Ediția cu numărul 108 a principalei competiții fotbalistice interne va fi deschisă de duelul dintre Metaloglobus, surpriza barajului de menținere/promovare, și Universitatea Cluj, revelația stagiunii precedente, notează LPF în avancronica partidei.
Trupa bucureșteană a încheiat play-off-ul ligii secunde pe poziția a cincea și a câștigat dreptul de a juca pentru întâia oară în Superligă după dubla cu Poli Iași, 1-1 în Copou și 1-0 pe teren propriu.
De partea cealaltă, clujenii au avut un sezon anterior de vis. Au fost lideri timp de 18 runde, iar la final au terminat pe patru, aceasta fiind cea mai bună clasare a „Șepcilor Roșii” din ultimii 53 de ani. Astfel, și-au câștigat dreptul de a reprezenta România în UEFA Conference League.
Pe banca gazdelor a fost instalat în această vară Mihai Teja, un tehnician care a strâns 167 de partide ca antrenor în Superligă, cel mai bun rezultat din carieră fiind titlul de vicecampion cu FCSB la finele stagiunii 2018-2019.
29 de meciuri a strâns Mihai Teja pe banca Universității Cluj în sezoanele 2013-2014 și 2014-2015, palmaresul acestuia cuprinzând 13 victorii, cinci remize și 11 înfrângeri.
LPF arată că Dan Nistor a evoluat în 481 de meciuri pe prima scenă. Mijlocașul studenților ardeleni mai are nevoie de doar patru jocuri pentru a urca pe treapta a treia a podiumului în ierarhia privind prezențele ,,all-time”.
Articolul Metaloglobus-Universitatea Cluj, meciul care deschide vineri ediția 2025-2026 a Superligii apare prima dată în Mediafax.
Sistemul a fost dezvoltat de oamenii de știință de la Universitatea din Sydney.
Proteus se bazează pe evoluția dirijată, un proces de laborator care simulează evoluția naturală, dar mult accelerat. În timp ce evoluția naturală poate dura ani, Proteus dezvoltă molecule noi în doar câteva săptămâni, potrivit Scitech Daily.
Noutatea constă în faptul că, spre deosebire de tehnologiile existente care funcționează în celulele bacteriene, Proteus poate genera molecule direct în celulele mamiferelor. Aceasta înseamnă că noile molecule sunt deja adaptate să funcționeze în organismul uman.
„Acest lucru înseamnă că Proteus poate fi folosit pentru a genera noi molecule care sunt foarte bine adaptate pentru a funcționa în organismul nostru și îl putem utiliza pentru a crea noi medicamente care ar fi altfel dificil sau imposibil de realizat”, explică profesorul Greg Neely, coautorul principal al studiului.
Sistemul funcționează ca o platformă de inteligență artificială la care utilizatorul poate introduce o problemă cu soluție incertă. Proteus explorează apoi milioane de secvențe posibile care nu există încă în natură și găsește molecule cu proprietăți adaptate pentru a rezolva problema.
Echipa a demonstrat deja utilitatea Proteus prin dezvoltarea unor versiuni îmbunătățite de proteine care pot fi mai ușor reglate de medicamente și nanocorpuri care pot detecta deteriorarea ADN-ului, un proces important în apariția cancerului. Sistemul poate fi folosit și pentru îmbunătățirea tehnologiilor de editare genetică precum CRISPR.
Cea mai mare provocare a fost să se asigure că celula mamiferă rămâne stabilă prin multiple cicluri de evoluție, fără ca sistemul să „trișeze” găsind soluții triviale. Echipa a rezolvat această problemă folosind structuri artificiale asemănătoare virusurilor, care combină părți din două familii de virusuri diferite.
Oamenii de știință au făcut sistemul open source pentru comunitatea științifică și au depus o cerere de brevet pentru această tehnologie.
Rezultatele au fost publicate în Nature Communications.
