Ministrul Educației, Daniel David, a declarat la TVR Info că „nu am niciun plan B, pentru că nu văd motivul pentru care ar trebui să fie o grevă generală (în învățământ)”.
„Repet, nu ignorăm supărările, am auzit protestele, le aud, dar haide să construim pe ele, nu să blocăm sistemul”, a mai spus ministrul Educației.
„Nu am niciun plan B, pentru că nu văd motivul pentru care ar trebui să fie o grevă generală. Încă o dată vă spun, dacă ar fi fost măsuri luate în condiții de normalitate, fără să fie discutate cu sindicatele, cu profesorii, cu elevii, cu oamenii din sistem, da, aveau motiv nu doar să fie supărați, ci să și încerce blocarea sistemului. În condițiile în care aceste măsuri au fost luate pentru a salva sistemul, a ne salva salariile și bursele, a intrat dintr-o logică de protest, de înțeles omenește, într-o situație de grevă, este foarte greu de argumentat pentru societate și pentru oamenii în general. De aceea, repet, nu ignorăm supărările, am auzit protestele, le aud, dar haide să construim pe ele, nu să blocăm sistemul.”, a declarat Daniel David în cadrul interviului de la TVR Info.
În ceea ce privește o posibilitate a demisiei sale, Daniel David a respins speculațiile, în ciuda presiunii venite din partea protestelor anunțate de sindicate la începutul anului școlar.
„Nu cred că e posibilă demisia mea. Dacă demisia mea rezolvă aceste măsuri și ar anula aceste măsuri, cu bucurie mi-aș da această demisie”, a spus ministrul.
Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Din toamna asta, norma didactică de predare va crește, în medie, cu două ore. Măsurile includ și creșterea numărului de elevi la clasă, precum și comasarea școlilor.
Ca reacție la aceste schimbări majore, sindicatele profesorilor au anunțat acțiuni de protest după boicotarea primei zile de școală.
„Este clar ca daca nu se va întâmpla nimic dupa acțiunile de pe 8 septembrie, va fi o noua consultare în randul colegilor noștri pentru noi acțiuni de protest care să înceapă din 9 septembrie. Nu ne oprim aici atâta vreme cât avem acest ministru. Dacă nu va fi demis, dacă măsurile de austeritate nu vor fi anulate, vom protesta.”, a declarat Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
Sindicatele au transmis elevilor, părinților și studenților să nu participe la „festivități golite de conținut și să vă alăturați protestului nostru din 8 septembrie 2025”.
„Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate. Suntem în stradă deoarece Guvernul a luat o serie de măsuri care ne afectează direct munca și, implicit, educația pe care o oferim”, se arată într-un comunicat.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au transmis profesorilor să boicoteze prima zi de școală, care are loc lunea aceasta, indiferent dacă participă la protest sau vin la școală.
Pentru data de luni, 8 septembrie 2025, sindicatele au anunțat un protest național cu 30.000 de profesori.
Articolul Daniel David afirmă că nu are „niciun plan B” în fața posibilei greve generale din învățământ. Ce declară despre demisia sa apare prima dată în Mediafax.
Pasiunea pentru istorie s-a transformat într-o descoperire remarcabilă pentru un clujean care a scos la lumină un tezaur format din 121 de piese din aur, cu ajutorul unui detector de metale. Piesele datează din perioada Epocii Bronzului, aproximativ între anii 1400 și 1200 î.Hr.
Artefactele, de o complexitate și finețe rar întâlnite, au fost predate autorităților și se află acum în custodia Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, unde așteaptă unde să fie analizate și restaurate de o echipă internațională de arheologi, chimiști, fizicieni și geologi.
„Este vorba de un inel pentru care încă nu avem în România analogii, realizat dintr-o sârmă mai groasă de aur, cu capete spiralate”, a declarat Malvinka Urak, muzeograf la muzeul din Cluj, citată de Ziua de Cluj.
În tezaur se află și 116 verigi decorate cu incizii, care ar putea fi interpretate drept cercei. Specialiștii susțin că valoarea este inestimabilă, atât prin prisma vechimii, cât și a lucrăturii: „Sunt inestimabile, foarte, foarte importante”, a precizat muzeograful clujean.
Ministrul Culturii, Andras Demeter, a explicat că astfel de descoperiri arată încă o dată bogăția ascunsă a pământului românesc: „Valoarea este într-adevăr inestimabilă, având în vedere atât vechimea, cât și lucrarea în sine. Teritoriul național ne arată în continuare astfel de surprize”.
