de a combate criminalitatea. Au depășit numărul minim de 56 de voturi necesare pentru fiecare cerere, declanșând o dezbatere și un proces de destituire în cadrul Congresului unicameral format din 130 de membri.
Legiuitorii i-au cerut apoi lui Boluarte să se prezinte în fața lor joi, puțin înainte de miezul nopții, pentru a se apăra, dar când aceasta nu a apărut, au votat imediat pentru demiterea ei. În scurt timp, 124 de legiuitori au votat, puțin după miezul nopții, pentru punerea sub acuzare a lui Boluarte.
Spre deosebire de cele opt încercări anterioare de a o destitui, aproape toate facțiunile legislative și-au exprimat sprijinul pentru ultimele cereri, potrivit AP.
Boluarte a preluat funcția în decembrie 2022, după ce Parlamentul a folosit același mecanism pentru a-l destitui pe predecesorul ei.
Guvernul Boluarte s-a străduit să răspundă la creșterea criminalității, în special a omuciderilor. Miercuri, ea a dat parțial vina pentru această situație pe imigranții care trăiesc ilegal în țară.
Cifrele oficiale arată că 6.041 de persoane au fost ucise între ianuarie și jumătatea lunii august, cel mai mare număr din aceeași perioadă din 2017. În același timp, plângerile pentru extorcare au totalizat 15.989 între ianuarie și iulie, o creștere de 28% față de aceeași perioadă din 2024.
Prim-ministrul Eduardo Arana a apărat-o joi pe Boluarte în cadrul unei audieri în fața Parlamentului axată pe criminalitate, dar acest lucru nu a fost suficient pentru a-i convinge pe parlamentari să renunțe la moțiunile de demitere a președintei.
Articolul Peru: Congresul a votat demiterea președintei. Cifrele criminalității au crescut în timpul mandatului său apare prima dată în Mediafax.
Cele mai multe intervenții au fost realizate de echipajele SMURD, care au acordat ajutor medical pentru aproximativ 1.200 de persoane.
Pompierii au stins 53 de incendii și au desfășurat 227 de misiuni pentru protecția comunităților, inclusiv operațiuni de descarcerare.
În urma acestor misiuni, 48 de persoane au fost salvate din situații critice.
Totodată, autoritățile au transmis cinci mesaje RO-ALERT care au avertizat populația despre prezența unor animale periculoase în apropierea zonelor locuite.
Articolul Valuri de solicitări joi pentru pompieri: Intervenții în aproape 1.500 situații de urgență, 48 de oameni salvați apare prima dată în Mediafax.
„Vestea unui atac planificat care îl viza pe premierul Bart de Wever este extrem de șocantă”, a scris vicepremierul Maxime Prévot pe platforma X.
„Arată că ne confruntăm cu o amenințare teroristă foarte reală și că trebuie să rămânem vigilenți”, a adăugat acesta.
Ministrul Justiției, Annelies Verlinden, a scris pe X că operațiunea poliției împotriva grupării suspectate de terorism a împiedicat desfășurarea unui atac chiar în cursul zilei de joi.
„Există indicii că intenția era de a comite un atac terorist de inspirație jihadistă îndreptat împotriva unor politicieni”, a transmis Parchetul.
Autoritățile federale belgiene au arestat trei tineriProcurorul federal Ann Fransen a declarat că suspecții, născuți în 2001, 2002 și 2007, au fost reținuți joi, la Anvers, fiind acuzați de tentativă de omor terorist și de participare la activitățile unui grup terorist. Doi dintre ei rămân în arest preventiv și vor fi prezentați unui judecător de instrucție, în timp ce al treilea a fost eliberat.
„Există indicii că intenția era de a comite un atac terorist de inspirație jihadistă îndreptat împotriva unor politicieni”, a declarat Fransen în cadrul unei conferințe de presă.
În urma perchezițiilor efectuate în locuințele suspecților din Anvers, au fost descoperite un dispozitiv exploziv improvizat, un sac cu bile de oțel și indicii că grupul intenționa să folosească o dronă în cadrul atacului.
Belgia s-a confruntat în ultimul deceniu cu atacuri comise de persoane asociate cu gruparea Stat Islamic, dar și cu o insecuritate tot mai mare cauzată de conflictele dintre bandele de traficanți de droguri.
În martie 2016, 32 de persoane au fost ucise în exploziile de pe aeroportul din Bruxelles și din metroul orașului, atacuri revendicate de Statul Islamic. În octombrie 2023, un militant islamist a împușcat mortal doi cetățeni suedezi aflați la Bruxelles pentru un meci de fotbal.
Articolul Premierul Belgiei, ținta unui complot terorist. Poliția a arestat trei tineri care voiau să comită un „atac de inspirație jihadistă” apare prima dată în Mediafax.
Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, începând de vineri, de la ora 10:00, se desfăşoară lucrări de reparaţii asfaltice pe Autostrada A1, pe sensul de mers Piteşti – Bucureşti, între kilometrii 21 şi 22.
