Operațiuni de salvare au avut loc luni în patru sate din Kunar, după producerea seismului, iar eforturile se vor concentra acum pe zonele montane mai greu accesibile, a spus Ehsanullah Ehsan, șeful provincial al departamentului pentru gestionarea dezastrelor.
„Nu putem prezice cu exactitate câte cadavre ar mai putea fi prinse sub dărâmături”, a spus Ehsan. „Efortul nostru este să finalizăm aceste operațiuni cât mai curând posibil și să începem distribuirea de ajutoare familiilor afectate”.
Unul dintre cele mai grave cutremure din Afganistan, cu magnitudinea de 6, s-a produs în noaptea de luni, la o adâncime mică, de 10 km, ucigând 812 persoane în provinciile estice Kunar și Nangarhar.
Relieful muntos și vremea nefavorabilă au îngreunat accesul salvatorilor în zonele izolate de la granița cu Pakistanul, unde cutremurul a dărâmat case. Accesul vehiculelor pe drumurile montane înguste a reprezentat principala piedică pentru operațiunile de ajutor, a spus Ehsan, adăugând că utilaje sunt aduse pentru a curăța drumurile de moloz.
Marți, un șir de ambulanțe se afla pe drumul montan avariat, încercând să ajungă la satele din Kunar, în timp ce elicoptere aduceau provizii și transportau răniții către spitale, potrivit unui martor Reuters. O parte dintre răniți au fost transferați la spitale din Kabul și din provincia vecină Nangarhar, a precizat Ehsan.
Soldați talibani au fost desfășurați în zonă. Dezastrul a pus o presiune suplimentară asupra administrației talibane a țării, deja afectată de scăderea bruscă a ajutoarelor externe și de deportările a sute de mii de afgani de către țările vecine.
„Organizații naționale și internaționale sunt prezente în zonă, și-au organizat asistența și, cu voia lui Dumnezeu, ajutoarele vor fi distribuite într-o manieră ordonată”, a spus Ehsan.
Articolul Afganistan: Salvatorii fac eforturi să ajungă în satele montane izolate lovite de cutremur apare prima dată în Mediafax.
În mod normal, dinții ar trebui periați de două-trei ori pe zi cu o pastă de dinți și o periuță adaptate nevoilor fiecăruia. Deși este un gest învățat din copilărie, nu întotdeauna este făcut corect, ceea ce poate provoca probleme precum carii, inflamarea gingiilor sau, din punct de vedere estetic, îngălbenirea dinților, notează ABC.
Cauzele dinților galbeni sunt variate: lipsa igienei, fumatul sau chiar procesul natural de îmbătrânire. În acest sens, dentistul Ferakh Hamid, de la o clinică din Leeds, Marea Britanie, a enumerat câteva greșeli făcute în timpul periajului, care pot face ca dinții să nu mai pară atât de albi.
Greșeala pe care o facem când ne spălăm pe dințiDoctorul subliniază că „periajul uscat”, adică folosirea periuței fără să fie umezită înainte, poate face ca dinții să pară „mai opaci”. „Acest mic pas [udarea periuței] ajută la distribuirea uniformă a pastei de dinți pe toată suprafața dentară și la o curățare mai eficientă”, a declarat el pentru Daily Mail.
De asemenea, un alt obicei greșit este consumul de băuturi acide, cum ar fi sucurile carbogazoase, care pot slăbi smalțul și pot duce la îngălbenirea dinților. Totodată, dentistul avertizează că spălarea dinților prea repede după consumul acestor băuturi poate „expune stratul galben de dedesubt”, ceea ce accentuează aspectul gălbui.
Greșeli care pot face ca dinții să pară galbeni:Îngrijirea dinților este o activitate foarte importantă, motiv pentru care se desfășoară frecvent campanii de conștientizare, dar și strategii guvernamentale menite să asigure gratuitatea unor servicii stomatologice pentru copii sau grupuri vulnerabile.
Articolul Un dentist explică care este cea mai frecventă greșeală pe care o facem atunci când ne spălăm pe dinți și care poate duce la îngălbenirea lor apare prima dată în Mediafax.
„Ne vom alătura protestului din data de 08.09.2025, în fața sediului Guvernului României de la ora 9:00 și ulterior marșului până la Palatul Cotroceni, fapt pentru care facem apel la toți studenții să participe la această inițiativă”, se arată într-un comunicat al ANOSR.
Liderii studenților arată că, în ciuda demersurilor realizate de studenți, profesori și elevi, „factorii de decizie continuă să ignore solicitările, dând dovadă de lipsa de interes față de nevoile și realitățile cu care se confruntă sistemul de învățământ, dar și față de efectele negative pe care aceste măsuri le vor genera în educație”.