După evaluarea inițială, urmează ca artefactele să fie incluse în colecția muzeului, pentru a putea fi admirate de vizitatori, potrivit directorului Direcției Județene de Cultură Cluj, Victor Cubleșan: „Fiind niște piese spectaculoase, ele trebuie văzute de public”.
Articolul Un localnic a descoperit o comoară veche de peste 3.000 de ani în Cluj. Conține un artefact unic în România apare prima dată în Mediafax.
În luna iulie 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna iunie 2025, atât ca serie brută cu 7,1%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,3%.
Faţă de luna iulie 2024 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna iulie 2025, a crescut atât ca serie brută cu 5,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,5%.
În perioada 1.I-31.VII.2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de perioada 1.I-31.VII.2024, atât ca serie brută cu 3,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,5%.
Iulie 2025 comparativ cu iunie 2025Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iulie 2025, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 7,1%, datorită creşterii înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+10,7%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+6,3%) și la vânzările de produse nealimentare (+6,1%).
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut, pe ansamblu, în luna iulie 2025, comparativ cu luna precedentă, cu 0,3%, datorită creșterii înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,4%), vânzările de produse nealimentare (+0,6%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,1%).
Iulie 2025 comparativ cu iulie 2024Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iulie 2025, comparativ cu luna iulie 2024, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 5,3%, datorită creşterii înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,5%), vânzările de produse nealimentare (+5,4%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+1,8%).
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2025, comparativ cu luna iulie 2024, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 4,5%, datorită creşterii înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,9%), vânzările de produse nealimentare (+5,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,5%).
Perioada 1.I-31.VII.2025 comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2024Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.VII.2025, comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2024, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 3,1%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+5,8%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+3,7%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 0,7%.
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.VII.2025, comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2024, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 3,5%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+6,8%) și comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,5%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 0,1%.
Articolul Comerțul cu amănuntul a crescut cu 4,5% în iulie, tras de vânzările de carburanți apare prima dată în Mediafax.
Noua comisie, condusă de deputatul republican din Georgia, Barry Loudermilk, este prezentată de susținătorii săi drept un răspuns la panelul parlamentar anterior, constituit sub majoritatea democrată, care recomandase lansarea urmăririi penale împotriva președintelui Donald Trump, acuzat de incitare la insurecție și complot împotriva statului, potrivit AFP.
Republicanii susțin că prima anchetă a fost „prea partizană” și intenționează să prezinte o versiune diferită a evenimentelor. Barry Loudermilk, un susținător al lui Trump, a minimalizat deja gravitatea asaltului, descriind ziua de 6 ianuarie drept o „zi a iubirii” și un „exces de afecțiune” față de fostul președinte.
Înființarea acestei comisii are loc în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă și a majorității republicane în Congres. Printre primele sale decizii după învestire, președintele a grațiat toți participanții la asalt, invocând o „gravă nedreptate națională”.
Articolul SUA: Reprezentanții republicani deschid propria anchetă asupra asaltului Capitoliului apare prima dată în Mediafax.
O armată ucraineană puternică reprezintă principala garanție de securitate pentru Europa, în condițiile în care Rusia nu arată niciun semn că vrea să încheie războiul, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.
Declarațiile ei apar în contextul în care liderii europeni intensifică discuțiile despre garanțiile de securitate pentru Ucraina în cazul unui armistițiu sau acord de pace.
„Este clar că Rusia nu manifestă nicio dorință reală de a pune capăt acestui război”, a spus Kallas.
„Pentru Europa, acest lucru poate însemna un singur lucru: mai mult sprijin militar, diplomatic și economic pentru Ucraina. În cazul unui armistițiu, o armată ucraineană puternică este cea mai solidă garanție de securitate care există.”
„De aceea îi sprijinim și noi cu instruire, finanțare și echipamente.”
Rusia respinge trupele de menținere a păcii în Ucraina, în timp ce Europa pregătește garanții de securitateRusia nu acceptă trupe străine de menținere a păcii pentru a asigura un acord de încetare a focului sau de pace în Ucraina, a raportat presa de stat rusă joi, citând-o pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova.
„Rusia nu intenționează să discute intervenția străină în Ucraina, care este fundamental inacceptabilă și subminează toată securitatea, sub orice formă sau format”, a spus ea, ca răspuns la o declarație a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Moscova a respins deja desfășurarea oricăror trupe de menținere a păcii legate de NATO, ministrul rus de externe Serghei Lavrov calificând-o drept „intervenție militară străină”.
