MediaFax.ro

Mediafax

Articolul de 30.000 de cuvinte al lui Hersey pentru revista The New Yorker se concentra pe câţiva dintre miile de supravieţuitori care s-au îmbolnăvit şi, adesea, au murit din cauza efectelor persistente ale radiaţiilor, mult după ce impactul iniţial al bombei a ucis zeci de mii de bărbaţi, femei şi copii japonezi, scrie AP, care face recenzia cărţii „The Hiroshima Men”.

Hersey face parte dintr-un grup divers de bărbaţi pe care autorul şi istoricul Iain MacGregor îi prezintă în noua sa carte, „The Hiroshima Men: The Quest to Build the Atomic Bomb, and the Fateful Decision to Use It” (Bărbaţii de la Hiroshima: căutarea construirii bombei atomice şi decizia fatidică de a o folosi). MacGregor a scris anterior „Checkpoint Charlie”, o istorie aclamată a Berlinului din timpul Războiului Rece, precum şi „The Lighthouse of Stalingrad: The Hidden Truth at the Heart of the Greatest Battle of World War II” (Farul din Stalingrad: adevărul ascuns în inima celei mai mari bătălii din al Doilea Război Mondial).

Cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la atacul asupra Hiroshimei, care va avea loc luna viitoare, „The Hiroshima Men” este o amintire puternică a costurilor umane extreme provocate de prima armă atomică folosită în război.

Prin prezentarea unor personaje cheie, MacGregor atrage cititorii în poveştile lor personale cu descrieri vizuale captivante şi dialoguri pline de viaţă.

Unul dintre aceştia a fost pilotul Paul Tibbetts, Jr., care s-a îndrăgostit de zbor la vârsta de 12 ani, când a zburat cu un vechi biplan care a decolat de pe o pistă de curse de cai din afara oraşului Miami. El a numit Boeing B-29 Superfortress, avionul pe care îl pilota când a aruncat bomba atomică pe 6 august 1945, după mama sa, Enola Gay.

Un alt profil este cel al lui J. Robert Oppenheimer, strălucitul teoretician ştiinţific care a inspirat o echipă care testa bomba atomică într-un laborator secret de cercetare din zona rurală a New Mexico.

Mai este şi generalul-maior Henry „Hap” Arnold, care a condus Corpul Aerian al Armatei SUA în al Doilea Război Mondial şi a înţeles ce se putea realiza cu bombardierul B-29, mai rapid şi cu rază lungă de acţiune, care putea zbura mai departe şi la o altitudine mult mai mare decât popularul B-17 care fusese folosit în Europa.

MacGregor ne prezintă şi pe Senkichi Awaya, primarul oraşului Hiroshima, un oraş fondat la sfârşitul anilor 1580 de un puternic lord de război care a construit un castel-cartier general pe malul unui golf situat strategic.

Şi mai sunt mulţi alţii. Cele mai puternice secţiuni ale cărţii vin spre final, când MacGregor descrie urmările îngrozitoare ale bombardamentului — un peisaj infernal, plin de cadavre carbonizate şi supravieţuitori şocaţi, cu pielea atârnând de pe corp şi ochii ieşiţi din orbite. Apoi, el invită cititorii să reflecteze asupra costurilor profunde ale evenimentului:

„Sper că, analizând experienţa acestui eveniment terifiant şi cataclismic, dumneavoastră, cititorii, veţi putea judeca singuri dacă această călătorie prin experienţele unui primar, ale unui pilot de bombardier, ale unui general al armatei şi ale unui jurnalist premiat, care au fost toţi strâns legaţi de Hiroshima, a meritat efortul”.

Articolul 80 de ani de la Hiroshima: O nouă carte reconstituie decizia și consecințele bombei atomice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

CFR Cluj s-a calificat joi în turul al doilea preliminar al Europa League după s-a impus cu 3-0 în manșa retur din turul întâi preliminar cu formația ungară Paksi. În tur scorul fusese egal, 0-0. Meciul a fost marcat de un moment rar întâlnit în fotbal: două penalty-uri ratate consecutiv de oaspeți.