ANOSR susține că, în pofida dezbaterii organizate pe 19 august la Timișoara, la care a participat ministrul Educației și Cercetării, în cadrul căreia studenții și-au exprimat nemulțumirile și îngrijorările cu privire la anul universitar care urmează să înceapă și în ciuda protestelor din țară dar și de la granița țării, deschiderea pentru a retrage măsurile și interesul de a opri aplicarea acestor decizii injuste și dăunătoare educației lipsesc în continuare.
Solicitările ANOSRANOSR solicită revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni), revenirea la acordarea burselor către studenți pe toată durata anului calendaristic (12 luni), creșterea procentului din salariul minim net prin care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut, reintroducerea posibilității studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat, diversificarea de către universități a formelor de sprijin pentru studenți, din venituri atrase de acestea, inclusiv prin proiecte instituționale, creșterea contribuției din fonduri proprii a instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numărul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitărilor studenților eligibili pentru burse sociale și abrogarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 de la art. XXIX, alin. (1) care limitează dreptul studenților de a beneficia de facilitățile pentru transportul feroviar intern pe toate rutele.
De asemenea, ANOSR se aliniază solicitărilor federațiilor sindicale din educație și elevilor, reiterând nevoia stringentă de a ține cont de cerințele celor afectați direct de aceste măsuri.
„În acest context, considerăm absolut necesar un răspuns ferm din partea decidenților responsabili, prin care să arate că tratează educația ca pe o investiție în viitorul țării, nu ca pe o „povară” a statului”, transmite ANOSR.
Articolul Studenții se alătură protestelor sindicaliștilor din educație: Anul universitar nu poate începe așa apare prima dată în Mediafax.
„Cu bucurie vă anunț că, după 23 de zile de verificări, World Open Water Swimming Federation a ratificat oficial proiectul «Înotul Pentru o Europă Unită», în cadrul căruia am parcurs fără costum de neopren cei 556 km ai rutei de legătură dintre Rin și Dunăre, pe Main–Donau Canal. Am devenit, astfel, în mod oficial, primul om din lume care a parcurs înot un continent: de la Marea Nordului la Marea Neagră, prin intermediul rutei fluviale celebre: Rin–Main–Dunăre”, a scris marți pe Facebook Avram Iancu.
El adaugă că prima distincție mondială „Triple Crown of Rivers Stage Swims Challenge” a fost acordată unui român și a ajuns la Petroșani. Hunedoreanul le-a mulțimit tuturor celor care l-au sprijinit în realizarea acestei performanțe: „Această victorie nu este doar a mea – este o victorie comună”.
El a prezentat și ratificarea oficială„Este o realizare remarcabilă să finalizați prima provocare Triple Crown of River Stage Swims din lume. Fiind pionierul acestei provocări, ați parcurs în total 4.448 km în 177 de zile cumulate, de la Marea Nordului până la Marea Neagră, traversând Europa continentală, fără costum de neopren, cu sprijinul observatorului Radu Ileana și al pilotului de escortă Ulise Galu. Această performanță – 4.448 km înotați etapizat, pe parcursul a aproape 6 luni cumulate – reprezintă una dintre cele mai mari provocări de înot extrem din lume și un exemplu strălucit de Speedo Diplomacy”, se arată în document.
Triple Crown of River Stage Swims a inclus înotul etapizat de 89 de zile și 2.860 km din anul 2017 pe fluviul Dunărea, înotul etapizat de 48 de zile și 1.032 km din anul 2023 pe fluviul Rin și înotul etapizat de 40 de zile și 556 km din anul 2025 pe râul Main și Canalul Dunării.
Articolul Avram Iancu, oficial primul om din lume care parcurge înot un continent apare prima dată în Mediafax.
Adrian Artene l-a întrebat pe Alexandru Chirilă ce înseamnă concret creșterea TVA pentru o familie obișnuită.
„Creșterea cheltuielilor din start. Trebuie să înțelegem formula de calcul a prețului de la raft, care este preț brut plus TVA”, a explicat Alexandru Chirilă.
El a detaliat mecanismul: „Dacă am lua un bun de 500 de lei, împărțim la 119%, egal. Rezultă că un preț de raft de 500 de lei are în componență 420,16 preț brut plus TVA. Creșterea TVA-ului nu înseamnă că aplicăm 2% la cei 500 de lei, ci aplicăm 2% la cei 400 și ceva de lei. Asta înseamnă că 500 de lei astăzi, cu 21% TVA, împărțim la 121%, egal 413 lei. Deci, 500 de lei în trecut cu TVA de 19% însemna 420 de lei, astăzi înseamnă 413 lei”.
Impactul diferă în funcție de domeniu și de politica comercianților. „Rezultă că depindem foarte mult de deciziile vânzătorilor, comercianților. Sunt unii care, odată cu creșterea TVA-ului, au luat ei marjele de risc. Au fost situații în care au crescut prețurile la raft”, a spus Chirilă.