Rusia condamnă doi administratori de Telegram din Melitopol la până la 16 ani de închisoareDoi administratori ucraineni ai canalelor Telegram din Melitopol, aflat sub control rus, au fost condamnați la pedepse de până la 16 ani de închisoare.
Heorhiy Levchenko a primit 16 ani pentru trădare și extremism, iar Vladyslav Gershon a fost condamnat la 15 ani pentru spionaj și fapte legate de terorism.
Instanța susține că Levchenko, administrator al canalului Ria-Melitopol, a creat o rețea de informatori în 2023 și a transmis informații despre pozițiile trupelor rusești, folosite ulterior în atacuri ucrainene.
Rusia respinge ideea trimiterii de trupe străine în Ucraina: „Fundamental inacceptabilă”Rusia a transmis prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, că nu acceptă și nu va discuta niciun scenariu privind trimiterea de trupe străine în Ucraina.
Declarația a venit ca reacție la afirmațiile Ursulei von der Leyen despre planurile europene de a desfășura forțe multinaționale ca parte a unor garanții de securitate post-conflict.
Zakharova a spus că o astfel de intervenție este „fundamental inacceptabilă și subminează orice securitate”. Germania a respins, la rândul său, ideea, ministrul apărării catalogând-o drept prematură.
Aliații Ucrainei se întâlnesc pe fondul îndoielilor privind garanțiile de securitateAproximativ 30 de lideri mondiali discută joi cu președintele Volodimir Zelenski despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, în eventualitatea unui armistițiu cu Rusia.
Reuniunea „coaliției celor dispuși” adună lideri în principal din Europa, dar și din Turcia, Australia și Canada, după luni de negocieri privind contribuțiile militare pentru descurajarea unor noi atacuri rusești.
Totuși, planurile sunt încetinite de lipsa unor garanții clare din partea Statelor Unite, în condițiile în care Donald Trump nu s-a angajat explicit să le ofere.
Emmanuel Macron a afirmat la Paris că europenii sunt gata să sprijine Ucraina, subliniind că o astfel de decizie ar consolida șansele unei păci stabile, însă rămâne de văzut dacă Rusia va arăta disponibilitate reală.
„Veți vedea ce se va întâmpla”. Trump spune că este pregătit să reacționeze în funcție de acțiunile lui PutinPreședintele american Donald Trump a transmis că va lua măsuri dacă Vladimir Putin nu va face progrese spre încheierea războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei.
„El va lua o decizie într-un fel sau altul. Indiferent care va fi decizia lui, noi vom fi fie mulțumiți, fie nemulțumiți. Și dacă vom fi nemulțumiți, veți vedea că se vor întâmpla lucruri”, a spus Trump în Biroul Oval, în timpul întâlnirii cu președintele polonez Karol Nawrocki.
În aceeași zi, președintele Volodimir Zelenski a declarat că „în curând” va avea o discuție cu Trump despre înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Președintele ucrainean a precizat că speră ca sancțiuni mai dure să îl oblige pe Putin să accepte soluții diplomatice, inclusiv o posibilă rundă de discuții la nivel de lideri, pe care Kremlinul le-a evitat până acum.
Întrebat dacă are un mesaj direct pentru Putin, Trump a afirmat că nu și a adăugat că liderul rus „știe care este poziția mea”.
„Mai mult teritoriu ucrainean, Europa ar putea fi atacată în continuare dacă Kievul cedează terenuri Rusiei”, avertizează ZelenskiPreședintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat publicației franceze Le Point că Rusia ar folosi Donbasul pentru o nouă ofensivă împotriva Ucrainei și ar putea apoi amenința direct Europa.
„Dacă mâine am părăsi cumva Donbasul, ceea ce nu se va întâmpla, am deschide un spațiu neprotejat pentru (președintele rus Vladimir) Putin, în apropierea unui oraș cu un milion și jumătate de locuitori: Harkov. El ar cuceri și centrul industrial Dnipro”, a spus Zelenski.
„Un lucru este sigur, nu am pierdut. Trebuie să privim situația cu claritate: a doua cea mai mare armată din lume a venit să ne anihileze, să ne distrugă istoria și identitatea. Și aceasta nu este prima lor încercare. De mai multe ori în istorie, Imperiul Rus a lovit independența poporului nostru”, a adăugat el.
„Niciun centru regional capturat, 1 milion de soldați ruși morți”Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tykhyi, a declarat că Rusia a obținut rezultate limitate pe câmpul de luptă în trei ani și jumătate de război, în timp ce pierderile sale au atins un nivel uriaș.