Articolul Un sistem de „inteligență artificială biologică” ar putea revoluționa dezvoltarea medicamentelor apare prima dată în Mediafax.
Concluzia rezultă dintr-un studiu recent care analizează efectele retragerii gheţii asupra activităţii vulcanice.
Cercetătorii au studiat istoria calotei glaciare din Patagonia pentru a înţelege cum influenţează gheţarii vulcanii. Descoperirile arată că atunci când gheţarii se retrag, presiunea de la suprafaţa Pământului scade, scoarţa terestră se ridică şi gazele din magma subterană se pot expanda – un factor cheie pentru declanşarea erupţiilor vulcanice, transmite Science Alert.
Pablo Moreno-Yaeger de la Universitatea Wisconsin-Madison, care a prezentat cercetarea la Conferinţa Goldschmidt, explică: „Gheţarii tind să suprime volumul erupţiilor vulcanilor aflaţi sub ei. Dar, pe măsură ce gheţarii se retrag din cauza schimbărilor climatice, aceşti vulcani vor erupe mai frecvent şi mai exploziv”.
Analiza a şase vulcani din Chile a demonstrat că activitatea eruptivă din trecut a fost influenţată de avansarea şi retragerea gheţarilor. În cazul vulcanului Mocho-Choshuenco, acum inactiv, a durat aproximativ 3.000-5.000 de ani până când retragerea gheţarilor din regiune a dus la erupţii explozive.
Fenomenul nu se limitează la Patagonia. Oamenii de ştiinţă au observat tendinţe similare în Islanda, iar studiul sugerează că acelaşi proces ar putea afecta Antarctica, unde peste 100 de vulcani sunt prinşi sub gheaţă, precum şi părţi din America de Nord, Noua Zeelandă şi Rusia.
Pericolul real constă în crearea unui cerc vicios: topirea gheţarilor declanşează erupţii, iar erupţiile contribuie la încălzirea globală prin eliberarea de gaze cu efect de seră, ceea ce accelerează şi mai mult topirea.
Chiar dacă magma nu străpunge complet calota de gheaţă, ar putea topi structura din interior.
Deşi lumea nu se află în pericol iminent de „bombardament vulcanic”, iar procesul ar putea dura sute sau mii de ani, cercetătorii consideră esenţial să fie pregătiţi pentru aceste schimbări pe termen lung.
Articolul Topirea gheţarilor ar putea reactiva sute de vulcani din întreaga lume apare prima dată în Mediafax.
Funcţia oferă actualizări instantanee despre starea zborului, inclusiv check-in, ora îmbarcării şi numărul porţii.
În plus, pasagerii pot afla dacă au dreptul la vouchere pentru masă sau cazare la hotel şi pot solicita în aplicaţie toate beneficiile la care sunt îndreptăţiţi, inclusiv mese, cazare şi despăgubiri.
Clienţii afectaţi de perturbări pot examina şi selecta alternative de călătorie prin aplicaţie – de la rezervarea unui alt zbor până la rambursarea biletului sau acceptarea unei noi propuneri de zbor din partea Wizz Air, informează Mirror
„Nu este vorba doar de zbor, ci de sentimentul de control în acele momente frustrante”, a declarat Boglarka Spak, şefa departamentului de experienţă a clienţilor Wizz Air.
Ea a subliniat că lansarea vine în perioada de vârf a verii, când mai multe zboruri sunt afectate de perturbări legate de vreme şi controlul traficului aerian.
Funcţia „My Journey” este lansată ca actualizare a aplicaţiei în etape, începând cu 9 iulie. Aplicaţia Wizz Air a fost descărcată de 35 de milioane de ori până în prezent.
Articolul O companie aeriană low-cost lansează funcţia „My Journey” pentru gestionarea întârzierilor şi anulărilor de zboruri apare prima dată în Mediafax.
