„Dacă ați fi președinte și premierul israelian ar veni în România, ați fi de acord ca autoritățile să-l aresteze, să pună în practică un mandat al CPI?”, a fost întrebarea adresată Elenei Lasconi în timpul dezbaterii de TVR.
„Același lucru ați putea să mă întrebați și despre Putin. Păi, în primul rând, nu cred că ar veni. Dacă ar veni, eu aș respecta legea odioasă. Președintele este cel care dă exemplu și eu aș respecta legea. Nu cred că ar risca să vină în România, știind ce fel de om integru sunt eu și că aș respecta legea. Am arătat în lunile astea că nu sunt controlabilă și că nu sunt intimidabilă”
Reamintim că premierul israelian este vizat de un mandat internațional de arestare emis de CPI, iar România este membră semnatară a Statutului de la Roma. În cazul în care Benjamin Netanyahu ar merge într-o țară care pune în aplicare acest mandat, el ar trebui arestat imediat.
Articolul Lasconi, întrebată dacă l-ar aresta pe Netanyahu: Eu aș respecta legea. Nu cred că ar risca să vină în România apare prima dată în Mediafax.
Întrebat, în cadrul dezbaterii de la TVR, ce decizie ar lua, ca președinte, „în scenariul unei invazii ruse în Republica Moldova”, dacă „președinta Maia Sandu solicită oficial un sprijin militar din partea României”, însă „Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa transmite Bucureștiului mesajul că România, în calitate de stat NATO, nu poate interveni”, Crin Antonescu a răspuns: „Evident, convoc în calitate de președinte Consiliul Suprem de Apărere a Țării, contactez toți aliații noștri importanți în interiorul NATO și, evident, cu partenerul strategic din Statele Unite și tot ceea ce pot să fac ca președinte al României pentru cei din Republica Moldova, (…) fac”.
El a adăugat că „alte măsuri în fața unei invazii față de o țară terță care nu e în NATO vor fi sincronizate, discutate, corelate cu partenerii din NATO”.
„E foarte important însă ca până atunci, spre a nu ajunge într-o asemenea situație, România să discute, la pachet cu chestiunea garanțiilor de securitate pentru Ucraina, și garanții de securitate, directe sau indirecte, pentru Republica Moldova pentru că garanțiile de securitate pentru Republica Moldova sunt extrem de importante ca garanții de securitate indirecte și pentru România”, a mai spus candidatul.
Articolul Crin Antonescu: România nu poate interveni militar în Moldova fără NATO, dar ar face tot ce poate apare prima dată în Mediafax.
„În primul rând, aș merge pentru o reducere masivă a cheltuielilor pentru un înarmare militară. Eu nu văd un pericol atât de puternic într-o invazie a Federatia Rusească, având în vedere că suntem parte din NATO, care este o organizație puternică, 5-6 ori mai puternică decât Federația. Deci, ca urmare, aș reduce cheltuielile, în primul rând, pentru înarmare. Nu m-aș înarma pentru un pericol care nu îl văd iminent”, spune John Ion Banu, candidat independent, întrebat ce ar face pentru reducerea deficitului bugetar.
De asemenea, el a mai spus că s-ar opune pensionării la vârsta de 40 de ani.
„În același timp, pentru că ați vorbit despre pensii, acesta ar fi un alt câmp în care eu aș milita pentru această palmă dată, să spunem, condiției umane, ca un cetățean să fie scos la pensie la 40 și plus de ani. Acest lucru nu mai este posibil să se întâmple în vremurile noastre, considerând că fiecare cetățean se așteaptă să trăiască cel puțin 80-90 de ani. Deci, în aceste domenii aș lucra pentru a reduce deficitul și cheltuielile. Plus, dezvoltarea economică, într-un mod în care pot să știe, de fapt, sunt pentru o dezvoltare pe un sistem socialist-capitalist, în sensul că statul să investească în dezvoltarea obiectivelor economice și să vândă acțiunile cetățenilor”, încheie Banu.
Articolul Candidatul care ar merge pe o reducere a cheltuielilor pentru înarmare militară: Eu nu văd un pericol atât de puternic într-o invazie a Federației Ruse apare prima dată în Mediafax.
Prințul William al Marii Britanii și soția sa, Kate Middleton, au vizitat marți o insulă scoțiană pitorească pentru a sărbători cea de-a 14-a aniversare a căsătoriei lor, relatează Reuters. Evenimentul marchează cea mai mediatizată călătorie comună a celor doi din acest an.