Declarația a fost făcută după ce președintele rus Vladimir Putin a afirmat că va recurge la forța militară pentru a-și atinge obiectivele dacă un eventual acord de pace negociat de Statele Unite nu va satisface Kremlinul.
„Mi se pare că, dacă va prevala bunul simț, va fi posibil să se ajungă la un acord privind o soluție acceptabilă pentru a pune capăt acestui conflict… Dacă nu, atunci va trebui să rezolvăm toate problemele cu care ne confruntăm prin forța armelor”, a declarat Putin pe 3 septembrie la Beijing.
Rusia condamnă patru prizonieri de război ucraineni la aproape 30 de ani de închisoareRusia a anunțat pe 3 septembrie, prin Procuratura Generală, că Tribunalul Militar al Districtului de Vest nr. 2 a dat pedepse grele pentru patru prizonieri de război ucraineni, scrie Kyiv Independent.
Cei patru militari au fost acuzați că au desfășurat misiuni de sabotaj și recunoaștere împotriva unor obiective militare și industriale aflate pe teritoriul rus.
Instanța i-a găsit vinovați pe locotenent-colonelul Andrii Antonenko, căpitanul Andrii Kulish, sublocotenentul Denis Tkacenko și sergentul Oleksii Mazurenko pentru planificarea și executarea unor atacuri teroriste, alături de alte acuzații secundare.
Putin anunță că este dispus să se întâlnească cu liderul ucrainean la Moscova: „Dacă Zelenski este pregătit, să vină”. Reacția Ministerului de Externe de la KievPreședintele rus Vladimir Putin a declarat, miercuri, că este dispus să se întâlnească la Moscova cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează CNN.
Vorbind cu jurnaliștii la Beijing, Putin a spus că președintele american Donald Trump i-a cerut să poarte discuții cu Zelenski.
„Donald m-a întrebat dacă este posibil să avem o astfel de întâlnire. Am spus da, este posibil. La urma urmei, dacă Zelenski este pregătit, să vină la Moscova. O astfel de întâlnire va avea loc”, a declarat Putin.
Trump discută joi cu Zelenski pe fondul stagnării eforturilor de a opri războiul din UcrainaPreședintele american Donald Trump a anunțat că va avea joi o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în condițiile în care demersurile pentru încheierea războiului declanșat de Rusia au intrat în impas și provoacă frustrare la Casa Albă.
Donald Trump a declarat miercuri că urmează să discute „foarte curând” cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a decide pașii următori în privința războiului din Ucraina.
„Voi avea o conversație cu el în următoarele zile și vom vedea ce facem”, a spus Trump în Biroul Oval, în timpul unei întâlniri cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.289. Trump discută joi cu Zelenski despre oprirea războiului din Ucraina / Rusia afirmă că a capturat „aproximativ jumătate” din orașul Kupiansk apare prima dată în Mediafax.
Președintele american, Donald Trump, a spus joi că își propune să obțină cât mai repede un acord de pace între Rusia și Ucraina, chiar dacă perspectivele unei întâlniri directe între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski rămân incerte momentan, a raportat CBS News.
„Am urmărit situația, am văzut ce se întâmplă și am discutat despre asta cu președintele Putin și președintele Zelenski”, a declarat Donald Trump într-un interviu telefonic acordat miercuri CBS News, relatează Reuters.
„Ceva se va întâmpla, dar ei nu sunt încă pregătiți. Însă ceva se va întâmpla. Vom reuși să realizăm acest lucru.”, a mai spus președintele.
Tot miercuri, Trump a spus că plănuiește discuții despre războiul din Ucraina în zilele următoare, după ce Summitul din Alaska alături de Vladimir Putin, care a avut loc în august, nu a adus rezultate semnificative.
Pași spre mai multe discuții de negociere, însă, există. Un oficial al Casei Albe a declarat că Donald Trump va discuta joi la telefon cu Volodimir Zelenski.
Vladimir Putin a spus miercuri că este pregătit să se întâlnească cu Volodimir Zelenski dacă președintele ucrainean va veni la Moscova, dar că întâlnirea trebuie să fie bine pregătită și să ducă la rezultate concrete.
De asemenea, în cadrul aceluiași interviu acordat joi, Donald Trump a spus că este nemulțumit de conflictul dintre Rusia și Ucraina, dar că va continua să facă presiuni pentru un acord de pace.
