„Today, we are facing several situations, each of which requires a different solution,” the Environment Minister explained to RFI. She stressed that, in the case of communities with farms affected by bear attacks, the priority solutions are electric fences and protection systems, for which the state must provide financial support.
As for the bears on the Transfăgărășan, the problem is different: „There are bears there that are used to being fed. If you feed them once, you are basically condemning them to death, because they lose their fear of humans and inevitably end up causing dramatic incidents.” In this regard, the Ministry of the Environment is preparing a bill that would expressly punish the feeding of animals and „drastically increase” fines, Buzoianu said.
The official pointed out that currently, gendarmes and Forest Guard representatives only issue fines for illegal parking, because feeding animals is not clearly penalized by law. „We will introduce this provision into the law so that we can intervene effectively,” the minister added.
The Minister of the Environment drew attention to the figures resulting from the census based on DNA samples. „Romania can manage 3,500-4,000 bears, but current estimates indicate between 10,000 and 12,000 specimens,” said Buzoianu. „We will carefully analyze these figures, but we must recognize that there is also significant pressure on local communities.”
She specified that local authorities should have greater autonomy in their interventions, while complying with expert opinions. „There are dramatic situations in communities, with children in danger and animals being killed. Quick action is needed, but we also need to protect biodiversity,” said Diana Buzoianu, concluding that the goal is to protect human life, maintain biodiversity, and put in place effective prevention measures.
Articolul Diana Buzoianu: Feeding bears will be severely punished apare prima dată în Mediafax.
On Tuesday night, Russian forces carried out a new series of attacks with unmanned aerial vehicles on civilian targets and port infrastructure in Ukraine (near the towns of Ismail and Chilia), close to the river border with Romania, according to the Ministry of National Defense.
The radar surveillance systems of the Ministry of National Defense monitored the aerial targets that flew in Ukrainian airspace between midnight and 2 a.m.
At the same time, F-16 aircraft of the Romanian Air Force, stationed at the 86th Air Base in Borcea, were alerted to intervene.
„Since there was no danger of unauthorized incursions by the monitored targets into Romania’s national airspace, the National Military Command Center (core) did not notify the General Inspectorate for Emergency Situations regarding the establishment of measures to alert the population in the border area in the north of Tulcea County, and no RO-Alert messages were sent. Furthermore, the F-16 aircraft did not take off. The Ministry of National Defense forces are constantly monitoring the situation in the river border area with Ukraine, and allied structures are informed in real time about developments at Romania’s river and maritime borders,” the Ministry of National Defense said.
Articolul Drone attack in Ukraine, near the river border with Romania apare prima dată în Mediafax.
Pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra țărilor membre NATO pentru a-și crește cheltuielile pentru apărare, multe state din Europa par să fi ales o cale diferită de cea anticipată de președintele american. Deși, în luna iunie, liderii alianței au convenit să majoreze bugetele de apărare până la 3,5% din PIB până în 2035, tot mai multe guverne europene aleg să investească în arme fabricate pe plan intern, în detrimentul companiilor americane.
„În trecut, înțelegerea era că Europa cumpăra arme de înaltă tehnologie din Statele Unite, iar americanii garantau apărarea continentului. Dar încrederea în acel angajament s-a diminuat”, a explicat Guntram Wolff, cercetător senior la Bruegel, pentru Bloomberg.
Europa și aliații caută alternative la armamentul american
Prin decizia de a reevalua acordul de 13 miliarde de dolari pentru achiziția a 88 de avioane F-35 de la compania americană Lockheed Martin, Canada a oferit un precedent relevant: „Nu ar trebui să mai trimitem trei sferturi din bugetul nostru de investiții pentru apărare în America”, a declarat premierul canadian Mark Carney.
Polonia, deși cumpără în continuare tancuri americane Abrams, a încheiat și un contract de 6 miliarde de dolari cu producătorul sud-coreean Hyundai Rotem pentru tancuri K2: „Le vor desfășura alături de tancurile M1A2 Abrams fabricate în SUA”, menționează analiștii sursei citate.
Iar Danemarca, un aliat tradițional al SUA, ia în calcul să opteze pentru un sistem european de apărare antirachetă în locul sistemului Patriot fabricat de RTX Corp: „Este foarte probabil ca Danemarca să refuze sistemul Patriot și să aleagă sistemul european. Ar fi un semnal politic că a venit momentul să plasăm noi comenzi în industria de apărare europeană”, consideră expertul danez în apărare, Hans Peter Michaelsen.
Investițiile militare pot crea locuri de muncă acasăDependența de industria americană este din ce în ce mai mult pusă sub semnul întrebării. „Statele europene vor începe să prioritizeze investițiile în companiile de apărare europene”, a transmis Todd Harrison, expert la American Enterprise Institute, subliniind și avantajul politic: „Asta ajută și la justificarea cheltuielilor NATO în fața publicului, arătând că banii creează locuri de muncă acasă, în Europa, nu în SUA.”