William, moștenitorul tronului, s-a căsătorit cu Kate Middleton (acum Catherine, Prințesă de Wales) la 29 aprilie 2011, la Westminster Abbey, în cadrul unei ceremonii urmărite de milioane de oameni din întreaga lume.
Ei se cunoscuseră cu zece ani înainte, când erau amândoi studenți la Universitatea St Andrews de pe coasta de est a Scoției.
Prințul și Prințesa de Wales s-au întors, marți, în Scoția pentru o vizită de două zile în insulele Mull și Iona, parte a arhipelagului Hebrides de pe coasta de vest. Ei și-au început călătoria în orașul Tobermory, renumit pentru casele sale viu colorate cu vedere spre port. Ei au vizitat un centru comunitar înainte de a se plimba printr-o piață de artizanat, unde au stat de vorbă cu vânzătorii de tarabe și s-au pozat cu localnicii.
Presa britanică a relatat că, după îndeplinirea îndatoririlor oficiale, cei doi își vor petrece aniversarea într-o căsuță mică și izolată de pe insula Mull, renumită pentru peisajele sale frumoase.
„Scoția este incredibil de importantă pentru mine și va avea întotdeauna un loc special în inima mea”, declara Prințul William în 2021.
Articolul Prințul William și soția sa s-au întors în Scoția pentru aniversarea nunții apare prima dată în Mediafax.
Cu doar câteva zile rămase până la turul 1 al alegerilor prezidențiale 2025, candidații la președinția României sunt în această săptămână personajele principale din discuții și dezbateri.
Conform ultimului sondaj Flash Data, publicat în această ultimă săptămână de campanie, lupta cea mai strânsă este între candidații George Simion, cu care ar vota 29% dintre români, Crin Antonescu, pe care l-ar vota 26% dintre români și Nicușor Dan, cu un procent de vot de 23%.
Potrivit sondajului, următorii candidați în preferințele votanților sunt Victor Ponta – independent (8%) și Elena Lasconi – lidera USR (7,5%).
Pe locul cinci în preferințele votanților se clasează Elena Lasconi, președinta partidului USR. Născută în Hațeg, Hunedoara, Lasconi a devenit lidera USR la 26 iunie 2024.
În 1990, ea a absolut Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” din Deva.
Ulterior, Elena Lasconi a urmat cursurile Facultății de Management în Economia Turismului și Comerțului Internațional din Deva, parte dintr-o universitate privată (Universitatea Ecologică), iar mai târziu și-a luat licența la Academia de Studii Economice din București (ASE).
În CV-ul său de pe site-ul Primăriei Câmpulung nu apare facultatea, ci doar faptul că a obținut diploma de licență în 2001 și a devenit economist licențiat al ASE București în profilul economic managementul turismului și comerțului.
Ea a declarat în trecut că a „făcut cei cinci ani de facultate la Universitatea Ecologică din Deva și am dat examenul final de licență la ASE București. În acel moment, aveam un copil și lucram deja în presă. Asta m-a obligat să aleg o universitate aproape de casă. Am ales să susțin licența la ASE”.
De la momentul absolvirii liceului, până la obținerea diplomei de licență, conform CV-ului Elenei Lasconi, este o diferență de 11 ani.
Conform aceluiași CV, candidata la alegerile prezidențiale a absolvit în 1991 Cursul de analist programator PC, avizat de Ministerul Educației. Opt ani mai târziu, Lasconi a absolvit Școala BBC, specializarea Televiziune. În 2007, ea a urmat un curs de evaluator de competențe profesionale eliberat de CNFPA.
Elena Lasconi a participat, între 2019-2020, la mai multe cursuri-absorbție, legislație, reglementări Fonduri Europene în țară și la Bruxelles – Renew Europe – „O Țară ca Afară”.
Articolul Alegeri prezidențiale 2025, capitolul educație. Ce educație și formare are Elena Lasconi apare prima dată în Mediafax.
„Am prezentat astăzi raportul mandatului meu de vicepreședinte al Partidului Popular European în fața celor 1.700 de delegați, jurnalişti și invitați din peste 40 de țări care participă zilele acestea la Congresul PPE de la Valencia.