„Cred că vom rezolva totul. Sincer, am crezut că problema cu Rusia va fi una dintre cele mai ușoare dintre cele pe care le-am oprit, dar se pare că este ceva mai dificilă decât altele”, a spus el.
Articolul Donald Trump se angajează să obțină pace între Rusia și Ucraina: „Ceva se va întâmpla, dar ei nu sunt încă pregătiți” apare prima dată în Mediafax.
Moțiunile depuse de AUR în Parlament „vin în urma abuzurilor legislative și a măsurilor de austeritate adoptate prin angajarea răspunderii, fără dezbatere, consultări sau vot parlamentar”.
Partidul a prezentat patru moțiuni de cenzură, fiecare vizând un sector care, potrivit acestuia, a fost „grav afectat” de politicile actualei administrații:
În consecință, AUR cere demisia imediată a guvernului prim-ministrului Bolojan. Partidul afirmă că Parlamentul trebuie să-și recâștige rolul de adevărată arenă a dezbaterii democratice, în loc să rămână un loc în care „puterea conducătoare dictează prin abuz”.
Moțiunile urmează să fie dezbătute și supuse la vot, duminică.
Articolul Atac dur la guvernul Bolojan: AUR depune patru moțiuni de cenzură, joi sunt prezentate în parlament apare prima dată în Mediafax.
Guvernul Portugaliei a decretat joi o zi de doliu național. Un comunicat al biroului premierului Luis Montenegro a transmis că tragedia „a adus durere familiilor … și consternare întregii țări”.
Portugalia este în stare de șoc după ce 15 persoane și-au pierdut viața în urma deraierii funicularului Glória, vechi de 140 de ani, una dintre principalele atracții turistice din capitala Lisabona, scrie BBC.
Alte 18 persoane au fost transportate la spital, dintre care cinci se află în stare gravă, potrivit serviciilor de urgență.
Printre victimele accidentului, produs în jurul orei locale 18:05, se află și cetățeni străini.
Primarul Lisabonei, Carlos Moedas, a vizitat miercuri seară spitalul, descriind situația drept „un moment tragic pentru oraș”.
Președintele țării, Marcelo Rebelo de Sousa, și-a exprimat „compasiunea și solidaritatea față de familiile afectate de această tragedie”.
Poliția și echipele de intervenție au rămas ore întregi la locul accidentului, în condițiile în care au fost demarate mai multe anchete: de către compania care operează funicularul, de către Autoritatea Națională pentru Siguranța Transporturilor și de către poliția judiciară.
Articolul Zi de doliu național în Portugalia, după moartea a 15 persoane în accidentul de la Lisabona apare prima dată în Mediafax.
Rusia a numit joi asigurările de securitate cerute de Kiev, într-un posibil acord de pace, ca fiind „garanții periculoase pentru continentul european”, scrie AFP.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, a reiterat că Moscova consideră „absolut inacceptabile” garanțiile cerute de președintele Volodimir Zelenski, care urmau să fie discutate joi în cadrul reuniunii „Coaliției celor dispuși”.
„Nu sunt garanţii de securitate pentru Ucraina, sunt garanţii de pericol pentru continentul european”, a spus ea jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe economice desfășurate la Vladivostok, în Extremul Orient rus.
De asemenea, Maria Zaharova a avertizat că Rusia nu va discuta nicio „intervenţie străină” în Ucraina, „indiferent de forma acesteia”, în contextul în care unele state europene au spus că ar fi dispusă să trimită trupe pentru un acord de pace.
„Rusia nu intenţionează să discute despre o intervenţie străină în Ucraina, care ar fi fundamental inacceptabilă şi ar submina orice formă de securitate, indiferent de forma sau formatul acesteia”, a declarat Maria Zaharova.
Articolul Rusia consideră că garanțiile cerute de Ucraina pun Europa în pericol: „Sunt garanții periculoase” apare prima dată în Mediafax.
Rezultatele preliminare arată că Partidul Muncitoresc din Jamaica (JLP) condus de Holness a câștigat cel puțin 34 de mandate, în timp ce Partidul Național al Poporului (PNP), condus de Mark Golding, a obținut 29 de mandate, potrivit AP. Golding a recunoscut înfrângerea într-un discurs scurt, exprimându-și dezamăgirea față de rezultat.
La alegeri au participat și Partidul Progresist din Jamaica, Congresul Unit al Independenților și nouă candidați independenți. Prezența la vot a fost de 38,8%, ușor peste cea din 2020, cu peste 2 milioane de alegători înscriși pe o populație totală de 2,8 milioane. Camera Reprezentanților are 63 de locuri, iar partidul care obține majoritatea desemnează prim-ministrul.