Trump a declarat pentru NBC că este „dezamăgit” de Moscova, dar a precizat că „vom vedea ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni”.
Preşedintele american se aşteaptă ca Senatul să aprobe măsura cu sancţiuni mai dure împotriva Rusiei.
Între timp, atacurile ruseşti continuă să lovească teritoriul ucrainean. Regiunea Mykolaiv din sudul Ucrainei a fost din nou ţinta dronelor ruseşti, un incendiu vast devastând periferia oraşului după o serie de explozii. Primarul Oleksandr Senkevych a confirmat atacul.
La Kiev, sediul Nunţiaturii Apostolice a fost avariat de fragmente ale unei drone ruseşti. Nunţiul în Ucraina, arhiepiscopul Visvaldas Kulbokas, a relatat că a văzut drone zburând în jurul clădirii şi a auzit explozii foarte aproape, sediul suferind pagube la acoperiş şi la garaj.
Aceste atacuri au loc în contextul unei conferinţe pentru reconstrucţia Ucrainei, unde au fost asumate angajamente în valoare de 10 miliarde de euro.
Articolul Donald Trump: „Dezamăgit de Putin. Luni voi face o declaraţie importantă despre Rusia” apare prima dată în Mediafax.
Oficialul a subliniat că „brațul lung al Israelului” poate ajunge „în Tehran, Tabriz, Isfahan și oriunde se plănuiește un atac împotriva statului evreu”.
Avertismentul adresat IranuluiKatz a precizat că, dacă va fi necesar, „vom reveni cu o forță și mai mare”. Mesajul vine la scurt timp după campania aeriană de 12 zile din iunie, când aviația israeliană, sprijinită de Statele Unite, a vizat instalații nucleare iraniene pe fondul temerilor că Teheranul ar fi aproape de obținerea armei nucleare, acuzații negate de Iran.
Operațiunea aeriană, încheiată pe 23 iunie printr‑un armistițiu intermediat de SUA și anunțat de președintele Donald Trump, a stârnit temeri privind extinderea conflictului în regiune. În pofida armistițiului, retorica belicoasă continuă. Israelul își reafirmă dreptul de a acționa preventiv, iar Iranul respinge orice acuzație legată de programul său nuclear.
Casa Albă nu a comentat încă noile declarații ale lui Katz, însă diplomații europeni avertizează că un nou atac ar putea prăbuși fragilul armistițiu. Analistul militar Avi Ben‑Zion consideră că retorica dură vizează descurajarea: „Mesajul este clar. Orice amenințare la adresa Israelului va primi un răspuns disproporționat.” În același timp, experții avertizează că escaladarea ar putea atrage alte puteri regionale într‑un conflict direct.
Articolul Israel va lovi Iranul din nou dacă va fi nevoie. Katz avertizează că „nu există loc de ascuns” apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Reuters, vânzările de camioane grele electrice în China au înregistrat o creştere accelerată în prima jumătate a anului 2025, ajungând să reprezinte aproximativ 25% din totalul vânzărilor de camioane noi, potrivit estimărilor din industrie.
Acest avans semnificativ este susţinut de subvenţiile guvernamentale şi de dezvoltarea rapidă a infrastructurii de încărcare, în special în zonele industriale şi logistice.
Creşterea adoptării camioanelor electrice, alături de popularitatea tot mai mare a celor pe gaz natural lichefiat (LNG) şi de vânzările ridicate de maşini electrice, reduce semnificativ cererea de motorină.
Conform unei prognoze realizate de o firmă de consultanţă, consumul de motorină în China este estimat să scadă cu 6,3% în 2025.
Această tendinţă ar putea grăbi atingerea vârfului cererii de petrol în China, spun analiştii, subliniind astfel impactul profund al tranziţiei energetice asupra pieţei globale de energie.
Într-un context în care creşterea economică a Chinei încetineşte, presiunea asupra consumului de petrol devine tot mai evidentă.