Mandatul meu s-a concentrat pe următoarele obiective clare: întărirea bugetului Uniunii Europene, apărarea intereselor României în cadrul celei mai mari familii politice europene – EPP – European People’s Party, apărarea fermierilor din România și din Europa, implicarea autorităților locale în deciziile europene și sprijinirea Republicii Moldova și a Ucrainei. Voi continua să susuțin aceste prioritățile şi în viitorul mandat pentru care candidez maine (miercuri – n.r.) la Congresul PPE”, scrie pe Facebook Siegfried Mureșan.
El afirmă că, în acești ani, a promovat „o abordare mai deschisă și mai incluzivă în interiorul familiei PPE, lucrând îndeaproape cu toate asociațiile noastre – tineri, seniori, femei, studenți, angajați, IMM-uri – pentru a le aduce contribuția în centrul deciziilor politice europene”.
„Am coordonat inițiative esențiale pentru viitorul Uniunii: de la organizarea primei Săptămâni PPE a Regiunilor și Orașelor în Parlamentul European, până la negocierea bugetului Uniunii Europene, unde am susținut o alocare echilibrată a fondurilor, în funcție de nevoile reale ale cetățenilor. Am fost și rămân un partener al Republicii Moldova în parcursul său european. Am vizitat țara de 15 ori, am consolidat relația cu PPE și am contribuit la adoptarea rapidă a Planului de Creștere pentru Moldova”, încheie Mureșan.
Articolul Siegfried Mureșan vrea încă un mandat de vicepreședinte al Partidului Popular European apare prima dată în Mediafax.
Cu doar câteva zile rămase până la turul 1 al alegerilor prezidențiale 2025, candidații la președinția României sunt în această săptămână personajele principale din discuții și dezbateri.
Conform ultimului sondaj Flash Data, publicat în această ultimă săptămână de campanie, lupta cea mai strânsă este între candidații George Simion, cu care ar vota 29% dintre români, Crin Antonescu, pe care l-ar vota 26% dintre români și Nicușor Dan, cu un procent de vot de 23%.
Potrivit sondajului, următorii candidați în preferințele votanților sunt Victor Ponta – independent (8%) și Elena Lasconi – lidera USR (7,5%).
Victor Ponta, clasat la acest moment pe locul 4 în preferințele românilor la vot, a deținut funcția de de cel de-al 63-lea prim-ministru al României din 7 mai 2012 până la demisia sa în 4 noiembrie 2015. El a fost președintele partidului PSD din 2010 până în 2015.
Născut în București, Victor Ponta a absolvit Liceul „Ioan Neculce” din capitală în 1991.
Între 1991 și 1995 a urmat studiile la Facultatea de Drept a Universității București. În 1995 a absolvit facultatea, iar în 1998 a lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 din București, iar între 1998 și 2002 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, în secția Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică.
În perioada 2000–2001, a fost coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor.
Conform datelor, Ponta a devenit în 2003 doctor în Drept Penal Internațional al Universității București. Cu toate acestea, în urma acuzării de plagiatul tezei de doctorat, în cazul „dottore”, Ponta renunțat la această funcție.
Cazul „dottore” datează din 18 iunie 2012, când revista Nature a publicat online o știre în care se preciza că Victor Ponta, la acea vreme prim-ministru al României, a fost acuzat că ar fi copiat părți semnificative din teza sa de doctorat în drept, susținută în 2003, fără a include sursele corecte. Acuzațiile se bazau pe documente furnizate de un denunțător anonim.
Articolul menționa că Ponta a obținut doctoratul la Universitatea din București în perioada în care era Secretar de Stat în guvernul condus de Adrian Năstase, cel care i-a fost și coordonator al tezei.
Cazul a devenit subiect de discuție în presa internațională la acea vreme, inclusiv în cadrul publicațiilor The Guardian, BBC, Financial Times Deutschland, Il Messaggero, El Mundo, The Hindu, Le Monde.
Articolul Alegeri prezidențiale 2025, capitolul educație. Ce educație și formare are Victor Ponta apare prima dată în Mediafax.
La două luni după decesul actorului premiat cu Oscar, Gene Hackman, și al soției sale, pianista Betsy Arakawa, autoritățile din Santa Fe au fost făcute publice rezultatele finale ale autopsiei, care oferă clarificări asupra circumstanțelor misterioase ale morții lor. Cele două trupuri neînsuflețite, alături de cadavrul unui câine, au fost descoperite parțial mumificate pe 26 februarie, în reședința celor doi.