Unicul gol al primei reprize a fost marcat de Alin Fică, în minutul 35, cu o execuție superbă din afara careului, direct în vinclul porții apărate de Kovacsik. Tot Fică a fost aproape de dublă în partea secundă, într-un meci în care clujenii au controlat autoritar prima repriză.

În minutul 66, Paksi a primit un penalty după intervenția VAR. Hindrich a parat șutul lui Vecsei, iar bucuria tribunelor a fost imensă. Penalty-ul a fost însă repetat, după ce mai mulți jucători ai CFR-ului au intrat în careu prea devreme. Vecsei a avut o nouă șansă să egaleze, însă a trimis pe lângă poartă, spre disperarea maghiarilor și spre extazul celor aproape 6000 de fani prezenți în Gruia.

La zece minute după ce a intrat pe teren, Louis Munteanu a dublat avantajul „feroviarilor”, în minutul 85. Atacantul clujenilor a finalizat cu sânge rece o fază de atac, șutul său plasat trecând printre picioarele portarului celor de la Paksi.

Ardelenii au mai marcat încă o dată, în minutul 90, Muhar punctând cu o lovitură de cap, după un corner de manual al lui Korenica, stabilind scorul final, 3-0 pentru CFR.

În turul secund al Europa League, CFR Cluj va întâlni pe FC Lugano din Elveția.

Articolul CFR Cluj a învins pe Paksi și s-a calificat în turul al doilea preliminar din Europa League apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noua funcționalitate vine în contextul unei competiții intense în rândul companiilor din Silicon Valley pentru dezvoltarea de agenți AI tot mai performanți.

Potrivit OpenAI, ChatGPT Agent de la OpenAI poate naviga automat în calendarul utilizatorilor, genera prezentări editabile, rula cod și accesa aplicații terțe precum Gmail sau GitHub prin intermediul conectorilor ChatGPT. Totodată, agentul poate planifica cumpărături, analiza competiția și crea rapoarte sau prezentări complexe, doar pe baza comenzilor în limbaj natural introduse de utilizator, scrie TechCrunch.

ChatGPT Agent de la OpenAI combină funcționalități avansate din instrumentele anterioare dezvoltate de companie, cum ar fi Operator și Deep Research, și este disponibil începând de joi pentru abonații planurilor Pro, Plus și Team. Utilizatorii pot activa modul „agent” din meniul de instrumente al ChatGPT.

Noul produs are acces la terminal pentru execuția de cod și utilizează API-uri pentru a accesa aplicații externe. Potrivit OpenAI, ChatGPT Agent de la OpenAI a atins scoruri de performanță record: 41,6% pe Humanity’s Last Exam și 27,4% pe benchmark-ul FrontierMath, depășind cu mult modelele anterioare o3 și o4-mini.

Având în vedere capabilitățile avansate ale noului agent AI, OpenAI a introdus noi măsuri de siguranță. Funcția de memorie a fost dezactivată temporar pentru a preveni eventuale atacuri de tip „prompt injection”. În plus, fiecare solicitare este analizată în timp real de un sistem de clasificare care verifică dacă promptul are legătură cu biologia sau chimia, domenii considerate sensibile.

OpenAI subliniază că, deși nu există dovezi directe de risc, a adoptat o abordare preventivă pentru a limita potențialele utilizări periculoase ale modelului. Compania consideră că ChatGPT Agent de la OpenAI reprezintă un pas important către agenți AI cu adevărat autonomi, capabili să execute sarcini reale, nu doar să răspundă la întrebări.

Articolul OpenAI lansează ChatGPT Agent: noul asistent AI capabil să finalizeze sarcini complexe pentru utilizatori apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Tragedia s-a produs în jurul orei 16:00 (n.r. ora 17, ora României), atunci când sportivul ar fi pierdut controlul parapantei și s-a prăbușit într-o piscină, posibil în urma unei afecțiuni medicale subite.