Articolul Vânzările de camioane electrice din China cresc accelerat şi reduc cererea de motorină apare prima dată în Mediafax.
Conform Reuters, Statele Unite vor impune de la 1 august o taxă vamală de 35% asupra importurilor din Canada, a declarat preşedintele Donald Trump joi, într-o scrisoare transmisă premierului canadian Mark Carney şi publicată pe platforma sa socială.
Liderul american a avertizat că, în cazul în care Canada va răspunde cu măsuri de retorsiune, tariful ar putea fi majorat şi mai mult.
Această decizie face parte dintr-o amplă extindere a politicii comerciale protecţioniste promovate de Trump, care a anunţat recent noi tarife împotriva mai multor parteneri comerciali, inclusiv aliaţi tradiţionali precum Japonia şi Coreea de Sud.
Administraţia americană a impus deja o taxă de 50% pe importurile de cupru.
Trump a spus că urmăreşte aplicarea unor tarife generale de 15%-20% pentru majoritatea celorlalţi parteneri comerciali ai SUA, fără a preciza o listă completă de ţări sau produse vizate.
Articolul Trump impune un tarif de 35% pe importurile din Canada apare prima dată în Mediafax.
Acest fenomen de „naționalizare economică” a fost alimentat de retragerea masivă a companiilor occidentale de pe piața rusă, de exproprieri și de preluări directe ale activelor marilor afaceri rusești de către stat. În replică la sancțiunile impuse de Occident, Vladimir Putin a semnat mai multe decrete care permit confiscarea activelor deținute de companii străine, printre care se numără Uniper (Germania) și Carlsberg (Danemarca).
Potrivit firmei de avocatură Nektorov, Saveliev & Partners (NSP), valoarea totală a acestor confiscări se ridică la 3,9 trilioane de ruble, fiind vizate sute de companii, atât occidentale, cât și autohtone. Aceste preluări au fost justificate prin diverse mecanisme legale: nevoia de resurse strategice, acuzații de corupție, presupuse ilegalități în procesele de privatizare sau management defectuos.
Economia rusă, reorientată spre „autarhie economică” în contextul sancțiunilorModelul „Fortăreața Rusia” a fost consolidat după invazia Ucrainei, pe fondul celei mai grave confruntări cu Occidentul de la Războiul Rece încoace. Potrivit oficialilor ruși, măsurile economice dure au fost necesare pentru a proteja economia de un „atac occidental organizat”.
Președintele Putin susține că retragerea firmelor occidentale a creat oportunități pentru producătorii locali și a impulsionat dezvoltarea unor noi capacități industriale. Totuși, modelul economic actual favorizează extinderea controlului statului asupra economiei și pune într-o poziție inferioară companiile private rusești.
Confiscările masive reflectă strategia „Fortăreața Rusia” și noua realitate economică a KremlinuluiPotrivit datelor FMI, economia rusă s-a menținut relativ stabilă în timpul războiului, însă dimensiunea sa nominală în dolari a scăzut în 2024 la 2,2 trilioane, fiind cu mult sub nivelurile atinse de China, Uniunea Europeană sau SUA.
Între timp, statul rus intenționează să preia și participații în marile companii interne: recent, procurorii ruși au cerut confiscarea pachetului majoritar de acțiuni al miliardarului Konstantin Strukov în compania producătoare de aur Uzhuralzoloto.
Articolul Rusia a confiscat active de 50 de miliarde de dolari în trei ani, într-o tranziție accelerată spre modelul economic „Fortăreața Rusia” apare prima dată în Mediafax.
Conform The Guardian, organizatorii festivalului Rubicon din Bratislava, Slovacia, au anunţat anularea evenimentului programat pe 20 iulie, în urma unui val de reacţii publice provocate de participarea controversatului artist american Kanye West.
Decizia vine după ce mii de persoane au semnat o petiţie prin care cereau anularea concertului, denunţând piesa „Heil Hitler”, lansată de West pe 8 mai, chiar de Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste.