Ipoteza unei scurgeri de monoxid de carbon, luată inițial în considerare, a fost exclusă foarte repede. Autopsia preliminară a stabilit că Gene Hackman, de 95 de ani, a decedat din cauza unor boli cardiovasculare agravate de Alzheimer, în timp ce Betsy Arakawa, în vârstă de 65 de ani, murise din cauza unui hantavirus, transmis de rozătoare, care i-a cauzat o boală rară.
Rezultatele finale confirmă aceste informații. Hackman, în vârstă de 95 de ani, a murit din cauza unei „boli cardiovasculare aterosclerotice și hipertensive severe”, cu antecedente de insuficiență cardiacă congestivă și modificări hipertensive cronice la nivelul rinichilor. Autopsia a relevat „infarcturi miocardice vechi” și semne microscopice ale bolii Alzheimer în stadiu avansat, ceea ce a contribuit semnificativ la decesul său, notează Le Figaro.
Detaliu important descoperit de mediciMedicii legiști au descoperit un alt detaliu important: actorul nu mâncase cu câteva zile înainte de a muri. Nivelul său de acetonă era ridicat, ceea ce a sugerat o absență prelungită de hrană. Testele au exclus intoxicația cu monoxid de carbon, iar Hackman a fost testat negativ pentru hantavirus.
În ceea ce o privește pe Betsy Arakawa, rezultatele finale le-au confirmat pe cele preliminare: pianista a murit din cauza hantavirusului. Ancheta a relevat că înainte de deces, ea căutase informații online despre simptomele gripale și ale COVID-19, iar pe 11 februarie trimisese un e-mail în care menționa că soțul ei făcuse un test COVID. Hackman a decedat o săptămână mai târziu după soția sa.
Articolul Apar noi informații despre moartea lui Gene Hackman. Detaliul neașteptat descoperit în urma autopsiei apare prima dată în Mediafax.
Anchetă a Poliției Cluj, după ce doi copii au căzut într-un canal și au murit
Poliția Cluj face anchetă după ce doi copii de 4 și 6 ani au căzut într-un canal din incinta unui șantier amenajat pentru lucrări la sectorul de cale ferată din Huedin.
Potrivit Poliției Cluj, incidentul a avut loc în jurul orei 16:40.
Doi copii au căzut într-o groapă cu apă (canal) aflată în incinta unui șantier amenajat pentru lucrări la sectorul de cale ferată, situat pe strada Fildului din Huedin.
Polițiștii fac cercetări pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor în care s-a produs incidentul și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun.
UPDATE: Potrivit ISU Cluj, manevrele de resuscitare nu au avut succes și a fost declarat decesul celor doi copii.
Știre inițială: Potrivit sursei citate, la misiune iau parte o autospecială cu modul de descarcerare, două ambulanțe SMURD, un echipaj SAJ, iar în sprijin a aterizat și elicopterul SMURD.
La momentul transmiterii știrii, cei doi copii sunt resuscitați de medici.
Articolul Cluj: Doi copii din Huedin au căzut într-o groapă cu apă. Nu au putut fi salvați apare prima dată în Mediafax.
Întrebat, în cadrul podcastului HotSpot, dacă va merge la vreo dezbatere până pe 4 mai, Simion a răspuns: „Nu și sper să nu mai avem turul doi, sper să închidem totul pe 4 mai. Voi onora însă toate invitațiile în limita timpului, tocmai am vorbit paralel cu 10 jurnale internaționale, El Mundo, Sunday Times, New York Times, televiziunile naționale din Elveția și Suedia, radio-ul de stat elvețian”.
El a adăugat că, în urma dezbaterii electorale de luni seară, de la Digi24, „nici nu îmi face cinste să stau lângă respectivii care au făcut ce au făcut aseară”.
TVR organizează marți seara dezbaterea electorală „Un Președinte pentru România”, în direct, din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, la care au fost invitați toți cei 11 candidați la prezidențiale.
Articolul George Simion: Nu voi participa la nicio dezbatere electorală apare prima dată în Mediafax.
Deoarece nava americană se afla sub focul rebelilor Houthi, aceasta executa manevre de mers în Zig zag pentru evitarea lovirii de către gruparea rebelă.
Aeronava era tractată pe puntea hangarului în momentul incidentului și a căzut în apă împreună cu vehiculul de remorcare.
Membrii echipajului aflați la bord au reușit să sară la timp și nu au fost răniți.