Adrian Artene a dat și câteva exemple concrete ale scumpirilor generate de TVA crescut:
Coș de alimente: 600 lei → 611,01 lei (+11,01 lei)
Notă de restaurant: 200 lei → 203,67 lei (+3,67 lei)
Carte: 50 lei → 52,86 lei (+2,86 lei)
Obiecte electronice: 2.000 lei → 2.033,61 lei (+33,61 lei)
„Mișcarea asta cu TVA-ul înseamnă, de fapt, o creștere a cheltuielilor, dar nu pe toate standardele de viață, ci în primul rând vorbim de coșul de larg consum, care însumează ulei, zahăr, făină și așa mai departe”, a subliniat Alexandru Chirilă.
Emisiunea integrală:Articolul Ce înseamnă pentru o familie majorarea TVA la 21% – Pastila Financiară by Mediafax apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan va susține astăzi o conferință de presă la ora 10:00, prima după ce a amenințat partenerii de coaliție, atât în discuții interne, cât și în mesaje publice, că își dă demisia dacă nu primește sprijin pentru reducerea numărului de angajați în primării.
Tot astăzi, Ilie Bolojan va participa, alături de ceilalți lideri ai coaliției, la o întâlnire împortantă alături de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.
Printre subiectele discutate se numără și reforma administrației publice, care a reprezentat una dintre cele mai mari probleme în coaliție.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat că întâlnirea va avea loc marți, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni.
Conferința de presă va avea loc conform programului oficial transmis de Palatul Victoria.
Ilie Bolojan va prezenta planul de reformă în administrația publică locală și va răspunde întrebărilor jurnaliștilor privind evoluțiile care au avut loc în ultima perioadă, precum și tensiunile generate de pachetele de măsuri fiscale. Mediafax.ro va transmite în direct declarațiile premierului.
Surse politice au confirmat pentru Mediafax că premierul nu dă semne că și-ar schimba poziția referitor la demisia sa, în contextul nemulțumirilor legate de reforma administrativă.
Aceleași surse au confirmat că în ședința de duminică a coaliției, Ilie Bolojan a declarat că și-a asumat reforma administrației publice și că, dacă aceasta nu se va realiza, coaliția trebuie să își caute alt premier.
În ședința PNL de luni, Bolojan și-a susținut în continuare dorința de a pleca de la guvernare și a amenințat iarăși cu demisia, spun aceleași surse pentru Mediafax.
Luni seară, Ilie Bolojan a venit în fața plenului reunit al Parlamentului pentru a pune Guvernul la răspundere pe cinci dintre cele șase proiecte din Pachetul fiscal 2. În același timp, PSD a împiedicat adoptarea pachetului pentru reforma administrației publice.
Articolul Ilie Bolojan susține prima conferință de presă după ce a amenințat cu demisia / Nicușor Dan și liderii coaliției discută astăzi la Palatul Cotroceni apare prima dată în Mediafax.
Forțele israeliene pregătesc o ofensivă pentru a prelua controlul asupra orașului Gaza. În ultimele zile, acestea au intensificat bombardamentele în zonă.
Purtătorul de cuvânt al apărării civile din Gaza a anunțat, marți, 13 morți în urma unor lovituri aeriene israeliene desfășurate în timpul nopții asupra unor locuințe din teritoriul palestinian. Aviația israeliană a lovit ultimul etaj al unui imobil rezidențial din sud-vestul orașului Gaza, omorând 10 persoane, a precizat purtătorul de cuvânt, Mahmoud Bassal, într-un comunicat transmis.
Bassal a mai relatat că elicoptere israeliene au lovit un apartament din vestul orașului, provocând moartea a trei persoane și rănirea altora.
ONU estimează că aproape un milion de persoane trăiesc în orașul Gaza și în împrejurimi, unde, la sfârșitul lunii august, organizația a confirmat că se desfășoară o foamete.
Războiul din enclava palestiniană a fost declanșat de atacul fără precedent al mișcării islamiste Hamas asupra Israelului, la 7 octombrie 2023, soldat cu moartea a 1.219 persoane pe teritoriul israelian, majoritatea civili, potrivit unui bilanț AFP bazat pe date oficiale. Represaliile militare israeliene au provocat, de atunci, cel puțin 63.557 de morți în Fâșia Gaza, majoritatea civili, conform datelor Ministerului Sănătății controlat de Hamas, considerate credibile de ONU.
Articolul Gaza: Apărarea civilă a raportat 13 persoane ucise în urma atacurilor israeliene apare prima dată în Mediafax.
Atacurile rusești asupra orașelor ucrainene din timpul nopții au declanșat incendii majore și noi distrugeri, arătând că încercarea președintelui american Donald Trump de a negocia pacea nu a schimbat încă situația de pe teren.