Tranziția nu va fi ușoară. Sistemele americane, precum Patriot, sunt considerate superioare pentru că au o rază de acțiune mai mare, o precizie mai bună, sunt testate în luptă și integrate mai bine în rețelele NATO, iar capacitatea de producție a Europei este limitată: „Dacă vrei să cumperi repede, te uiți spre SUA”, apreciază Andrew MacDonald, analistul companiei britanice Janes, specializată în informații militare și de apărare. „Dacă NATO-ul european ar putea apăsa pe un buton și să creeze o industrie echivalentă, exact asta ar face. Dar durează un deceniu”.
Europa unită ar putea deveni „egalul” SUA în industria de armamentChiar și așa, acțiunile companiilor europene din domeniul apărării au explodat în 2025. Rheinmetall AG, producător german de muniții, a crescut cu 177% doar în acest an. Cynthia Cook, de la Center for Strategic and International Studies, spune că Europa ar putea rivaliza cu SUA dacă și-ar uni eforturile: „Toate împreună sunt la fel de mari ca Statele Unite. Ar putea deveni un al doilea egal.”
În mod ironic, Trump ar putea intra în istorie nu doar ca liderul care a forțat Europa să cheltuie mai mult pe apărare, ci și ca omul care, involuntar, a impulsionat dezvoltarea unui complex militar-industrial european capabil, într-o zi, să concureze direct cu cel american.
Articolul Cheltuieli mai mari, dar nu pentru SUA: Europa își reconsideră producția internă de arme apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Apărării din Siria a acuzat milițiile din Sweida că au încălcat acordul de încetare a focului semnat marți, ceea ce a determinat armata siriană să riposteze și să continue operațiunile militare în provincia cu populație majoritară druză.
„Forțele militare continuă să răspundă sursei focului în interiorul orașului Sweida, respectând totodată regulile de angajament pentru a proteja locuitorii, a preveni pagubele și a asigura întoarcerea în siguranță a celor care au părăsit orașul”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.
Conflictul a izbucnit pe fondul unor răpiri și atacuri reciproce între triburile beduine sunnite locale și facțiunile armate druze, escaladând tensiunile într-o zonă unde trăiește majoritatea comunității druze din Siria.
Clashes continue between Syrian government forces and Bedouin militants on one side, and local Druze factions on the other side, in Suwayda, Syria. pic.twitter.com/YUcrFwEEMk
— The Cradle (@TheCradleMedia) July 16, 2025
Forțele guvernamentale care au intervenit pentru restabilirea ordinii s-au confruntat, de asemenea, cu facțiuni druzi, iar rapoartele semnalează acte de execuții sumare, jafuri și incendieri de locuințe civile de către forțele de securitate.
Până miercuri dimineață, nu au fost comunicate cifre oficiale privind victimeleTotuși Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a raportat peste 250 de morți, inclusiv copii și femei, precum și numeroși soldați și membri ai forțelor de securitate.
Israelul a lansat o serie de raiduri aeriene asupra convoaielor forțelor guvernamentale din regiune, motivând că acționează pentru protejarea populației druză.
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a avertizat miercuri că armata israeliană „va continua să atace forțele regimului până când acestea se vor retrage din zonă” și va „crește nivelul răspunsurilor dacă mesajul nu va fi înțeles”.
Premierul Benjamin Netanyahu a subliniat angajamentul Israelului de a menține zona de sud-vest a Siriei ca o regiune demilitarizată la granița cu Israel și de a proteja comunitatea druză locală.
Israelul adoptă o poziție fermă față de noii conducători ai Siriei după căderea regimului Assad, argumentând că nu dorește prezența militanților islamiști în apropierea frontierelor sale.
Articolul Siria: După căderea armistițiului din Sweida, Israelul amenință să-și mărească implicarea militară în zonă apare prima dată în Mediafax.
Italia exportă în prezent mai mult vin în Statele Unite decât orice altă țară, însă producătorii caută tot mai mult să se diversifice în fața incertitudinilor comerciale.
„Nu are rost să ne plângem. Trebuie să vedem acest moment ca pe o oportunitate de a accelera o nouă strategie de export, concentrată pe piețe alternative și mai stabile”, a declarat Giovanni Busi, președintele Consorțiului Vino Chianti, organizația care reprezintă producătorii de vin Chianti din regiunea Toscana, scrie ESM.
Sâmbătă, Trump a amenințat că va impune o taxă vamală de 30% pentru importurile din Mexic și Uniunea Europeană începând cu 1 august, crescând presiunea asupra Italiei, care a exportat anul trecut vinuri, băuturi spirtoase și oțeturi în valoare de 2 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) în SUA – un sfert din vânzările sale globale, potrivit grupului industrial Federvini.
Piețe-cheie în vizorBusi a identificat America de Sud, Asia și Africa drept piețe-cheie pentru vinul italian, menționând Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay ca regiuni cu potențial ridicat de creștere.
El a mai subliniat cererea în creștere din piețele asiatice – inclusiv China, Japonia, Vietnam și Taiwan – și nevoia unor strategii de promovare și distribuție bine direcționate.
„Africa și India sunt, de asemenea, zone unde consumul de vin începe să se răspândească”, a adăugat el, încurajând eforturi structurate pentru pătrunderea acestor piețe.
Matteo Lunelli, directorul general al producătorului de spumante Gruppo Lunelli, a împărtășit îngrijorările lui Busi, dar a subliniat oportunitățile din Japonia, China, Coreea, Vietnam, Thailanda și Orientul Mijlociu, identificând totodată Canada ca o piață în creștere.