Evenimentul urma să fie singura apariţie live confirmată a artistului în Europa în 2025.
Însă, potrivit organizatorilor, mai mulţi artişti şi parteneri s-au retras după anunţarea prezenţei lui West, iar presiunea publică a dus în cele din urmă la anularea festivalului.
Piesa „Heil Hitler” a fost aspru criticată pentru că se încheie cu un fragment audio dintr-un discurs susţinut de Adolf Hitler în 1935, în care dictatorul le cerea susţinătorilor „să se ridice pentru el, aşa cum a făcut-o şi el pentru ei”.
Articolul Festivalul Rubicon a fost anulat în urma unei petiții. Este implicat și Kanye West apare prima dată în Mediafax.
Conform AP, fostul preşedinte argentinian Alberto Fernández a fost acuzat oficial de corupţie de către procurori, într-un dosar ce vizează presupuse nereguli în atribuirea contractelor de asigurare pentru sectorul public în timpul administraţiei sale.
Judecătorul federal Sebastián Casanello a decis ca Fernández să rămână în libertate pe durata anchetei, dar a ordonat blocarea unor active în valoare de aproximativ 11 milioane de dolari, aparţinând fostului lider de stânga.
Este al doilea dosar penal deschis pe numele lui Fernández după ce a părăsit funcţia, însă primul care implică acuzaţii de corupţie.
Într-un alt caz, fostul preşedinte a fost acuzat la începutul anului de violenţă de gen împotriva fostei prime doamne, Fabiola Yáñez.
În acest nou dosar, procurorii susţin că Fernández a încheiat contracte incompatibile cu funcţia publică, fapt ce ar putea atrage o pedeapsă cu închisoarea între unu şi şase ani.
Articolul Fostul preşedinte al Argentinei, Alberto Fernández, este acuzat oficial de corupţie apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui anunț oficial făcut joi de companie, noua abordare reflectă modul actual în care publicul descoperă conținut viral: prin recomandări personalizate, căutări și secțiunea de comentarii, nu printr‑o listă unică all‑in‑one.
Ce se schimbă?Noua structură concentrează tendințele pe verticalele de conținut cele mai consumate, înlocuind lista unificată cu clasamente separate. Utilizatorii pot accesa noile topuri în meniul Explore, pe canalele creatorilor sau în feed‑ul de abonamente. YouTube promite să adauge și alte categorii, pe măsură ce macro‑ și micro‑tendințele se diversifică.
De ce se renunță la lista unicăCompania motivează schimbarea prin numărul tot mai mare de micro‑tendințe generate de comunități diferite și prin scăderea traficului înregistrat de pagina Trending în ultimii cinci ani. Dacă în 2015 era suficientă o listă generală pentru a surprinde viralele momentului, astăzi conținutul viral apare simultan în multiple nișe, iar algoritmul de recomandare personalizează deja experiența fiecărui utilizator.
Impactul asupra descoperirii conținutuluiPentru spectatori, descoperirea clipurilor populare va rămâne centrată pe recomandările algoritmice, susținută de noile clasamente publice. YouTube afirmă că varietatea de conținut promovat va crește, fiind „mai relevantă și mai naturală” pentru modul în care oamenii explorează platforma.
Beneficii pentru creatoriÎn YouTube Studio, fila Inspiration va continua să ofere idei personalizate pentru creatorii care doresc să identifice rapid următoarea tendință. În plus, funcția experimentală Hype va permite publicului să amplifice videoclipurile noi, iar programul Creators on the Rise va evidenția talente emergente pe rețelele sociale .
Articolul YouTube renunță la pagina Trending după 10 ani și lansează topuri inteligente pe categorii apare prima dată în Mediafax.