În regiunea sudică Odesa, Administrația districtului Izmail a raportat că dronele rusești au vizat infrastructura portuară, ceea ce a provocat incendii. Nu au fost raportate victime.
În orașul nord-estic Sumî, dronele rusești au lovit clădiri non-rezidențiale din districtul Zarichny, declanșând un incendiu de proporții, a declarat guvernatorul regional Oleh Hryhorov prin canalul său oficial de Telegram. Primarul interimar, Artem Kobzar, a confirmat că două explozii au lovit o clădire aflată în apropierea unei grădinițe.
Ulterior, Serhiy Kryvosheenko, șeful Administrației Militare din Sumî, a raportat că o clădire a fost distrusă, iar patru blocuri de locuințe au fost avariate, aproximativ 50 de geamuri fiind sparte. Mai multe persoane au fost rănite, inclusiv un copil.
În regiunea Kiev, un atac cu dronă rusească a lovit comunitatea Bila Tserkva. O persoană a murit, în timp ce mai multe sunt rănite, a declarat secretarul Consiliului Local din Bila Tserkva, Volodymyr Vovkotrub.
Atacul a declanșat un incendiu, care, potrivit guvernatorului regional Mykola Kalashnyk, a fost stins după descoperirea corpului unui bărbat în ruinele unei cooperative de garaje
Articolul Kiev, Sumî și Odesa lovite de drone rusești. Cel puțin o persoană moartă și mai mulți răniți apare prima dată în Mediafax.
Această creștere nu este o coincidență. Investitorii cumpără metalul galben și evită dolarul, un refugiu sigur concurent, din cauza probabilității ridicate a unei reduceri a ratei dobânzii în SUA în septembrie și a îngrijorărilor legate de independența Rezervei Federale (Fed).
Sistemul judiciar american nu s-a pronunțat încă asupra soartei guvernatoarei băncii centrale americane, Lisa Cook, pe care Donald Trump dorește să o demită, amenințând astfel independența instituției, ale cărei rate dobânzilor dorește să le reducă.
Confruntată cu o economie americană în dificultate, piața se așteaptă oricum la o reducere de 0,25 puncte procentuale la următoarea reuniune a Fed din 16 și 17 septembrie.
Această perspectivă slăbește randamentele dolarului și ale obligațiunilor, care sunt considerate refugii sigure precum aurul, iar investitorii se îndreaptă, prin urmare, mai mult către acest metal prețios. Drept urmare, aurul a crescut la 3.501,59 dolari pe uncie (31,1 grame), depășind recordul anterior de 3.500,10 dolari stabilit în aprilie, care a fost determinat de incertitudinea din jurul politicii comerciale a SUA.
Articolul Aurul a ajuns la un maxim istoric. Recordul anterior a fost depășit marți apare prima dată în Mediafax.
Un plan care circulă la Casa Albă de a dezvolta „Riviera Gaza” ca un șir de megalopolisuri de înaltă tehnologie a fost respins ca o încercare „nebunească” de a oferi acoperire epurării etnice la scară largă a populației teritoriului palestinian.
Duminică, Washington Post a publicat un prospect al planului, care ar implica strămutarea forțată a întregii populații a Gazei, de 2 milioane de locuitori, și plasarea teritoriului sub tutelă americană pentru cel puțin un deceniu.
Numită Trustul pentru Reconstituirea, Accelerarea Economică și Transformarea Gazei, propunerea ar fi fost elaborată de unii dintre israelienii care au creat și pus în mișcare Fundația Umanitară pentru Gaza, susținută de SUA și Israel, cu o planificare financiară contribuită de Boston Consulting Group. Cel mai controversat aspect este că planul de 38 de pagini sugerează ceea ce numește „relocarea temporară a întregii populații a Gazei, care are peste 2 milioane de locuitori”, o propunere care ar echivala cu epurare etnică , potențial un act genocidar.
Palestinienii ar fi încurajați să plece „voluntar” într-o altă țară sau în zone restricționate și securizate în timpul reconstrucției. Celor care dețin terenuri li s-ar oferi „un token digital” de către trust în schimbul drepturilor de a-și reamenaja proprietatea, care ar putea fi folosit pentru a finanța o nouă viață în altă parte.
Cei care vor rămâne vor fi cazați în proprietăți cu o suprafață minusculă de 30 de metri pătrați – minusculă chiar și după standardele multor locuințe din afara taberelor de refugiați din Gaza.
Nu era clar dacă planul reflectă politica SUA, nici Casa Albă, nici Departamentul de Stat nu au răspuns solicitării Washington Post. Însă prospectul pare să reflecte ambiția declarată anterior a lui Donald Trump de a „curăța” Gaza și de a o reamenaja.
Articolul Ce este de fapt „Riviera Gaza”, planul care cere strămutarea forțată a întregii populații palestiniene apare prima dată în Mediafax.