Pe durata intervenţiilor, traficul rutier este restricţionat pe prima bandă, circulaţia desfăşurându-se doar pe banda a doua.
Poliţiştii le recomandă şoferilor să reducă viteza în zona lucrărilor, să păstreze o distanţă de siguranţă suficientă faţă de vehiculul din faţă şi să semnalizeze din timp orice schimbare de bandă.
Articolul Atenție șoferi! Restricţii de circulaţie pe A1 între Piteşti şi Bucureşti apare prima dată în Mediafax.
„Încălcările recente și observarea dronelor ne reamintesc că amenințările din aer reprezintă o parte din ce în ce mai importantă a războiului modern. Trebuie să ne apărăm împotriva acestui lucru”, a declarat ministrul apărării Pal Jonson pe X.
Statul nordic membru al NATO va achiziționa sisteme de doborâre a dronelor, va desfășura drone vânătoare pentru bazele aeriene și va instala senzori de bruiaj, printre alte măsuri, a adăugat ministrul, potrivit Reuters.
O serie de observații de drone au zguduit aviația europeană, stârnind îngrijorări cu privire la atacuri hibride care ar putea viza aliații Ucrainei din Europa. Rusia a negat implicarea în aceste incidente.
Articolul Suedia: Investiție de 370 de milioane de dolari în sisteme anti-drone apare prima dată în Mediafax.
Decizia comitetului norvegian a fost luată luni, înainte de acordul de încetare a focului și schimbul de ostatici în Gaza. Experții consideră puțin probabil ca numele lui Trump să fie citit vineri, în pofida promovării intense a candidaturii sale.
Comitetul ar putea, în schimb, să evidențieze rețele de voluntari din Sudan, organizații ONU precum UNHCR sau UNICEF, organizații umanitare cum sunt Crucea Roșie sau Medici fără Frontiere, ori chiar jurnaliști, în contextul unui an cu un număr record de victime în rândul lucrătorilor media, majoritatea în Gaza.
Experți subliniază că acțiunile lui Trump – retragerea SUA din Organizația Mondială a Sănătății și din Acordul de la Paris, războiul comercial cu aliații, admirația pentru lideri autoritari – contravin spiritului testamentului lui Alfred Nobel, care sublinia realizările în materie de pace, dezarmare și cooperare internațională.
Comitetul Nobel norvegian, format din cinci membri, urmează un proces deliberativ anual, în care candidații sunt analizați în detaliu. Nominalizările trebuie să fie depuse până la 31 ianuarie, iar decizia finală este, de regulă, luată în august sau septembrie, dar poate fi amânată, cum s-a întâmplat anul acesta.
Joergen Watne Frydnes, președintele comitetului, a declarat pentru Reuters: „Toți politicienii își doresc Premiul Nobel pentru Pace. Noi lucrăm la fel cum am făcut întotdeauna, concentrându-ne pe idealurile pe care acest premiu le susține”.
Articolul Premiul Nobel pentru Pace 2025 va fi anunțat vineri. Va obține Trump prestigiosul trofeu? apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat oficial publicat la Caracas, executivul condus de președintele Nicolás Maduro denunță „un act provocator și un precedent periculos” prin care Washingtonul ar fi vizat mai multe ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri, atacuri în urma cărora cel puțin 21 de persoane și-ar fi pierdut viața.
„Guvernul bolivarian al Venezuelei a solicitat oficial o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, în fața gravei escaladări a agresiunilor și a desfășurării militare fără precedent a Statelor Unite în Caraibe”, se arată în scrisoarea adresată ONU.
Administrația de la Caracas acuză Washingtonul că încalcă suveranitatea națională și dreptul internațional, sub pretextul luptei antidrog.
Articolul Reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU cerută de Venezuela. SUA, desfășurare militară în Caraibe, fară precedent apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Billboard, trupa va urca pe scenă în 2026, într-o serie de reprezentații care marchează o nouă etapă în istoria grupului. Arena, cu o capacitate de 17.600 de locuri, este deținută de Madison Square Garden Entertainment și a găzduit până acum concerte ale trupelor U2, Eagles, Backstreet Boys și Dead & Company.
No Doubt a cântat de doar două ori de la despărțirea din 2015 — cel mai recent, la concertul caritabil FireAid 2025, organizat pentru victimele incendiului din Pacific Palisades, și anterior la Coachella 2024, unde trupa a oferit un set de 80 de minute, alături de Olivia Rodrigo, invitată specială pentru piesa „Bathwater”.
Originară din Anaheim, California, trupa No Doubt s-a impus în anii ’90 ca una dintre cele mai influente formații pop-rock, cu piese precum „Don’t Speak”, „Just a Girl” și „Hella Good”. Albumul de referință al trupei, Tragic Kingdom, a dominat topul Billboard 200 timp de nouă săptămâni consecutive, aducând grupului două premii Grammy și nouă nominalizări.