Incidentul survine în contextul în care portavionul patrulează de luni bune în Orientul Mijlociu, fiind implicat în operațiuni aproape zilnice împotriva rebelilor Houthi.
Marina a deschis o anchetă pentru a stabili cauzele exacte ale incidentului, fiind al doilea avion pierdut în ultimele șase luni din cadrul operațiunilor USS Truman.
Articolul Un avion american de vânătoare s-a prăbușit în Marea Roșie apare prima dată în Mediafax.
Președintele SUA va anunța măsuri de reducere a unor taxe de import pentru piesele din străinătate care sunt utilizate în vehiculele fabricate în SUA, potrivit BBC.
În plus, deși mașinile fabricate în afara țării vor fi în continuare supuse tarifelor auto, acestea nu vor fi afectate de taxe suplimentare precum cele pentru produsele din oțel și aluminiu.
Trump urmează să organizeze un miting în Michigan marți pentru a marca primele sale 100 de zile de mandat.
Statul găzduiește producătorIi auto numiți Detroit Three, adică Ford, General Motors (GM) și Stellantis, dar și o rețea de peste 1.000 de furnizori majori ai industriei auto.
Articolul Trump pregătește măsuri pentru a reduce impactul taxelor asupra producătorilor auto americani apare prima dată în Mediafax.
„Partidul S.O.S. România se disociază total de declaraţiile deputatului Andrei Guşă referitoare la susţinerea unui candidat la prezidenţiale. Partidul S.O.S. România nu susţine nici unul dintre candidaţii acceptaţi de sistem pe lista trădării unde se află numai oamenii sistemului. Toţi cei care susţin unul dintre candidaţii sistemului îşi asumă oprobiul public şi actul trădării împotriva poporului român şi a României. Andrei Guşă a sărit de la susţinerea lui Călin Georgescu la cea a lui Crin Antonescu, astfel că a devenit o practică să se asocieze când cu unul, când cu altul, în funcţie de grupurile de interese pe care le reprezintă după ce s-a trezit deputat. Deputatul Andrei Guşă nu reprezintă nici Partidul S.O.S. România, nici suveranismul României şi al poporului român”, scrie pe Facebook Diana Șoșoacă.
Ea afirmă că partidul S.O.S. România este singurul partid căruia nu i s-a permis să aibă candidat la alegerile prezidenţiale.
„Nu acceptăm ca sistemul care interzice candidaţi să ne impună nouă cu cine să votăm. Ne-am săturat de ales răul cel mai mic, metodă care a dus la distrugerea României şi la dezintegrarea poporului român, aşa că dacă sistemul ne interzice candidaţii, şi noi le anulăm alegerile. S-a terminat cu politica proscrisă şi cu vechile metehne şi este dezamăgitor ca un tânăr ca Andrei Guşă, care putea fi o speranţă a politicii româneşti, să ajungă să se compromită şi să încerce să compromită ideea de naţionalism şi suveranism în România, astfel că a sfârşit lamentabil printr-o mânjire politică de tip PSD-PNL-USR-UDMR-AUR”, afirmă Şoşoacă
Deputatul SOS Andrei Gușă a anunțat, luni, că votul său „suveranist merge către Crin Antonescu”: „Atât eu cât și alți colegi de-ai mei care am făcut studiile în occident, tocmai pentru a fi mai bine pregătiți să ne ajutăm pe noi și România cu expertiza acumulată, nu putem accepta să avem președinte pe cineva lipsit de expertiză. Sau chiar vreun analfabet funcțional, cum sunt din păcate chiar unul sau doi dintre favoriți. Eu nu pentru asta m-am întors în țară.”
Articolul Diana Șoșoacă: Ne disociem total de declaraţiile deputatului Andrei Guşă apare prima dată în Mediafax.
Momeni a declarat că explozia de sâmbătă din portul Shahid Rajaee din Bandar Abbas, care a rănit peste 1.000 de persoane, a fost cauzată de „deficiențe, inclusiv nerespectarea măsurilor de siguranță și neglijență”.
„Unele persoane considerate responsabile” pentru incident au fost convocate pentru interogatoriu, a adăugat el, potrivit BBC.
Autoritățile vamale au declarat că încărcătura importată a luat foc și a explodat. Ministerul iranian al Apărării a negat informațiile străine potrivit cărora ar fi fost vorba de un transport de combustibil chimic pentru rachete.