Burkina Faso, condusă de junta parlamentară, a adoptat o lege care interzice homosexualitatea și prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare, fiind cea mai recentă lege dintr-un grup de națiuni africane care au adoptat legislații împotriva homosexualității.
Homosexualitatea este ilegală în aproximativ 30 de țări africane, dar nu a fost interzisă în Burkina Faso înainte ca armata să preia puterea, acum trei ani.
Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate de 71 de membri nealeși ai unui parlament de tranziție aflat în funcție de la două lovituri de stat din 2022 în această națiune vest-africană.
„Legea prevede o pedeapsă cu închisoarea între doi și cinci ani, precum și amenzi”, a declarat ministrul Justiției, Edasso Rodrigue Bayala, la postul național de televiziune RTB. „Dacă o persoană este autorul unor practici homosexuale sau similare, a oricărui comportament bizare, va merge în fața judecătorului”, a spus el, adăugând că cetățenii străini vor fi deportați în conformitate cu legea.
Legea face parte dintr-o reformă mai amplă a legislației privind familia și cetățenia și va fi „popularizată printr-o campanie de conștientizare”, au declarat oficialii.
Mali , un aliat al Burkinei Faso și condus tot de o juntă, a adoptat o lege care incriminează homosexualitatea în noiembrie 2024. Ghana și Uganda și-au înăsprit legile anti-homosexualitate în ultimii ani, înfruntând critici intense.
O lege adoptată în Uganda conține prevederi care incriminează „homosexualitatea agravată” și impune pedepse pentru relațiile consensuale între persoane de același sex de până la închisoare pe viață.
Articolul Junta care conduce Burkina Faso a adoptat o lege care interzice homosexualitatea apare prima dată în Mediafax.
Este unul dintre pașii pe care Israelul îi are în vedere ca represalii pentru recunoașterea anticipată a statului palestinian de către Franța, Australia, Canada, Portugalia și Regatul Unit, care s-ar alătura celor peste 140 de națiuni care recunosc deja un stat palestinian.
Luni seară, viceprim-ministrul belgian Maxime Prévot a anunțat planuri de recunoaștere a Palestinei la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, care se va desfășura la sfârșitul acestei luni, spunând că Belgia are „datoria de a preveni orice risc de genocid”. Dar a adăugat că aceasta va fi adoptată oficial doar „după ce ultimul ostatic va fi eliberat și Hamas nu va mai guverna Palestina”. Prevot a anunțat, de asemenea, sancțiuni specifice, inclusiv o interdicție a importurilor din așezările israeliene din Cisiordania.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a purtat o discuție inițială privind anexarea teritoriului din Cisiordania săptămâna trecută, însă cabinetul de securitate nu a discutat încă problema în detaliu și nu a fost luată încă nicio decizie, au declarat oficialii pentru CNN sub condiția anonimatului.
Colonizarea care a sfidat dreptul internaționalIsraelul a capturat Cisiordania de la Iordania în războiul din 1967 și a început să înființeze așezări evreiești acolo la scurt timp după aceea, sfidând dreptul internațional. Palestinienii își doresc Cisiordania, Ierusalimul de Est și Fâșia Gaza pentru un viitor stat, o poziție susținută de majoritatea comunității internaționale.
Oficialii israelieni au declarat că Netanyahu ia în considerare diferite scări și niveluri de anexare, de la preluarea limitată a mai multor așezări evreiești până la o abordare mai amplă care prevede anexarea Zonei C, care cuprinde 60% din teritoriu.
O serie de acorduri de pace între Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei din anii 1990, cunoscute sub numele de Acordurile de la Oslo, au împărțit Cisiordania în zonele A, B și C, unde zona C se află în întregime sub control administrativ și de securitate israelian.
Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, l-a informat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre planurile de anexare ale Israelului în timpul unei întâlniri de săptămâna trecută, potrivit unui oficial israelian. Cu toate acestea, alte surse israeliene au declarat pentru CNN că planurile nu au primit încă undă verde din partea SUA.
Articolul Anexarea Cisiordaniei este analizată de către Israel în timp ce tot mai multe state recunosc statul palestinian apare prima dată în Mediafax.
Bolsonaro riscă peste 40 de ani de închisoare dacă este găsit vinovat de conspirație pentru a se agăța de putere, în ciuda pierderii alegerilor din 2022 în fața rivalului său de stânga, Luiz Inácio Lula da Silva.
Un verdict de vinovăție i-ar putea spulbera, de asemenea, speranțele de a reveni în stilul lui Trump după o condamnare penală în cea mai înaltă funcție a țării. Cazul istoric este primul al unui fost președinte brazilian acuzat de lovitură de stat.
Bolsonaro și cei șapte coacuzați ai săi, inclusiv mai mulți foști miniștri și generali, ar trebui să își afle verdictul până pe 12 septembrie.