Mandatul lui Holness a fost marcat de o reducere cu 43% a omuciderilor în acest an, datorită confiscărilor de arme și unei prezențe sporite a forțelor de securitate. Partidul Muncitoresc a pus accent și pe responsabilitatea fiscală, rata scăzută a șomajului și continuitatea guvernării.
În campanie, Holness a promis dublarea salariului minim, o măsură criticată de sectorul privat, în special de industria turismului, care contribuie cu o treime din PIB-ul țării. Opoziția, prin PNP, a promis reforme sociale și majorarea pragului impozitului pe venit pentru a sprijini clasa muncitoare.
Articolul Alegeri în Jamaica: Premierul Andrew Holness obține un al treilea mandat, opoziția recunoaște victoria apare prima dată în Mediafax.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, joi dimineață, o atenționare cod galben de ceață pentru județul Harghita, valabil până la ora 09:00.
Meteorologii avertizează că vizibilitatea va fi redusă, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri, ceea ce poate afecta circulația rutieră.
Este vizată zona depresionară a județului Harghita, respectiv a localităților Toplița, Gheorgheni, Ditrău, Remetea, Joseni, Suseni, Ciumani, Sărmaș, Lăzarea, Gălăuțaș, Subcetate, Voșlăbeni.
Articolul Atenționare cod galben de ceață densă în județul Harghita apare prima dată în Mediafax.
Rachetele și dronele au fost lansate de rebelii houthi, susținuți de Iran, care au intensificat atacurile ca răspuns la raidurile israeliene în Yemen, potrivit Reuters. Majoritatea proiectilelor au fost interceptate sau nu au atins țintele.
Israelul a ripostat prin bombardamente asupra zonelor controlate de houthi, inclusiv portul Hodeidah, unde au fost uciși oficiali de rang înalt ai rebelilor. Rebelii continuă să atace și nave în Marea Roșie, ca parte a conflictului extins legat de războiul din Gaza.
Articolul Atac al rebelilor Houthi: O rachetă lansată din Yemen a căzut în afara teritoriului israelian apare prima dată în Mediafax.
Aurul s-a ieftinit ușor joi dimineață, după ce în sesiunea precedentă a atins un maxim istoric de 3.578,50 dolari, scrie Reuters.
Corecția vine în urma marcării de profituri de către investitori, care anticipează totodată o posibilă reducere a dobânzii de referință în SUA.
În jurul orei 01:53 GMT, prețul aurului era de 3.546,73 dolari, în scădere cu 0,3%.
Evoluția a fost pusă pe seama așteptărilor privind datele privind locurile de muncă din afara sectorului agricol, ce urmează să fie publicate vineri și care ar putea influența deciziile Rezervei Federale.
Și argintul a înregistrat o ușoară corecție, după ce miercuri urcase la cel mai ridicat nivel din septembrie 2011.
Articolul Aurul scade ușor după un nou record, investitorii așteaptă datele privind piața muncii din SUA apare prima dată în Mediafax.
Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat noi măsuri de securitate pe fondul atacurilor frecvente cu drone asupra teritoriului rus aflat la granița cu Ucraina, scrie Kyiv Independent.
Potrivit declarației sale, locuitorilor le este interzis să publice în spațiul public, inclusiv pe internet, informații referitoare la activitatea armatei, la poziționarea echipamentelor militare sau la infrastructura civilă afectată.
Doar reprezentanții autorităților, ai forțelor de ordine și ai serviciilor de securitate pot furniza detalii despre atacuri, iar cetățenii pot distribui doar imagini sau videoclipuri publicate anterior de canalele oficiale.
Gladkov a avertizat că încălcarea regulilor va atrage sancțiuni administrative, fără a oferi detalii privind nivelul acestora.
În plus, guvernatorul a anunțat că părinții copiilor înscriși la grădinițele din regiune vor fi obligați să urmeze cursuri de prim ajutor.
Articolul Guvernatorul din Belgorod interzice publicarea imaginilor neoficiale cu atacuri cu drone apare prima dată în Mediafax.
Warner Bros. a lansat primul trailer pentru cea mai nouă adaptare a romanului „La răscruce de vânturi”, iar imaginile lasă să se întrevadă o reinterpretare modernă și senzuală a poveștii de dragoste dintre Catherine Earnshaw și Heathcliff.