Guvernatorul din Hormozgan, Mohammad Ashouri Taziani, a declarat că operațiunile de curățare a portului ar putea continua încă câteva zile și că ar putea dura până la două săptămâni până când situația va reveni la normal. El a estimat că 1.500 de hectare – aproape două treimi din sit – au fost grav afectate de explozie.
Articolul Iranul dă vina pe „neglijență” pentru explozia din port, în timp ce bilanțul morților crește la 70 apare prima dată în Mediafax.
DIICOT a trimis în judecată cinci persoane acuzate că au constituit un grup infracțional organizat care a exploatat sexual 15 victime și a obținut peste 1,4 milioane de euro din activități de videochat și materiale pornografice.
Prin rechizitoriul din 15 aprilie 2025, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a cinci inculpați – doi bărbați și trei femei, cu vârste între 31 și 63 de ani, toți aflați în prezent sub control judiciar.
Conform sursei citate, gruparea a fost înființată în 2012 de către un bărbat de 63 de ani, care s-a prezentat ca fondator și instructor în centre de yoga de rang național și european. Acesta, împreună cu două femei de 31 și 40 de ani, ar fi constituit grupul infracțional la care ulterior ar fi aderat alți doi inculpați.
Liderul grupării este Eugen Mîrtz, un elev al lui Gregorian BivolaruProcurorii susțin că acesta a racolat victimele dintre cursanții de yoga și, folosind tehnici manipulative, le-a determinat să practice videochat pentru a obține foloase materiale. Sub pretextul unei evoluții spirituale, acesta le-ar fi condiționat să accepte relații sexuale cu el, iar ulterior le-ar fi forțat să producă materiale pornografice pentru platforme online dedicate adulților.
În sarcina liderului, procurorii au reținut și comiterea infracțiunii de viol în formă continuată (12 acte materiale).
Victimele erau adăpostite în apartamente deținute sau închiriate de inculpați, iar activitatea de videochat se desfășura în două locații din sectorul 5 al Bucureștiului, dotate cu echipamentele necesare.
Prin aceste activități, gruparea ar fi obținut suma de 1.402.947,01 euro.
DIICOT a cerut menținerea sechestrului asigurător asupra a 12 imobile și terenuri aparținând inculpaților, precum și asupra sumelor de 284.252,40 lei și 2.580 USD, dar și confiscarea acestor bunuri. De asemenea, procurorii au cerut obligarea inculpaților la plata a 45.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, iar DIICOT precizează că această etapă a procesului penal nu poate înfrânge principiul prezumției de nevinovăție.
Articolul Eugen Mîrtz, elevul lui Gregorian Bivolaru, acuzat și de viol. Cinci persoane, trimise în judecată apare prima dată în Mediafax.
Pedro Sánchez a declarat marți, în timpul unei conferințe de presă, că guvernul „nu a avut nicio informație concludentă care să sugereze” că pana de curent a fost cauzată de un atac terorist, potrivit BBC. Totuși, anchetatorii nu au descoperit încă motivul crizei izbucnite luni.
„Și noi avem întrebări”, a recunoscut premierul spaniol.
Prim-ministrul Spaniei a mulțumit pentru ajutorul sub formă de energie electrică venit din Franța și Maroc
Sánchez a mai spus că rezultatele anchetelor guvernamentale vor fi folosite pentru a consolida sistemul electric al Spaniei, astfel încât ceea ce s-a întâmplat luni „să nu se mai întâmple niciodată”. De asemenea, vor fi atent verificați operatorii privați din domeniul energiei pentru a se stabili dacă au legătură cu pana de curent care a afectat Spania și Portugalia.
Premierul spaniol a avertizat că în prezent circulă numeroase știri false și i-a îndemnat pe oameni să fie prudenți.
Articolul Primele concluzii ale anchetei din Spania, anunțate de premierul Pedro Sanchez apare prima dată în Mediafax.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a catalogat inițiativa președintelui rus Vladimir Putin privind o pauză de trei zile a ostilităților din Ucraina drept „decisiv insuficientă” și a subliniat că Rusia trebuie să dovedească prin fapte reale că dorește încheierea războiului, scrie Politico.
„Susținem acum eforturile lui Trump și suntem încântați că (președintele ucrainean Volodimir Zelenski) a declarat că este deschis la o încetare necondiționată a focului, arătând că și Ucraina dorește pacea”, a declarat Meloni pentru publicația italiană Corriere della Sera, într-un interviu publicat marți.