„Statele Unite au fost prima noastră piață, acum trebuie să acordăm mai multă atenție altor regiuni”, a declarat Lunelli pentru ziarul la Repubblica.
Producătorii de Prosecco, îngrijorațiProducătorii de Prosecco – vin produs în regiunile Veneto și Friuli din nord-estul Italiei – sunt profund îngrijorați de perspectiva noilor tarife.
Aceștia vând aproximativ 130 de milioane de sticle anual în Statele Unite – aproximativ 30% din totalul exporturilor lor – în valoare de aproape 500 de milioane de euro.
„Incertitudinea prelungită afectează deciziile strategice ale companiilor. Sperăm într-o decizie finală și rezonabilă”, a transmis Giancarlo Guidolin, președintele Consorțiului Prosecco.
Vinificatorii spanioli văd oportunități în Canada și America LatinăÎntre timp, peste Mediterană, vinificatorii spanioli privesc și ei spre Canada, Asia de Sud-Est și țările din America Latină, în speranța că eventualele tarife reciproce aplicate vinurilor americane ar putea crea un gol pe piață.
Carlos Villar, directorul general al celebrului producător spaniol Protos, a declarat că Mexicul este deja principala sa piață, iar Brazilia ar putea deveni accesibilă dacă se finalizează acordul comercial UE-Mercosur.
José Luis Benítez, directorul Federației Spaniole a Vinului (FEV), a spus că Mexicul este o opțiune bună pe termen scurt și mediu, în special pentru vinurile din Ribera del Duero, dar, fiind o țară care își produce tot mai mult propriul vin, va prelua doar surplusul european pentru o perioadă limitată.
„Canada este o alternativă bună”, a declarat el. „Canada a transmis Europei că este interesată să cumpere vinuri europene pentru că nu mai dorește să le cumpere din SUA. Asta e o oportunitate pe care vinul european o poate valorifica.”
Articolul Țările care ar putea încheia acorduri de export cu Europa după amenințarea taxelor impuse de Trump apare prima dată în Mediafax.
Primăria orașului Râșnov a instalat primii 800 de metri de gard electric pentru a proteja locuitorii de urșii care coboară la containerele de gunoi.
Reprezentanții primăriei spun că acest demers vine ca urmare a apelurilor tot mai dese la 112 venite din partea populației care senalează prezența urșilor în apropierea caselor lor.
Cei 800 de metri sunt primii din seria de 5 200 de metri pe care primăria Râșnov are în plan să-I monteze în apropierea pădurii din localitate.
„În urma apelurilor tot mai dese la 112, vizând prezența urșilor în zona orașului Râșnov, autoritățile au decis să instaleze garduri electrice în zona din spatele caselor râșnovenilor, care au pădurea în imediata vecinătate.
Astfel, primăria Râșnov a instalat până acum primii 800 de metri de gard electric pentru protecția locuitorilor de urșii care coboară la containere.
Urmează, în perioada imediat următoare, să instalăm încă 5.200 de metri de astfel de garduri electrice.
Barierele electrice se instalează cu ajutorul celor de la Ocolul Silvic Râșnov”, a declarat purtătorul de cuvânt al primăriei Râșnov, Răzvan Iancu, potrivit Radio România.
România are 8 000 de urși, Germania – 0România are cea mai mare populație de urși din Europa, după Rusia, cu 7 500 – 8 000 de urși bruni în libertate.
Majoritatea urșilor trăiesc în lanțul Carpaților Meridionali și Orientali (Harghita, Covasna, Brașov, Mureș, Neamț, Suceava).
România adăpostește 40% din populația totală de urși a Europei.
Spre comparație, Suedia are 3 000, Finlanda – 2 000, Slovenia – 1 000, Italia – 100, Franța – 70, Germania – 0 (eventual, indivizi rătăciți).
În România, conflictele dintre oameni și urși sunt din ce în ce mai dese.
Urșii produc pagube mari în ferme, mai ales din cauza tăierilor masive de pădure, a turismului necontrolat și a gunoaielor rămase de pe urma turiștilor.
Articolul Râșnov – Prima localitate din România care instalează gard electric pentru protecția locuitorilor de urși apare prima dată în Mediafax.
Un complet format din trei judecători ai Curții de Apel a Statelor Unite pentru al 4-lea circuit din Richmond, Virginia, a confirmat o hotărâre pronunțată de un judecător districtual american în 2023, în ciuda aprobării pilulei pentru avort ca medicament sigur și eficient de către autoritățile federale de reglementare.
Majoritatea statelor controlate de republicani au promulgat sau adoptat interdicții de avort de un fel sau altul, inclusiv restricționarea pilulelor pentru avort în mod implicit, de când Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat în 2022 hotărârea Roe v. Wade din 1973, care asigura accesul la avort la nivel național. Toate au fost contestate în instanță.
Curtea Supremă s-a pronunțat în cazul Dobbs v. Jackson Women’s Health OrganizationJudecătorul Curții Districtuale a SUA, Robert C. Chambers, a decis că interdicția aproape totală a avortului semnată de guvernatorul republican de atunci, Jim Justice, în septembrie 2022, are prioritate față de aprobările Administrației SUA pentru Alimente și Medicamente.