Conform AP, adjuncta procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI), Nazhat Shameem Khan, a declarat joi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că „nivelul suferinţei şi criza umanitară din Darfur au atins un punct intolerabil”, acuzând grupările armate de folosirea violului ca armă de război, răpiri în scop de răscumpărare şi blocarea accesului la apă şi hrană pentru populaţia civilă.
„Avem motive rezonabile să credem că crime de război şi crime împotriva umanităţii au fost şi sunt în continuare comise în Darfur,” a spus Khan, menţionând că anchetatorii CPI au strâns peste 7.000 de probe în ultimele şase luni, inclusiv din tabere de refugiaţi din Ciad.
Situaţia este critică în nordul regiunii Darfur, în special în oraşul El Fasher, aflat sub asediul forţelor paramilitare RSF (Forţele de Sprijin Rapid) şi al aliaţilor acestora.
RSF controlează deja capitalele celorlalte state din Darfur şi a atacat tabere de refugiaţi precum Zamzam, afectate grav de foamete.
Conflictul din Sudan a izbucnit în aprilie 2023, când tensiunile dintre armata sudaneză şi liderii paramilitari au degenerat în lupte deschise.
Până în prezent, aproximativ 40.000 de persoane au fost ucise şi aproape 13 milioane au fost strămutate, potrivit agenţiilor ONU.
Articolul Curtea Penală Internaţională: Crimele de război continuă în Sudan apare prima dată în Mediafax.
Conform Reuters, Administraţia Trump va demara în zilele următoare concedierile la Departamentul de Stat, a anunţat joi secretarul adjunct pentru management şi resurse, Michael Rigas, într-un e-mail trimis angajaţilor.
Acesta a precizat că instituţia va începe comunicarea oficială cu membrii personalului care vor fi afectaţi de reducerea de personal.
Reorganizarea este parte a unei reforme mai ample iniţiate de preşedintele Donald Trump, care vizează reducerea aparatului diplomatic al SUA şi realinierea politicii externe la priorităţile agendei „America First”.
În luna mai, Departamentul de Stat a propus concedierea a aproape 1.900 de angajaţi.
Articolul Departamentul de Stat al SUA începe notificările pentru concedierile masive apare prima dată în Mediafax.
Decizia vine pe fondul măsurilor de criză economică și vizează în special cadrele didactice angajate pe perioadă determinată sau cu plata cu ora, contracte care expiră în vară.
Ministrul a precizat că profesorii suplinitori nu vor mai fi reangajați deoarece numărul de norme va fi redus, iar clasele vor avea un efectiv mai mare de elevi. „Nu va pleca nimeni care are contract valabil pe mai mult de un an. Avem oameni angajați pe un an sau cu plata cu ora, contracte care oricum se încheiau în vară”, a declarat Daniel David.
În sistemul educațional românesc, profesorii suplinitori reprezintă o categorie importantă, majoritatea fiind cadre calificate care lucrează pe perioade determinate din cauza lipsei posturilor viabile sau a numărului redus de ore într-o singură școală. Măsura anunțată ar putea afecta zeci de mii de cadre didactice.
Ministrul a subliniat că profesorii rămași în sistem vor avea mai mult timp de predare pentru același salariu. De asemenea, plata cu ora va fi redusă considerabil.
„Chiar și fără măsurile actuale, nu era nicio garanție că acele contracte s-ar fi prelungit în toamnă”, a adăugat David.
Referitor la protestele anunțate de sindicate și posibilul boicot al începutului de an școlar, ministrul a menționat că „sindicatele au dreptul să protesteze”. Totuși, el a atras atenția că lipsa acestor măsuri ar duce inevitabil la concedieri masive: „Dacă nu luăm aceste decizii, alternativa este disponibilizarea. Trebuie să înțelegem vremurile în care trăim.”
Ministrul a încheiat declarând că, în cazul în care România primește o evaluare economică negativă în luna august, efectele se vor resimți sever din toamnă, inclusiv în sistemul educațional.