„Acum Rusia este cea care trebuie să demonstreze același lucru. Pentru că armistițiul de trei zile anunțat de Putin pentru aniversarea victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial este un lucru diferit și decisiv insuficient”, a completat premierul italian.
Vladimir Putin a făcut publică luni decizia de a opri focul pentru o perioadă de trei zile, între 8 și 11 mai, pentru a marca 80 de ani de la victoria Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste. Această dată coincide cu celebrarea Zilei Victoriei, pe 9 mai, una dintre cele mai importante sărbători naționale în Rusia.
În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat această propunere, susținând că este „o altă încercare de manipulare”.
„Dintr-un motiv oarecare, toată lumea ar trebui să aștepte până la 8 mai pentru a înceta focul, doar pentru a-i oferi lui Putin liniște pentru parada sa”, a declarat Zelenski.
Meloni a făcut referire și la o întâlnire recentă dintre Zelenski și liderul american Donald Trump, care a avut loc la Roma, în cadrul ceremoniilor funerare dedicate Papei Francisc. Ea a sugerat că această întrevedere ar putea avea o semnificație deosebită.
„Cred că a fost un moment frumos și, din ceea ce mi-au spus protagoniștii, ar fi putut reprezenta și un punct de cotitură. Poate ultimul dar al Papei Francisc pentru noi toți”, a spus Meloni.
„Cred că în acel față în față a existat, nu știu cum să spun… spiritul său”, a mai adăugat Giorgia Meloni.
Articolul Giorgia Meloni consideră insuficient armistițiul de 3 zile propus de Putin apare prima dată în Mediafax.
Propunerea unui deputat francez, de introducere a unei „contribuții obligatorii” din partea deținuților, care să ajute la acoperirea costurilor de încarcerare, a fost preluată de ministrul justiției, Gérald Darmanin, care a menționat-o public, în timp ce a vorbit despre supraaglomerarea din închisori, pe care o consideră urgență națională.
Proiectul de lege prevede că suma cu care deținuții vor participa la întreținerea lor în închisori poate fi plătită prin salariul pe care-l obțin din munca în închisoare, prin reținerea din patrimoniul personal sau din resursele familiei. Contribuția ar putea ajunge până la 25% din costul zilnic de încarcerare, estimat la 100 de euro pe zi, și se va aplica numai celor condamnați, nu și celor aflați în detenție provizorie.
Inițiatorul textului viitoarei reglementări, deputatul Christophe Naegelen, consideră că măsura contribuie la reducerea cheltuielilor statului și încurajează responsabilizarea și reintegrarea deținuților„Trebuie să încetăm să credem că toți deținuții sunt săraci și fără mijloace”, a precizat parlamentarul, dând exemplul deținuților pentru fraudă fiscală.
Naegelen a afirmat că legea urmărește un obiectiv de „justiție socială”, prin „ameliorarea costului de funcționare al închisorilor pentru contribuabil”, enumerând în acest context numeroasele cheltuieli ale penitenciarelor, de la electricitate și încălzire până la salariile personalului și întreținerea clădirilor. Deputatul a comparat această viitoare contribuție cu taxa spitalicească, care este percepută de către spitale pacienților fără asigurare de sănătate și care se ridică la 20 de euro pe zi.
Pentru adoptare, proiectul de lege trebuie inclus pe ordinea de zi a Adunării Naționale, la inițiativa guvernului sau a grupului parlamentar al inițiatorului. Suma cu care vor contribui deținuții va fi „stabilită prin decret în Consiliul de Stat” și va trebui „adaptată și eșalonată în funcție de situațiile financiare ale fiecărui deținut”.
Articolul Franța vrea ca deținuții să plătescă „contribuții obligatorii” pentru costul zilnic de încarcerare apare prima dată în Mediafax.
Procurorii au anunţat marţi că suspectul ar fi plănuit „un atac provocat de idei de extremă dreapta” împotriva sinagogii din Halle. Individul este acuzat de „pregătirea unui act grav de violenţă care pune în pericol statul şi de deţinere ilegală de arme de foc”, a precizat parchetul într-un comunicat, potrivit Le Figaro.
Identitatea bărbatului nu a fost dezvăluită. Se pare că este vorba despre un tânăr de 19 ani care a fost arestat în timp ce se afla în Elveţia. El a achiziţionat o puşcă pentru a efectua atacul.