„Pentru noi, a federaliza din nou problema avortului fără o directivă clară din partea Congresului, imediat după cazul Dobbs, ne-ar lăsa la un pas de sfidare”, a scris judecătorul J. Harvie Wilkinson III de la Curtea de Apel a 4-lea Circuit pentru instanță.
„Desigur, se poate fi de acord sau nu cu decizia Dobbs. Dar nu asta este problema”, a spus Wilkinson. „Într-o perioadă în care statul de drept este supus unui atac direct, ignorarea Curții Supreme nu este o opțiune”.
Guvernatorul Virginiei de Vest, Patrick Morrisey, care a preluat funcția în ianuarie, a apărat contestarea legii avortului când a ocupat funcția de procuror general.
„O mare victorie astăzi în Circuitul 4”, a declarat Morrisey într-un comunicatGenBioPro Inc., singurul producător din țară al unei versiuni generice a pilulei abortive mifepristonă, a susținut că statul nu poate bloca accesul la un medicament aprobat de FDA. Chambers a respins majoritatea contestațiilor GenBioPro, constatând că „nu se poate contesta faptul că sănătatea, medicina și licențele medicale sunt domenii tradiționale ale autorității statului”.
Judecătorul de apel DeAndrea Gist Benjamin a fost de acord și a exprimat o opinie divergentă marți, calificând-o drept „o opinie îngrijorătoare”.
„Pe scurt, această lege ridică bariere în calea asistenței medicale vitale pentru nenumărați locuitori din Virginia de Vest, într-un mod neprevăzut de Congres”, a scris Benjamin.
Nu a fost contestată în apel contestația GenBioPro privind o lege separată din Virginia de Vest care interzicea furnizorilor să prescrie mifepristonă prin telemedicină. Chambers a permis continuarea acestei contestații. Anul trecut, Curtea Supremă a Statelor Unite a menținut în unanimitate accesul la mifepristonă, care este utilizată în aproape două treimi din toate avorturile din SUA în 2023.
Articolul SUA: Curtea de apel confirmă restricția de vânzare a pilulelor pentru avort din Virginia de Vest apare prima dată în Mediafax.
Într-un comunicat remis miercuri, BNS precizează că România ar putea înregistra al patrulea cel mai mare preț la energie electrică pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, depășind toate țările din Europa de Est și situându-se imediat după Germania, Danemarca și Irlanda,
Conform analizei BNS, liberalizarea prețurilor la energie de la 1 iulie , cumulată cu măsurile fiscale promovate de Guvern – creșterea TVA și înghețarea veniturilor în sectorul public – va conduce la scumpiri de până la 79% la facturile de electricitate. În acest context, consumatorii români ar urma să plătească prețuri de trei ori mai mari decât în Ungaria și de 2,5 ori mai mari decât în Bulgaria, cele mai mici prețuri din regiune.
„În absența unor măsuri eficiente de sprijin și în condițiile unei piețe dereglate, România riscă să devină statul cu una dintre cele mai ridicate poveri la plata energiei electrice din întreaga Uniune Europeană”, atrage atenția BNS.
Scumpirile vor afecta peste un sfert din gospodării, existând riscul de a nu-și putea achita facturile la timpEfectele cumulate ale liberalizării și ale majorării TVA vor amplifica fenomenul sărăciei energetice, cu riscul ca peste un sfert dintre gospodării să nu-și poată achita la timp facturile, avertizează sindicatele. Potrivit datelor BNS, în perioada de aplicare a subvențiilor între 2021 și 2025, prețul energiei din România se situa deja pe locul cinci în UE, raportat la puterea de cumpărare.
„Riscurile sociale sunt uriașe: România ar putea ajunge de pe locul 22 direct pe locul 7 în topul prețurilor medii din UE și chiar pe locul patru în scenariul cel mai nefavorabil. În paralel, inflația anuală riscă să depășească 8,25%, iar rata sărăciei să urce la 24% în 2025”, se arată în analiza BNS.
Organizația sindicală solicită Guvernului reevaluarea pragurilor de sprijin, intervenții de reglementare a pieței energiei și constituirea unei celule de criză care să monitorizeze evoluția prețurilor și să combată eventualele abuzuri ale furnizorilor.
BNS atrage atenția că liberalizarea pieței a fost decisă „în condițiile în care piața nu funcționează corect”, iar efectele ar putea amplifica polarizarea socială și sărăcia energetică în România.
Articolul România aproape să aibă al patrulea cel mai mare preț la energie electrică din UE pentru populație apare prima dată în Mediafax.
Rachetele Patriot de apărare aeriană destinate Ucrainei sunt deja pe drum, a declarat președintele american Donald Trump, la câteva zile după ce a dezvăluit un nou plan de armament coordonat de NATO pentru Kiev, scrie The Kyiv Independent.
„Sunt deja expediate”, a declarat Trump reporterilor, când a fost întrebat despre rachetele Patriot și alte arme.
„Ele vin din Germania și apoi sunt înlocuite de Germania. Și în toate cazurile, Statele Unite își primesc banii înapoi integral”.
Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapteExplozii au zguduit orașele ucrainene în cursul nopții de 16 iulie, Rusia lansând din nou drone și rachete asupra regiunilor din întreaga țară.
Orașul Harkov, din nord-estul țării, a fost ținta unor focuri intense, cel puțin 17 explozii producându-se în doar 20 de minute.
Orașul Krivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk a fost, de asemenea, vizat de un atac masiv al dronelor Shahed. Oleksandr Vikul, șeful administrației militare a orașului, a raportat întreruperi masive de energie și valuri multiple de drone. Un băiat în vârstă de 17 ani a fost, de asemenea, rănit.
Atacul are loc la două zile după ce președintele american Donald Trump a avertizat că președintele rus Vladimir Putin are la dispoziție 50 de zile pentru a încheia un acord de pace sau pentru a se confrunta cu tarife dure din partea Washingtonului.
Fondul de minerale SUA-Ucraina caută un administrator, în timp ce acordul privind resursele critice avanseazăAgenția de finanțare a dezvoltării a guvernului SUA a început să caute o companie care să gestioneze un fond de investiții comun SUA-Ucraina, a anunțat Ministerul Economiei din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.
Anunțul face parte dintr-un acord privind mineralele critice semnat de SUA și Ucraina la 30 aprilie, prin care se creează fondul comun de reconstrucție SUA-Ucraina pentru a dezvolta proiecte în domeniul resurselor naturale ale Ucrainei – inclusiv petrol și gaze, litiu, grafit, minerale critice și infrastructura aferentă, iar acum, proiecte de apărare.
Finlanda: Cetățenii ruși și belaruși nu mai au dreptul să cumpere proprietăți din motive de securitateO nouă lege intrată în vigoare interzice cetățenilor ruși și belaruși să achiziționeze proprietăți în Finlanda, măsură adoptată pentru a întări securitatea națională pe fondul tensiunilor crescute cu Moscova, relatează The Kyiv Independent.
Legea, votată în aprilie de parlamentul finlandez și anunțată public de ministrul apărării Antti Hakkanen, conferă Ministerului Apărării dreptul de a bloca automat tranzacțiile imobiliare ale cetățenilor proveniți din state considerate „amenințătoare”. Guvernul finlandez a desemnat atât Rusia, cât și Belarus ca state „amenințătoare”.
UE îi cere lui Trump să „împartă povara” inițiativei de a livra sisteme Patriot către UcrainaKaja Kallas, șefa diplomației europene a salutat planul președintelui american de a trimite rachete Patriot în Ucraina, însă a subliniat că și SUA ar trebui să contribuie financiar la acest demers, informează Politico.
Luni, președintele Trump a lansat propunerea ca aliații NATO să finanțeze achiziția de armament pentru Ucraina. Printre arme se numără și sisteme Patriot, iar Trump a propus ca acestea să fie cumpărate de aliații europeni, dar să fie produse de industria americană de apărare. Despre acest plan, Secretarul General NATO, Mark Rutte a declarată că arată că Europa „face un pas în față”.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.239. Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapte / UE îi cere lui Trump să „împartă povara” inițiativei de a livra sisteme Patriot către Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, în cadrul reuniunii omologilor săi din UE. Acesta a declarat că „Franța și partenerii săi sunt … îndreptățiți să reaplice embargourile globale asupra armelor, băncilor și echipamentelor nucleare care au fost ridicate în urmă cu 10 ani. Fără un angajament ferm, tangibil și verificabil din partea Iranului, vom face acest lucru până la sfârșitul lunii august cel târziu„.
În situația în care Teheranul nu va face progrese în privința limitării programului său nuclear, Iranul ar urma să fie supusă sancțiunilor UE până în data de 15 octombrie, oferind semnatarilor europeni ai acordului nuclear din 2015 – Marea Britanie, Franța și Germania – o pârghie continuă în negocierile cu Iranul.
Ce vor Marea Britanie, Franța și GermaniaPuterile europene doresc ca inspecția nucleară a ONU să revină în Iran, cu scopul de a împiedica Iranul să încerce să își reconfigureze programul nuclear după loviturile americane asupra a trei situri în luna iunie, scrie The Guardian.
Revocarea sancțiunilor ar fi declanșată în temeiul capitolului șapte din Carta ONU, făcând obligatorie reintroducerea unei rezoluții care impune Iranului să suspende toate activitățile legate de îmbogățirea și reprocesarea uraniului, inclusiv la nivel de cercetare și dezvoltare.
Abbas Araghchi, ministrul iranian de Externe, a declarat recent că declanșarea mecanismului snap‑back „va însemna sfârșitul rolului Europei în problema nucleară iraniană și ar putea fi cel mai întunecat punct din istoria relațiilor Iranului cu cele trei țări europene, un punct care s-ar putea să nu mai fie reparat niciodată”.
Aceste sancțiuni includ embargouri pentru armament, restricții financiare asupra băncilor iraniene și interdicții privind tehnologiile nucleare sensibile.
După loviturile SUA asupra a trei instalații nucleare iraniene, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat pentru CBS că Iranul are capacitatea tehnică de a relua îmbogățirea uraniului „în câteva luni”.
Articolul Europa cere Iranului să limiteze programul nuclear până la sfârșitul lunii august. Ce riscă Teheranul în caz contrar apare prima dată în Mediafax.