Președintele în vârstă de 70 de ani, cu un singur mandat, se află în arest la domiciliu și nu va fi prezentat în instanță pentru verdict, a declarat luni pentru AFP avocatul său, Celso Vilardi.
Trump și susținerea democrației brazilieneCazul a divizat profund Brazilia între cei care sunt în favoarea procesului, care îl consideră un test al vitalității democrației braziliene la 40 de ani de la sfârșitul unei dictaturi militare, și cei care îl consideră un proces politic-spectacol.
Trump se află ferm în cea de-a doua tabără. El a denunțat o „vânătoare de vrăjitoare” și a impus un tarif de 50% asupra unei varietăți de exporturi din Brazilia, aruncând relațiile dintre cei doi aliați într-o criză.
Cinci judecători vor decide soarta fostului președinte, iar pentru un verdict de vinovăție este necesară o majoritate simplă de trei judecători.
Securitatea a fost intensificată în jurul Curții Supreme din Brasilia înainte de pronunțarea hotărârii. Pe 8 ianuarie 2023, curtea a fost una dintre cele trei clădiri, împreună cu palatul prezidențial și parlamentul, care au fost luate cu asalt de susținătorii lui Bolsonaro care cereau armatei să-l detroneze pe Lula la o săptămână după învestirea sa. Bolsonaro se afla în Statele Unite la momentul respectiv, dar a fost acuzat de instigarea tulburărilor.
Acuzațiile aduse fostului președinteProcurorii îl acuză că a condus o „organizație criminală” care a conspirat pentru a-l împiedica pe Lula să preia funcția, susținând că atacurile sale asupra sistemului de vot electronic din Brazilia, cu câteva luni înainte de vot, au avut ca scop discreditarea alegerilor.
Aceștia acuză că, după înfrângerea sa, Bolsonaro a plănuit să declare stare de urgență și să convoace noi alegeri, dar nu a reușit să câștige sprijinul superiorilor militari.
Judecătorii vor vota apoi săptămâna viitoare, unul câte unul, pentru condamnarea sau achitarea lui Bolsonaro și a coinculpaților săi înainte de a lua în considerare pedepsele.
Dacă Bolsonaro va fi condamnat pentru cinci capete de acuzare și va primi pedeapsa maximă pentru fiecare infracțiune, ar putea fi închis timp de 43 de ani. Dar poate ataca verdictul în fața unei serii complete a Curții Supreme.
Aliații săi consideră condamnarea sa ca fiind o consecință previzibilă și se bazează pe adoptarea de către Congres a unei legi de amnistie care să-l salveze de la închisoare.
Articolul Procesul lui Jair Bolsonaro se apropie de final. Ce acuzații i se aduc fostului președinte al Braziliei apare prima dată în Mediafax.
„A fost un om cu o morală, o etică și un caracter deosebite și ne va lipsi veșnic”, a declarat agentul lui Greene, Michael Greene (fără nicio legătură de rudenie), pentru Deadline.
Greene s-a născut în 1952 în Ohsweken, în Rezervația celor Șase Națiuni din Ontario, Canada . A început să joace în timp ce lucra ca inginer de sunet, după ce un prieten l-a convins să-i citească scenariul. A început pe scenă, jucând în producții canadiene și engleze în anii 1970, înainte de a-și face debutul pe ecran în 1979 într-un episod din drama canadiană The Great Detective. Primul său rol în film a fost în filmul biografic din 1983, Running Brave.
Descoperirea lui Greene la Hollywood a venit după ce Kevin Costner l-a distribuit în rolul vraciului Lakota Sioux, Kicking Bird (Ziŋtká Nagwáka), în westernul său din 1990, Dansează cu lupii, premiat cu Oscar.
Interpretarea lui Greene i-a adus o nominalizare la Premiul Oscar și i-a lansat cariera la Hollywood, care a inclus roluri în Thunderheart (1992), Maverick (1994), Die Hard with a Vengeance (1995), The Green Mile (1999) și The Twilight Saga: New Moon (2009).
Mai recent, Greene a apărut în serialul FX Reservation Dogs, regizat de Taika Waititi, în serialul distopic HBO The Last Of Us și în serialele 1883 și Tulsa King, regizate de Taylor Sheridan.
Prolific de-a lungul carierei sale, a lucrat până la sfârșit, având în vedere că a fost implicat în mai multe proiecte care nu au fost încă lansate.
Greene a câștigat premii Grammy, Gemini și premii Canadian Screen de-a lungul carierei sale și are o stea pe Walk of Fame-ul Canadei. În iunie, a primit premiul guvernatorului general canadian pentru artele spectacolului, acordat pentru întreaga carieră.
Articolul Graham Greene, actorul din „Dansează cu lupii”, a murit la vârsta de 73 de ani apare prima dată în Mediafax.