Rolurile principale sunt interpretate de Margot Robbie și Jacob Elordi, iar regia poartă semnătura lui Emerald Fennell, cunoscută pentru succesul controversat al filmului „Saltburn”.
Trailerul combină scene romantice, tensionate și erotice, intercalate cu imagini simbolice. De la frământarea aluatului până la un pește filmat în prim-plan, creând o atmosferă intensă și tulburătoare.
Clipul se încheie cu o scenă întunecată, în care personajul lui Elordi o întreabă pe Catherine: „Vrei să mă opresc?”, iar răspunsul ei este un șoptit „Nu”.
Filmul va avea premiera pe 13 februarie 2026, chiar înainte de Valentine’s Day, și va include melodii originale semnate de cântăreața Charli XCX, detaliu primit cu entuziasm de fani.
Reacțiile la trailer nu au întârziat să apară.
Unii utilizatori de pe YouTube au descris pelicula ca „Fifty Shades of Grey: versiunea 1800”, în timp ce alții au asemănat-o cu o continuare a lui „Saltburn”.
În schimb, există și voci critice care consideră abordarea prea îndepărtată de spiritul romanului clasic.
Articolul Margot Robbie și Jacob Elordi, într-o adaptare pasională a „La răscruce de vânturi” apare prima dată în Mediafax.
Un val de incendii de vegetație, declanșate de fulgere, a cuprins în ultimele zile zone întinse din comitatele Tuolumne și Calaveras, în nordul Californiei, provocând pagube majore în orașul istoric Chinese Camp, o comunitate cu mai puțin de 100 de locuitori, dar cu o semnificație aparte din epoca Goanei după Aur.
Potrivit autorităților, flăcările au mistuit zeci de case și două clădiri de patrimoniu, inclusiv o fostă stație de diligențe.
Un cimitir aflat pe un deal a fost de asemenea afectat, însă biserica ridicată în 1854 a scăpat neatinsă.
Alte repere importante, precum Chinese Camp Store and Tavern, oficiul poștal și școala publică în stil pagodă, au fost salvate de pompieri.
În total, 22 de focare au ars peste 13.000 de acri (aproximativ 5.260 de hectare) de vegetație uscată, conform Departamentului de Silvicultură și Protecție împotriva Incendiilor din California (CalFire).
Peste 600 de pompieri au fost mobilizați, iar guvernatorul Gavin Newsom a anunțat sprijin suplimentar din partea autorităților federale.
Articolul Incendii devastatoare în California: un oraș istoric, mistuit de flăcări apare prima dată în Mediafax.
Donald Trump a declarat miercuri că urmează să discute „foarte curând” cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a decide pașii următori în privința războiului din Ucraina.
„Voi avea o conversație cu el în următoarele zile și vom vedea ce facem”, a spus Trump în Biroul Oval, în timpul unei întâlniri cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
Conform CNN, Casa Albă a precizat ulterior că apelul telefonic este programat pentru joi și a subliniat că, deocamdată, nu există o convorbire planificată cu președintele rus Vladimir Putin.
Întrebat despre un mesaj pentru Putin, Trump a evitat să ofere unul direct, dar a transmis un avertisment voalat: „El știe unde mă situez și va lua o decizie. Dacă vom fi nemulțumiți de acea decizie, veți vedea că se vor întâmpla lucruri.”
Întâlnirea lui Trump cu liderul polonez are loc în timp ce Putin își consolidează vizibil poziția internațională, participând la evenimente în China alături de alți lideri autoritari.
Situația vine la peste două săptămâni după ce Trump l-a găzduit pe Putin în Alaska și l-a primit pe Zelenski la Washington, fără ca aceste contacte să ducă la apropierea unei întâlniri directe între cei doi președinți.
Propunerea lui Putin de a-l primi pe Zelenski la Moscova a fost respinsă rapid de Kiev, care a catalogat-o drept „inacceptabilă”.
Între timp, Trump analizează dacă va continua să încerce să joace rolul de mediator sau să facă un pas înapoi, pe fondul stagnării eforturilor diplomatice.
Articolul Trump discută joi cu Zelenski: „Veți vedea că se vor întâmpla lucruri” apare prima dată în Mediafax.
Potrivit BBC, la un patinoar din Vladivostok, Dmitri Afanasiev, în vârstă de 30 de ani, se antrenează cu echipa locală de hochei pe gheață pentru persoane cu dizabilități, Soyuz.
Fiecare membru al echipei și-a pierdut un picior în războiul din Ucraina.