Harry, ducele de Sussex, s-a întâlnit marți cu președintele Angolei, João Lourenço, la începutul călătoriei sale, potrivit unui comunicat al Halo Trust, o organizație care se ocupă cu dezamorsarea minelor terestre din vechile zone de război, scrie AP.
Prințesa Diana a vizitat Angola împreună cu Halo Trust în ianuarie 1997, cu doar șapte luni înainte de a fi ucisă într-un accident de mașină la Paris. Diana a fost fotografiată în acea călătorie purtând echipament de protecție și mergând printr-un câmp minat activ în timpul unei pauze în lupta din lungul război civil din Angola.
Susținerea ei a contribuit la mobilizarea sprijinului pentru un tratat de interzicere a minelor terestre mai târziu în acel an.
Nu este prima dată când Harry calcă pe urmele mamei sale, sensibilizând opinia publică cu privire la activitatea Halo Trust. El a vizitat și această țară din sudul Africii în 2019, pentru un proiect de eliminare a minelor terestre. Presa britanică a relatat că Harry a călătorit în Angola săptămâna aceasta fără soția sa Meghan, ducesa de Sussex.
Angola, devastată de un război civil, are încă peste 1000 de câmpuri minateJames Cowan, directorul executiv al Halo Trust, a declarat marți că el și Harry s-au întâlnit cu Lourenço pentru a discuta despre eforturile continue de deminare din Angola și i-au mulțumit președintelui pentru sprijinul acordat acestei activități.
Angola a fost devastată de un război civil de 27 de ani, care a durat din 1975 până în 2002, cu câteva perioade scurte și fragile de pace între ele.
Halo Trust afirmă că, potrivit estimărilor, aproximativ 80.000 de angolezi au fost uciși sau răniți de mine terestre în timpul și după război, deși nu există cifre exacte. Organizația afirmă că, la sfârșitul anului 2024, mai erau de dezamorsat puțin peste 1.000 de câmpuri minate, acoperind o suprafață estimată la 67 de kilometri pătrați.
Angola și-a stabilit obiectivul de a elimina complet minele terestre până în 2025.
Articolul Prințul Harry vizitează Angola, repetând călătoria Dianei din 1997: dorește dezamorsarea minelor terestre apare prima dată în Mediafax.
România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria și-au exprimat, marți, opoziția față de acordul comercial revizuit propus între Uniunea Europeană și Ucraina, invocând preocupări legate de potențiala destabilizare a piețelor agricole ale UE.
Problema a fost ridicată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor agriculturii din UE din 14 iulie, potrivit surselor diplomatice citate de European Pravda.
Noul acord comercial urmează să înlocuiască regimul comercial fără vize cu Ucraina, care a expirat la începutul lunii iunie, și se bazează pe Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) instituită în 2016.
Acordul revizuit urmează expirării măsurilor comerciale autonome (ATM), care au oferit acces preferențial pe piețele UE pentru exportatorii ucraineni de la începutul războiului, potrivit agenției Anadolu.
Se dorește modificarea amendamentelor propuse„Cele cinci țări – Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România – au ridicat problema noilor condiții comerciale cu Ucraina. Ele sunt convinse că amendamentele propuse la DCFTA ar putea destabiliza piețele europene”, a declarat o sursă diplomatică.
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a confirmat că acordul comercial revizuit a fost discutat la reuniunea de la Bruxelles, la cererea unui grup de state membre.
„Am avut o discuție deschisă cu privire la acordul actualizat cu Ucraina”, a declarat Hansen.
„Am prezentat faptele legate de acord și am subliniat că acesta este în interesul fermierilor noștri”, a adăugat el.
Hansen a menționat, de asemenea, că revizuirea acordului din 2016 era prevăzută pentru 2021, dar a fost amânată din cauza invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Deși Comisia a încheiat negocierile cu Kievul la 30 iunie, cele cinci țări în cauză continuă să insiste pentru modificarea amendamentelor propuse.
Principala lor preocupare este potențialul aflux de produse agricole ucrainene mai ieftine pe piața UE, care, se tem ele, ar putea afecta producătorii interni.
Articolul 5 state membre ale UE, printre care și România, se opun noului acord comercial cu Ucraina. Care este motivul apare prima dată în Mediafax.
„Azi (marți, 15 iulie-n.r.) am primit o informare legată de Programul Rabla. E de vreo 120 de milioane de euro. Acesta, în special, stimulează producția autohtonă de automobile. Nu putem să-l dăm la o parte, oricât venim noi, tineri, frumoși și liberi la ministerul respectiv…”, a declarat Sorin Grindeanu, notează Gândul.
„Să știți că domnul Fechet, domnul ministru al Mediului s-a speriat și l-a oprit”, a intervenit Sandra Stoicescu, prezentatoarea Observatorului TV.
În replică, Sorin Grindeanu a răspuns: „Știu, dar trebuie reluat”.
AFM a suspendat Rabla și alte programe de finanțare până la formarea noului GuvernAdministrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat, în iunie, suspendarea tuturor programelor de finanțare în desfășurare, inclusiv lansarea sesiunii Rabla pentru persoane fizice, programată pentru joi. Decizia a survenit în contextul negocierilor privind constituirea unui nou Guvern.