Liderii americani și europeni au detaliat recent un acord comercial care include o rată vamală de 15% pentru unele bunuri europene importate în Statele Unite, inclusiv produsele farmaceutice. Trump amenință cu taxe cu 200% mai mari pentru medicamentele fabricate în altă parte.
„Șoc și uimire” – așa descrie Maytee Pereira, de la firma de consultanță fiscală PwC, planurile lui Trump pentru producătorii de medicamente. „Aceasta este o industrie care trece de la zero (tarife) la un potențial de 200%.”
Trump le-a promis americanilor că le va reduce costurile medicamentelor . Însă impunerea unor tarife farmaceutice stricte riscă contrariul și ar putea perturba lanțurile de aprovizionare complexe, ar putea elimina medicamentele generice ieftine fabricate în străinătate de pe piața americană și ar putea crea penurii.
„O taxă ar afecta cel mai mult consumatorii, deoarece aceștia ar resimți efectul inflaționist… direct atunci când plătesc rețetele la farmacie și indirect prin primele de asigurare mai mari”, a scris într-un comentariu luna trecută Diederik Stadig, economist în domeniul sănătății la firma de servicii financiare ING, adăugând că gospodăriile cu venituri mici și persoanele în vârstă ar resimți cel mai mare impact.
Amenințarea vine în contextul în care Trump face presiuni și asupra producătorilor de medicamente pentru a reduce prețurile în Statele Unite. Recent, el a trimis scrisori mai multor companii, în care le cere să elaboreze un plan pentru a începe să ofere așa-numitele prețuri națiunii celei mai favorizate.
Însă, Trump a declarat că va amâna tarifele cu un an sau un an și jumătate, oferind companiilor șansa de a stoca medicamente și de a muta producția în Statele Unite – lucru pe care unele au început deja să-l facă.
În aprilie, administrația a început să investigheze modul în care importul de medicamente și ingrediente farmaceutice afectează securitatea națională. Secțiunea 232 din Legea privind extinderea comerțului din 1962 îi permite președintelui să impună tarife vamale în scopul securității naționale.
Articolul Donald Trump plănuiește o taxă substanțială pe medicamentele importate, riscând creșterea prețurilor apare prima dată în Mediafax.
Înaltul comisar adjunct al UNHCR, Kelly T. Clements, a declarat pentru Associated Press la Damasc, că aproximativ 1,7 milioane de persoane care au fost strămutate în interiorul țării în timpul conflictului care durează de 14 ani s-au întors în comunitățile lor, în timp ce guvernul central interimar controlează acum mari părți din Siria.
„Este o perioadă dinamică. Este o oportunitate în care am putea vedea potențiale soluții pentru cele mai mari strămutări globale pe care le-am văzut în ultimii 14 ani”, a spus Clements, care se află în Siria de trei zile.
Conflictul din Siria , care a început în martie 2011, a ucis aproape o jumătate de milion de oameni și a strămutat jumătate din populația țării de dinainte de război, care număra 23 de milioane de locuitori. Peste cinci milioane de sirieni au fugit din țară ca refugiați, majoritatea în țările vecine.
Articolul ONU anunță că 850.000 de refugiați sirieni s-au întors acasă de la căderea lui Assad apare prima dată în Mediafax.
Mii de elevi de liceu au mărșăluit luni prin capitala Serbiei, aceasta fiind cea mai recentă demonstrație din ultimele luni care pune presiune pe președintele Aleksandar Vucic .
Mitingul – desfășurat în tăcere – s-a desfășurat pașnic, spre deosebire de cele de la mijlocul lunii august, care au degenerat în violență din cauza a ceea ce protestatarii au numit tactici dure din partea loialiștilor guvernului și a poliției.
Manifestațiile obișnuite au început din cauza prăbușirii acoperișului unei gări în urmă cu 10 luni.
Tragedia din noiembrie 2024, care a ucis 16 persoane în orașul Novi Sad, din nordul țării, a devenit rapid un simbol al corupției înrădăcinate în națiunea balcanică.
Deși acestea au dus la demisia prim-ministrului și la prăbușirea guvernului său, Vucic a rămas sfidător în funcție.
Până acum, el a respins cererile de alegeri anticipate și susține că demonstrațiile fac parte dintr-un complot străin.
Protestul nu a inclus sloganuri, dar a fost marcat de tăcerea simbolică în memoria victimelor.
Protestatarii au organizat, de asemenea, marșuri comemorative în orașele Kragujevac și Novi Sad.
Articolul Elevii din Serbia protestează în tăcere împotriva corupției apare prima dată în Mediafax.
Într-o declarație de pe rețelele de socializare, Trump l-a numit pe Giuliani, „cel mai mare primar din istoria orașului New York și un patriot american la fel de mare”.