Așezați în sănii speciale și împingându-se cu bețele, încearcă să își construiască o nouă viață după front.
„O mină a explodat lângă mine, am simțit că îmi arde piciorul. Am reușit să îmi pun un garou singur”, povestește Dmitri, care visează acum la o medalie paralimpică.
La câțiva kilometri distanță, la cimitirul militar de pe dealurile orașului, rânduri de morminte noi amintesc de soldații ruși căzuți în Ucraina.
Fiecare cruce e flancată de tricolorul rusesc și de bannere militare, iar un monument dedicat „eroilor operațiunii militare speciale” veghează liniștea locului.
Deși Vladivostok se află la 4.000 de mile de granița ucraineană, războiul este prezent la fiecare pas.
Locuitorii trăiesc între îngrijorare și resemnare. „Ne dorim să se termine cât mai repede. Ne-am pus speranțe în summitul dintre Trump și Putin, dar nu s-a schimbat nimic”, spune Svetlana, întâlnită într-un parc.
Alții, ca Ilya, susțin că viața de zi cu zi nu s-a schimbat radical: „Standardul de viață nu crește, dar nici nu scade. Încă poți să trăiești, să muncești. Sperăm doar ca Rusia să revină în relații normale cu restul lumii.”
Articolul Vladivostok: Colinele cu mormintele soldaților și poveștile veteranilor la 6000 km de Ucraina apare prima dată în Mediafax.
NBA se apropie de finalizarea unui nou format pentru All-Star Game-ul din februarie 2026, care ar putea aduce pentru prima dată în istorie o confruntare între SUA și restul lumii.
Conform planului aflat în discuție, trei echipe de câte opt jucători, două americane și una internațională s-ar înfrunta într-un turneu de tip round-robin.
Comitetul de competiție al ligii a analizat detaliile și a reacționat pozitiv, au precizat surse sub rezerva anonimatului.
Propunerea reflectă structura actuală a ligii, în care aproximativ 70% dintre jucători sunt americani și 30% internaționali.
Un simplu meci SUA contra Restul lumii a fost de asemenea discutat, însă comisarul Adam Silver a explicat că balanța numerică face dificilă o împărțire echilibrată.
Noul format vine după ce ediția precedentă, experimentată sub forma unui mini-turneu între patru echipe, a fost considerată un eșec.
Succesul turneului „4 Nations Face-Off” din hochei pe gheață, unde finala SUA -Canada a atras un public uriaș, a influențat decizia NBA.
În plus, All-Star Game-ul de anul viitor, programat pe 15 februarie la Intuit Dome din Inglewood, California, va coincide cu Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina, creând un context ideal pentru o competiție cu accente naționale.
Partida va fi mutată din prime-time în după-amiaza de duminică, pentru a se potrivi cu grila NBC, care deține drepturile de difuzare atât pentru NBA, cât și pentru Olimpiadă.
Articolul SUA vs. Restul Lumii: Noul format All-Star Game pregătit de NBA apare prima dată în Mediafax.
Procuratura Generală a Rusiei a anunțat miercuri că Tribunalul Militar al Districtului de Vest a pronunțat pedepse grele împotriva a patru prizonieri de război ucraineni.
Locotenent-colonelul Andrii Antonenko a primit 28 de ani de închisoare, dintre care cinci vor fi executați într-un penitenciar, restul într-o colonie cu regim de maximă siguranță, și a fost amendat cu aproximativ 25.000 de dolari.
Căpitanul Andrii Kuliș și sergentul Oleksii Mazurenko au fost condamnați la câte 26 de ani, iar sublocotenentul Denis Tkacenko la 27 de ani.
Potrivit Kyiv Independent, cei patru au fost capturați în regiunea Briansk și acuzați că au minat linii electrice, o cale ferată și un depozit de combustibil, precum și că au plasat drone lângă aerodromul militar Șaikovka, unde sunt staționate bombardiere strategice folosite în atacurile asupra orașelor ucrainene.
În declarațiile finale, prizonierii au afirmat că au acționat sub ordinele superiorilor pentru apărarea Ucrainei și au subliniat că operațiunile lor nu au provocat victime civile sau militare rusești.
„Nu mă consider terorist și nu sunt de acord cu acuzațiile care mi-au fost aduse. Am sentimentul că acesta este un fel de cosplay al justiției,” a spus Antonenko.
Articolul Rusia condamnă prizonieri de război ucraineni la pedepse dure de până la 28 de ani de închisoare apare prima dată în Mediafax.