Aceeaşi sinagogă a fost ţinta unei tentative de atac din partea unui neonazist în octombrie 2019. Atacatorul, care a fost condamnat ulterior la închisoare pe viaţă, nu a reuşit să deschidă uşa clădirii. El a împuşcat mortal un trecător şi un tânăr refugiat înainte de a fi arestat.
Germania se confruntă cu o creştere a atacurilor şi comploturilor mişcărilor de extremă dreapta în ultimii ani.
Articolul Atac asupra unei sinagogi din Germania, dejucat de autorităţi apare prima dată în Mediafax.
Republica Moldova și Ucraina au urmat un drum similar în aspirațiile lor europene, depunând solicitări de aderare la scurt timp după invazia rusă din 2022.
Deși au pornit împreună și beneficiază de un sprijin general din partea statelor membre, negocierile oficiale pentru aderare nu au demarat încă pentru niciuna dintre cele două națiuni.
Totuși, Marta Kos, comisara europeană responsabilă de extindere, a menționat pentru Europa Liberă că UE ia în considerare separarea parcursurilor celor două state candidate, din cauza obstrucției manifestate de Ungaria față de Ucraina.
„Nu pot exclude o decuplare, discutăm deja cu statele membre ce este de făcut”, a afirmat Kos în interviul acordat la Praga, pe 28 aprilie.
Ea a adăugat că „niciun stat membru nu se opune deschiderii primului grup de capitole de negociere cu Moldova”.
Ungaria acționează în prezent ca o piedică pentru UcrainaNegocierile cu Ucraina sunt blocate de executivul de la Budapesta, care insistă pe garantarea drepturilor minorității maghiare din partea de vest a Ucrainei.
Hotărârile referitoare la extinderea UE necesită unanimitate, oferind practic Ungariei drept de veto în acest context.
Comisara Kos a criticat Ungaria, acuzând-o că politizează nefondat acest proces și a subliniat că Ucraina a făcut deja „suficient” progrese pentru a avansa în cadrul negocierilor.
Ea a remarcat însă: „Dar pentru Ungaria, nu este destul”.
Republica Moldova, un exemplu pozitiv în procesul de extinderePe fondul dificultăților întâmpinate de Ucraina, Republica Moldova se distinge ca un candidat care progresează rapid și cu hotărâre.
Marta Kos a apreciat eforturile Chișinăului, numind integrarea în UE un „proiect de pace” pentru Moldova. „Este ceva ce probabil nu am mai observat până acum”, a declarat Kos. Ea a continuat spunând că „Moldova își dorește cu adevărat să facă parte din comunitatea valorilor și a democrației”.
Kos nu exclude posibilitatea ca Moldova să devină stat membru chiar înainte de sfârșitul anului 2029, când se încheie mandatul actualei Comisii Europene.
Precedente în procesul de extindere: Albania și Macedonia de Nord.Separația unor state candidate nu ar constitui o premieră în istoria UE. În anul 2024, Albaniei i s-a permis să avanseze în procesul de aderare, în timp ce progresul Macedoniei de Nord a fost oprit de o dispută bilaterală cu Bulgaria. Acest caz anterior oferă un temei legal și politic pentru o eventuală decuplare între Moldova și Ucraina.
Georgia ramâne o situație complexă care trebuie tratată cu grijăÎn cadrul interviului acordat postului Europa Liberă, Marta Kos a abordat și situația Georgiei, un alt stat candidat a cărui candidatură a fost suspendată din cauza unor regresări democratice.
Deși în prezent dialogul cu autoritățile din Tbilisi este limitat, UE nu exclude reluarea contactelor, cel puțin la un nivel tehnic. Kos a precizat: „Cred că ar trebui să fim prudenți… Poate să începem cu contacte la nivel inferior, apoi să vedem cum putem explora această posibilitate”, a mai adăugat ea.
Extinderea UE, o combinație între considerente geopolitice și voință politicăInterviul acordat de comisara pentru extindere subliniază un moment semnificativ pentru politica de extindere a Uniunii Europene.
Într-un context geopolitic instabil și confruntată cu obstacole politice interne, UE este nevoită să reevalueze abordarea grupată a candidaturilor și să recompenseze statele care înregistrează progrese clare în implementarea reformelor – cum este Republica Moldova.
Articolul UE ia în calcul decuplarea Moldovei de Ucraina în procesul de aderare apare prima dată în Mediafax.