Giuliani se recuperează după o fractură de vertebră și alte răni suferite în urma unui accident de mașină din New Hampshire, a declarat duminică un purtător de cuvânt al primarului.
Giuliani era pasager într-un Ford Bronco închiriat de purtătorul său de cuvânt, Ted Goodman, când vehiculul lor a fost lovit din spate de un Honda HR-V condus de o tânără de 19 ani, sâmbătă seara târziu, a anunțat Poliția Statului New Hampshire într-un comunicat.
Articolul Trump îi va acorda fostului primar al New York-ului, Rudy Giuliani, Medalia Prezidențială a Libertății apare prima dată în Mediafax.
Aproximativ 40.000 de soldați și civili urmează să marți, celebrând data la care revoluționarul comunist Ho Și Min a declarat „Republica Democrată Vietnam” liberă de sub dominația franceză în 1945.
Tancuri, drone și baterii de rachete sunt gata să defileze pe străzi, în timp ce elicoptere și avioane trec în viteză deasupra spectatorilor pasionați. Mii de oameni care s-au instalat din timp pentru a-și asigura locuri în primul rând.
Festivitățile sunt menite să le depășească pe cele organizate în aprilie pentru a marca cea de-a 50-a aniversare a căderii Saigonului, când Vietnamul de Nord comunist a pecetluit înfrângerea Sudului susținut de SUA. De asemenea, vor doborî recordul de 30.000 de demonstrații de forță pe care statul cu un singur partid l-a adunat pentru sărbătorile de emancipare în 1985.
Influența franceză este încă vizibilă în tot Vietnamul – în fațadele coloniale ale conacelor din Hanoi, în bucătăria fusion și în școlile unde limba franceză este predată ca un indicator al prestigiului. Însă se așteaptă ca festivitățile să se concentreze pe realizările independente ale Vietnamului, inclusiv pe transformarea sa economică într-o putere manufacturieră globală.
Principalul lider al Hanoiului, To Lam, va marca punctul culminant al paradei cu un discurs rostit în fața participanților din China și Rusia, ale căror trupe vor mărșălui alături de omologii lor vietnamezi.
Cel de-al treilea oficial al Chinei – președintele Congresului Național al Poporului, Zhao Leji – urmează să participe alături de influentul fost prim-ministru cambodgian Hun Sen și de președintele cubanez Miguel Diaz-Canel.
Procesiunea, care durează două ore, este așteptată să atragă sute de mii de spectatori.
Articolul Vietnamul marchează cea de-a 80-a aniversare a independenței cu o paradă uriașă apare prima dată în Mediafax.
O inițiativă cetățenească europeană numită: „My Voice, My Choice: For Safe And Accessible Abortion” (Vocea mea, alegerea mea: Pentru un avort sigur și accesibil” a ajuns luni pe agenda Comisiei Europene. Petiția a strâns peste un milion de semnături.
Inițiatorii, dar și semnatarii petiției își doresc crearea unui instrument financiar care să ofere mijloace pentru finanțarea procedurilor de avort, care să fie accesibil pentru tinerele, dar și femeile din întreaga Europă.
Nika Kovač, coordonatoarea proiectului, a precizat că milioane de femei din Europa nu au acces la proceduri sigure de avort. „În Europa, 20 de milioane de femei nu au acces la proceduri de avort sigure și accesibile. Acest lucru înseamnă că femeile continuă să moară din cauza accesului limitat”, a declarat ea, citată de Euronews.
Cei implicați în inițiativă subliniază importanța pentru acces mai facil la avort, în contextul politic actual, mai precis, influența crescândă a extremei drepte în anumite țări.
„Când vezi ce se întâmplă în toată Europa, în Malta, în Polonia, în atât de multe țări, și modul în care extrema dreaptă încearcă să folosească drepturile fundamentale ale omului, să le suprime, să le transforme într-un subiect de dezbatere… Cred că ar fi rușinos să nu luptăm pentru a le apăra”, spune Anastasia Giamali, o activistă din Grecia.
Inițiativa este un memento că există diferențe majore, în ceea ce privește drepturile, reglementările procedurii de avort. Spre exemplu, termenul limită până la care se poate face procedura de avort este de 10 săptămâni în Croația și Portugalia, în timp ce în Olanda se întinde până la 24 de săptămâni de sarcină.
În Polonia și Malta procedurile de avort sunt permise numai în cazul în care sarcina a rezultat dintr-un viol sau fătul pune mama în pericol.
Comisia Europeană are timp să decidă până în martie 2026 dacă va da curs petiției sau nu. Totuși, instituția a precizat într-un comunicat de presă că inițiativa „nu-și dorește să creeze un drept de avort la nivel european”.
Articolul Petiție pentru accesul mai facil la avort, trimisă spre Comisia Europeană. Cererea a strâns peste un milion de semnături apare prima dată în Mediafax.