Articolul Trupa No Doubt se reunește: Gwen Stefani, prima femeie care va concerta în celebra arenă high-tech Sphere din Las Vegas apare prima dată în Mediafax.
Cuplul a fost premiat pentru implicarea lor prin fundația Archwell, pe care au cofondat-o, și pentru angajamentul arătat în sprijinirea sănătății mintale și crearea unui mediu digital mai sigur și mai echitabil pentru tineri și familii.
Aceasta este prima lor vizită împreună la New York după ce Meghan a fost onorată la TIME100 Summit în aprilie 2025. În cadrul Festivalului anual World Mental Health Day, cuplul se va întâlni cu personalități precum Deepak Chopra, Rich Kleiman, Jonathan Haidt, Katie Couric și experți în parenting, printre alții.
Festivalul marchează și începutul activității lor prin Project Healthy Minds. Acum doi ani, Harry și Meghan au lansat Parents’ Network, o comunitate de sprijin globală pentru familiile și îngrijitorii care au pierdut copii din cauza daunelor provocate de mediul online sau bullying. Rețeaua se extinde acum în Statele Unite ale Americii, Canada și Marea Britanie.
Articolul Prințul Harry și Meghan, premiați pentru activism în sănătate mintală la New York apare prima dată în Mediafax.
Reuniunea, descrisă de oficiali ca un gest simbolic de recucerire a autorității, a fost umbrită de schimburi masive de focuri de armă, evidențiind starea profundă de insecuritate dintr-o țară fără președinte, congres funcțional sau alegeri recente.
Membrii grupărilor criminale s-au ciocnit cu poliția în zona sediului guvernului, iar martori și AFP au confirmat focuri de armă intense în centrul Port-au-Prince, controlat în mare parte de bande. Clădirea fusese abandonată anterior din cauza pericolului, dar cabinetul s-a reunit acolo pentru a încerca să redea un aspect de normalitate și ordine.
Haiti, afectată de sărăcie extremă, nu are congres sau președinte și nu a organizat alegeri din 2016. Grupările înarmate controlează mare parte din teritoriu, în ciuda unei forțe internaționale conduse de Kenya.
Biroul premierului Alix Didier Fils-Aime a transmis că ședința marchează o „fază simbolică și decisivă” în procesul de recucerire a centrului Port-au-Prince de către guvern. Poliția și vehiculele blindate au patrulat străzile în timpul reuniunii, însă autoritățile nu au comunicat imediat dacă există victime.
Haiti se confruntă de decenii cu instabilitate politică, corupție, violență și dezastre naturale. Președintele țării a fost asasinat în 2021 și nu a fost înlocuit, iar situația s-a agravat în 2024 când grupările criminale au lansat o ofensivă care a forțat demisia premierului. Laurent Saint-Cyr, președintele consiliului de tranziție, a declarat recent la ONU că Haiti este „în război”.
Articolul Violențe și ciocniri cu poliția ale grupărilor criminale în Port-au-Prince, în timp ce guvernul haitian se reunește apare prima dată în Mediafax.
Guvernul s-a reunit vineri pentru a vota asupra măsurii.
Rezoluția include atât ostaticii în viață, cât și rămășițele celor decedați.
Israel și grupul militant palestinian Hamas semnaseră joi un acord pentru încetarea focului și eliberarea ostaticilor israelieni în schimbul unor deținuți palestinieni, marcând prima fază a inițiativei președintelui american Donald Trump de a încheia războiul de doi ani din Gaza, care a afectat grav Orientul Mijlociu.
Ce conține acordulAcordul, mediat cu sprijinul Statelor Unite în cadrul inițiativei de pace a președintelui Donald Trump, prevede schimbul a 48 de ostatici israelieni – vii și decedați – pentru 1.700 de deținuți palestinieni, dintre care 22 minori care nu au participat la atacurile din 7 octombrie, dar au fost reținuți ulterior. De asemenea, Israelul va efectua o retragere parțială din Gaza.
Convoaie cu alimente, medicamente și alte provizii vor putea intra în Gaza pentru a sprijini civilii afectați, iar monitorizarea implementării acordului va fi realizată de observatori internaționali, inclusiv din partea SUA, fără ca trupele americane să intre în teritoriu.
Deși acordul marchează un pas major spre sfârșitul războiului de doi ani care a făcut peste 67.000 de victime palestiniene, aspecte precum guvernarea Gazei, demilitarizarea Hamas și alte puncte ale planului Trump rămân de negociat.
Președintele american Trump a anunțat că se va deplasa în regiune pentru a participa posibil la ceremonia de semnare a acordului în Egipt, subliniind că acesta reprezintă „primul pas către o pace durabilă și de lungă durată în regiune”.
Articolul Guvernul israelian aprobă rezoluția de încetare a focului în Gaza. Ce se specifică în acord apare prima dată în Mediafax.