„Negocierile din ultimele zile în ceea ce privește constituirea unui nou Guvern au scopul de a aduce echilibru și stabilitate, tocmai de aceea este important ca noul guvern, împreună cu AFM, să prioritizeze alocările bugetare în funcție de nevoile actuale ale populației. AFM își va păstra poziția și va promova finanțarea programelor de mediu care au direct impact asupra mediului, implicit asupra calității vieții oamenilor. Este important ca lucrurile să fie făcute pe rând, cu răbdare și înțelepciune, tocmai de aceea suspendarea programelor AFM este un argument solid pentru ca prioritățile guvernului să poată fi onorate”, a declarat Florin Bănică, președintele AFM.
AFM a menționat că „își reafirmă angajamentul de a susține proiectele de mediu cu impact direct asupra calității vieții și protejării mediului înconjurător, dar consideră că acest moment de suspendare este necesar pentru ca noile priorități guvernamentale să poată fi stabilite într-un mod echilibrat, sustenabil și transparent”.
Articolul Sorin Grindeanu: „Programul Rabla trebuie Reluat” apare prima dată în Mediafax.
Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au efectuat marți un control în zona Nordis din Mamaia. Potrivit informațiilor puse la dispoziție de companie în cadrul verificărilor, „societatea MAMAIA N. NORDIS nu desfășoară nicio activitate economică de cazare sau alimentație publică, iar apartamentele Nordis/Mamaia deținute sunt utilizate doar de către proprietari”.
Cu toate acestea, ANPC a aplicat mai multe sancțiuni, constând în amenzi și avertismente. La control a fost prezent și președintele instituției, Cristian Popescu Piedone, care a însoțit echipa de comisari la fața locului.
Deși reprezentanții societății au susținut că nu desfășoară activități comerciale în domeniul cazării sau alimentației publice, autoritatea a constatat nereguli și a luat măsuri în consecință.
Piedone a dat amenzi de 16.000 de lei la NordisÎn urma controalelor, Autoritatea a constatat că societății îi lipsesc niște autorizații de funcționare, cât și mai multe informații necesare consumatorilor, prevăzute în lege.
„Comisarii ANPC au completat procese verbale pentru 3 avertismente și 6 amenzi contravenționale, în valoare de 16.000 lei, pentru: serviciile de cazare:
Pentru serviciile de alimentație publică:
Pentru magazinele comerciale din cadrul complexului:
Articolul Complexul Nordis din Mamaia, verificat de Piedone: ce amenzi au dat inspectorii ANPC apare prima dată în Mediafax.
Acordul dintre Google și Brookfield Asset Management include acorduri inițiale de achiziție de energie pe 20 de ani, în valoare totală de 3 miliarde de dolari, pentru energia electrică generată de două centrale hidroelectrice din Pennsylvania.
Gigantul tehnologic va investi, de asemenea, 25 de miliarde de dolari în centre de date din Pennsylvania și statele învecinate în următorii doi ani.
Industria tehnologică intensifică căutarea de cantități masive de energie electrică curată pentru alimentarea centrelor de date necesare pentru inteligența artificială și cloud computing, ceea ce a dus consumul de energie electrică din SUA la niveluri record după aproape două decenii de stagnare, potrivit Reuters.
Ruth Porat, președinte și director de investiții la Alphabet, compania-mamă a Google, este așteptată să discute despre această știre la un summit dedicat inteligenței artificiale, care va avea loc la Pittsburgh.
Președintele SUA, Donald Trump, este programat să participe la eveniment, unde se așteaptă să fie anunțate investiții de 70 de miliarde de dolari în AI și energie.
„Această colaborare cu Brookfield este un pas important înainte, asigurând aprovizionarea cu energie curată în regiunea PJM în care operăm”, a declarat Amanda Peterson Corio, șefa departamentului de energie al centrelor de date Google, într-un comunicat.
Google a încheiat mai multe acorduri diferiteÎn ultimul an, Google a încheiat mai multe acorduri de achiziție de energie, unice în felul lor, inclusiv pentru energie geotermală fără emisii de carbon și energie nucleară avansată. Compania colaborează, de asemenea, cu cel mai mare operator de rețea electrică din țară, PJM Interconnection, pentru a utiliza AI în vederea accelerării procesului de conectare a noilor surse de energie la rețea.
În cadrul ultimului acord, Google a declarat că a semnat un acord-cadru inițial cu Brookfield, proprietarul Brookfield Renewable Partners, care dezvoltă și operează centrale de energie regenerabilă.
Cele două centrale hidroelectrice din Pennsylvania vor fi modernizate și vor primi noi licențe în cadrul acordului, au declarat companiile.
Google a declarat că intenționează să extindă acordul în cele din urmă dincolo de aceste locații, în alte părți ale regiunilor Mid-Atlantic și Midwest.
Articolul Google a semnat un acord de 3 miliarde de dolari pentru energie hidroelectrică în SUA. Este cel mai mare pact corporativ din lume pentru energie curată apare prima dată în Mediafax.
Aflată pe locul 110 și cap de serie nr. 7, Irina Begu o va întâlni pe Victoria Jimenez Kasintseva (Andorra, locul 130 WTA). Partida este programată să înceapă după ora 16:30.