Articolul Profesorii suplinitori nu vor mai fi reangajați din toamnă. Măsuri dure anunțate de Ministerul Educației apare prima dată în Mediafax.
Marea Britanie va începe, în următoarele săptămâni, returnarea migranţilor care sosesc ilegal pe coastele sale în bărci, ca parte a unui acord pilot cu Franţa, a declarat joi premierul Keir Starmer.
Planul, cunoscut sub formula „unul intră, unul iese”, presupune ca unii dintre cei sosiţi în mod ilegal în Regat să fie returnaţi în Franţa, iar în schimb, Marea Britanie să primească un număr egal de solicitanţi de azil, după verificări de securitate.
„Acest plan revoluţionar va demonstra că traversările Canalului în ambarcaţiuni improvizate sunt zadarnice,” a spus Starmer într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, la finalul unei vizite de stat de trei zile în Franţa.
Deşi presa britanică a relatat că planul ar putea viza până la 50 de persoane pe săptămână, premierul nu a confirmat o cifră exactă.
El a precizat că schema va fi extinsă dacă se dovedeşte eficientă, într-o tentativă de a „rupe modelul” traficului de migranţi operat de reţele de crimă organizată.
Starmer a subliniat că migraţia ilegală reprezintă o „criză globală, o criză a Uniunii Europene şi o criză comună pentru Marea Britanie şi Franţa”.
Articolul BBC: Marea Britanie va începe returnarea migranţilor în Franţa în câteva săptămâni apare prima dată în Mediafax.
Conform BBC, clubul Tottenham Hotspur a anunţat joi seară că a ajuns la un acord pentru achiziţia mijlocaşului Mohammed Kudus de la rivala din Premier League, West Ham United.
Transferul s-a realizat pentru suma de 55 de milioane de lire sterline, în ciuda unei clauze de reziliere de 85 de milioane de lire, şi este supus aprobării permisului de muncă.
Kudus, în vârstă de 24 de ani, a semnat un contract valabil pe şase ani, până în vara lui 2031.
Internaţionalul ghanez a fost transferat de West Ham în vara anului 2023 şi a evoluat în 65 de meciuri în Premier League, în care a înscris 13 goluri şi a oferit 9 pase decisive.
West Ham a refuzat săptămâna trecută o primă ofertă de 50 de milioane de lire din partea lui Tottenham, dar negocierile reluate au dus în final la înţelegerea dintre cele două cluburi.
Articolul Tottenham îl transferă pe Mohammed Kudus de la West Ham. Cât a costat transferul apare prima dată în Mediafax.
Shmyhal a anunțat că Ucraina are în plan crearea a două fonduri importante pentru a acoperi aceste costuri uriașe. Unul dintre ele, în valoare de 540 de miliarde de dolari, ar urma să fie finanțat din activele rusești înghețate în străinătate și administrat de Kiev. Cel de-al doilea, în valoare de 460 de miliarde de dolari, ar proveni din investiții private internaționale, scire DPA.
La ce costuri se ridică reconstrucția post-război a Ucrainei: Peste 1 trilion de dolari necesari în următorii 14 aniPremierul ucrainean a solicitat aliaților internaționali să aloce fonduri suplimentare pentru a acoperi deficitul bugetar al Ucrainei din 2026 și 2027. În lipsa păcii, economia țării continuă să depindă în mare parte de sprijin extern.
Shmyhal a precizat că, fără a include producția de armament, cheltuielile anuale pentru întreținerea armatei ucrainene se ridică la aproximativ 50 de miliarde de euro, din care jumătate ar trebui susținută de Uniunea Europeană.
Reconstrucția post-război a Ucrainei: Kievul mizează pe activele rusești înghețate și investiții privateÎn prezent, peste jumătate din bugetul de stat al Ucrainei provine din finanțări externe. Înainte de invazia Rusiei din februarie 2022, Ucraina era deja cea mai săracă țară din Europa, conform datelor FMI.