Este a doua confruntare directă dintre cele două jucătoare în circuitul profesionist, Begu impunându-se la turneul de la Parma (Italia), din mai, anul acesta, în trei seturi.
După meciul Irinei Begu, la Iași va juca Sorana Cîrstea (locul 166 WTA), care o va întâlni pe a cincea favorită a turneului, Varvara Gracheva (Franța, locul 106 WTA).
Cîrstea a câștigat ambele partide directe anterioare din circuitul WTA, în minimum de seturi, la Australian Open, în 2022, și la Montreal (Canada), în 2023.
Articolul Turneul WTA 125 de la Iași: Begu și Cîrstea joacă în optimile de finală apare prima dată în Mediafax.
Cele nouă comunități afirmă că noile prevederi „reprezintă un pericol real și iminent” pentru drepturile lor. Legile contestate permit guvernului federal și celui provincial să desemneze proiecte considerate de interes național sau să creeze „zone economice speciale”, în care unele legi existente nu se mai aplică.
Parlamentul canadian a adoptat în luna iunie un act normativ care oferă guvernului dreptul de a selecta proiecte miniere, petroliere sau de infrastructură și de a decide ulterior care legi li se aplică.
Premierul liberal Mark Carney a declarat că noile reglementări răspund promisiunilor sale de campanie de a accelera proiectele de țară, însă atât grupurile indigene, cât și activiștii de mediu critică măsurile.
„Legea federală permite Canadei să impună proiecte fără o implicare reală a Primelor Națiuni”, se arată în documentul depus la instanță.
Articolul Canada: Primele Națiuni contestă în instanță noi legi privind proiectele de infrastructură apare prima dată în Mediafax.
Sindicatul Federația Inginerilor Profesioniști și Tehnici care reprezintă și judecători de imigrație anunțat că 15 judecători au fost demiși fără motivație vineri, iar alți doi luni, aceștia activând în instanțe din zece state precum California, Illinois, Louisiana, Maryland, Massachusetts, New York, Ohio, Texas, Utah și Virginia.
Președintele sindicatului, Matt Biggs a declarat „Este absurd. Răspunsul este să încetăm concedierile și să începem angajările. Este scandalos și împotriva interesului public că, în același timp în care Congresul a autorizat 800 de judecători de imigrare, concediem un număr mare de judecători fără motiv”.
În timp ce noua legislație alocă 3,3 miliarde de dolari pentru extinderea numărului de judecători de imigrare și reducerea întârzierilor, sindicatul avertizează că valul de concedieri nu va face decât să agraveze blocajele existente, întrucât recrutarea și pregătirea noilor magistrați poate dura chiar și un an. În prezent, aproximativ 600 de judecători gestionează milioanele de cazuri aflate pe rol.
Articolul Administrația Trump concediază 17 judecători de imigrare din zece state apare prima dată în Mediafax.
Legea, votată în aprilie de parlamentul finlandez și anunțată public de ministrul apărării Antti Hakkanen, conferă Ministerului Apărării dreptul de a bloca automat tranzacțiile imobiliare ale cetățenilor proveniți din state considerate „amenințătoare”. Guvernul finlandez a desemnat atât Rusia, cât și Belarus ca state „amenințătoare”.
Anterior, autoritățile finlandeze puteau interveni doar punctual, analizând fiecare tranzacție în parte, însă noua lege instituie o interdicție generală, simplificând procesul și consolidând capacitatea de reacție a statului.
Legea se înscrie într-o serie de măsuri luate de autoritățile de la Helsinki în urma invaziei din Ucraina. Printre alte măsuri asemănătoare, Finlanda și-a închis granița cu Rusia, acuzând un „război hibrid” și s-a retras din Convenția de la Ottawa, tratat ce reglementează utilizarea de mine anti-perrsonal.
Articolul Finlanda: Cetățenii ruși și belaruși nu mai au dreptul să cumpere proprietăți din motive de securitate apare prima dată în Mediafax.
Conform surselor, Bennit, director senior pentru capacitatea maritimă și industrială, a părăsit organismul pentru a se alătura sectorului privat, iar McCormick, șef de cabinet al NSC, ar urma să fie șef de cabinet al biroului senatorului Bill Hagerty.
Plecarea lui Bennitt este considerată semnificativă, având în vedere că administrația Trump își propusese încă de la început să revitalizeze marina SUA și să reducă influența Chinei asupra industriei navale globale. Un birou maritim în cadrul NSC fusese format, însă până în iulie, cinci dintre cei șapte angajați ai acestui birou demisionaseră.
Consiliul Național de Securitate, cândva un pilon central în elaborarea politicilor de securitate, a fost afectat de concedieri și restructurări succesive. Unele departamente au fost comasate, iar altele, cum ar fi cele pentru Orientul Mijlociu și
Africa, au fost reorganizate, iar în mai, Mikle Waltz a fost înlăturat după ce a inclus un jurnalist într-un grup de conversații privind o campanie militară din Yemen.
Articolul Casa Albă: Doi oficiali seniori părăsesc Consiliul Național de Securitate al SUA – surse apare prima dată în Mediafax.