Reconstrucția post-război a Ucrainei este nu doar o provocare financiară uriașă, ci și un test al solidarității internaționale în fața distrugerilor provocate de conflictul cu Rusia.
Articolul La ce costuri se ridică reconstrucția post-război a Ucrainei? Kievul mizează pe activele rusești înghețate și investiții private apare prima dată în Mediafax.
Informația a fost confirmată de către oficiali de rang înalt din Federația Rusă, inclusiv de primarul Moscovei, Serghei Sobianin.
În jurul orei locale 15:00, apărările aeriene ruse au doborât patru drone ucrainene care se îndreptau spre Moscova, potrivit unui anunț făcut de edilul capitalei ruse. În urma incidentului, trei dintre principalele aeroporturi din regiunea Moscovei, Domodedovo, Vnukovo și Jukovski, și-au suspendat temporar activitatea, însă ulterior și-au reluat operațiunile, a informat Agenția Federală Rusă pentru Aviație Civilă, Rosaviatsia.
Totodată, zborurile către și dinspre aeroportul din Kaluga, situat la aproximativ 200 km sud-vest de Moscova, au fost oprite temporar.
Într-un comunicat separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat că între orele 15:00 și 16:30 au fost doborâte 14 drone ucrainene deasupra regiunii Briansk și alte opt în regiunea Belgorod — ambele aflate la granița cu Ucraina. Ulterior, într-un nou buletin informativ, ministerul a precizat că între orele 17:00 și 20:00 au fost distruse alte 26 de drone ucrainene, 20 dintre acestea deasupra regiunilor Kursk și Briansk.
Deși aceste informații nu au fost verificate independent de agenții internaționale, autoritățile ruse susțin că acțiunile lor au împiedicat atacuri de amploare asupra infrastructurii și populației civile.
Această intensificare a atacurilor cu drone ucrainene doborâte în Rusia sugerează o escaladare a tensiunilor în regiune, punând presiune atât asupra sistemului de apărare rus, cât și asupra securității aviatice în apropierea capitalei.
Articolul Atac cu drone ucrainene asupra Moscovei. Rusia anunță interceptarea a peste 50 de aparate zburătoare fără pilot apare prima dată în Mediafax.
Autoritatea Aeronautică Civilă Italiană (ENAC) a schimbat regulile în privința documentelor necesare la îmbarcarea în avion. Astfel, nu mai este necesară prezentarea unui act de identitate la poarta de îmbarcare pentru zborurile interne și cele spre țări din zona Schengen, scrie DPA.
Noua procedură a fost introdusă de ENAC și aprobată de Ministerul de Interne, a relatat joi publicația italiană Corriere della Sera.
Măsura este menită să accelereze procesele de verificare din aeroporturi, însă fără a compromite securitatea: Aeroporturile sunt zone sigure și este timpul să tratăm transportul aerian la fel ca transportul feroviar, a declarat șeful ENAC, Pierluigi Di Palma, pentru sursa menționată anterior.
În aceste condiții, cei care zboară din Italia spre Germania sau Spania, de exemplu, nu vor mai avea nevoie să prezinte și actele de identitate la poartă.
Cu toate acestea, documentele de identitate trebuie să fie întotdeauna asupra pasagerilor și să fie disponibile pentru orice control, a subliniat Di Palma, potrivit agenției ANSA.
Pentru zborurile din afara spațiului Schengen, cum ar fi cele către Regatul Unit, controalele de identitate vor rămâne în vigoare la poartă.
Totodată, verificările de identitate ar putea avea loc și pe rutele aflate de-a lungul căilor de imigrație, aici putând intra și unele zboruri către Franța.
Articolul O țară europeană aprobă zborurile interne și cele spre țări din Schengen doar cu carte de îmbarcare. Mențiuni despre actul de identitate apare prima dată în Mediafax.