Potrivit agenției italiene ANSA, Felix Baumgartner era deja decedat în momentul impactului, iar o tânără femeie, aflată în apropiere, a fost rănită, însă starea ei nu este gravă. Accidentul a șocat comunitatea sporturilor extreme și fanii din întreaga lume.

Cunoscut la nivel mondial pentru salturile sale spectaculoase, Felix Baumgartner a devenit o legendă a sporturilor extreme. Cel mai notabil moment al carierei sale a fost în 2012, când a efectuat un salt din stratosferă, de la peste 39.000 de metri altitudine, stabilind trei recorduri mondiale: cea mai mare altitudine atinsă de un om în balon, cea mai mare cădere liberă și prima persoană care a depășit viteza sunetului în cădere liberă fără propulsie.

Baumgartner nu era străin de pericole, stabilind recorduri unice în domeniul BASE jumpingului: a sărit de pe cea mai joasă construcție – mâna Statuii lui Iisus Cristos din Rio – și de două ori de pe cele mai înalte clădiri din lume: Turnurile Petronas și Taipei 101. În 2003, a devenit primul om care a traversat Canalul Mânecii în cădere liberă, cu ajutorul unei aripi delta din fibră de carbon.

Moartea lui Felix Baumgartner în accident de parapantă zguduie lumea sporturilor extreme

Articolul Felix Baumgartner a murit într-un tragic accident de parapantă în Italia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Parteneriatul strategic România–SUA pune bazele viitorului energetic al României şi al Europei! Astăzi, la Ministerul Energiei, am avut o discuţie deschisă cu doi parteneri de încredere din Statele Unite: Paul Watzlavick, oficial al Departamentului de Stat al SUA – Biroul pentru securitate internaţională şi neproliferare şi Michael Dickerson, Chargé d’affaires a.i. al Ambasadei SUA la Bucureşti”, spune ministrul Bogdan Ivan, pe Facebook.

„Obiectivele noastre comune sunt clare: energie curată, sigură şi accesibilă tuturor cetăţenilor. Împreună, punem bazele unor proiecte de energie curată, moderne şi sigure. Am discutat despre tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR), o soluţie inovatoare, eficientă şi fără riscuri geopolitice. România este pregătită să devină prima ţară din regiune care implementează această tehnologie, cu beneficii concrete: curent mai ieftin şi mai sigur pentru toţi românii, locuri de muncă bine plătite pentru tineri. România devine un centru de energie curată în Europa”, mai spune Ivan.

Acesta afirmă că se investeşte pentru pregătirea unei noi generaţii de specialişti români care vor lucra acasă, la cele mai înalte standarde: „Am făcut aşadar paşi concreţi pentru viitorul nostru: mai sigur şi mai curat, cu energie 100% românească!”.

Articolul Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în dialog cu oficiali SUA: Proiecte strategice pentru viitorul energiei curate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Dacă Teodor Țigan, fostul director din Romsilva, care a primit 100.000 de euro primă de pensionare, apoi s-a întors în sistem și a dat în judecată Regia pentru că nu a primit postul dorit, va câștiga în instanță înseamnă că „legile sunt făcute foarte prost”, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu.

Teodor Țigan s-a pensionat de la Romsilva, cu o primă de pensionare de 100.000 de euro. Apoi s-a reangajat, dar în urma scandalului public a fost dat afară și acum a dat Regia în judecată și cere despăgubiri cu dobândă. Ministrul Mediului, Diana Buzioanu, a spus că deși nu vrea să se pronunțe înaintea instanților, speră că acesta nu va câștiga procesul.

„Dacă va câștiga un astfel de caz în instanță, înseamnă că legile noastre sunt făcute foarte, foarte prost. E total rupt de realitate. Este imposibil să accepți că un om care s-a pensionat primind un beneficiu doar pentru dreptul că s-a pensionat. 100.000 de euro. După aceea s-a reîntors fără concurs, s-a angajat în aceeași instituție și acum este supărat că nu are un post perpetuu din care să câștige în fiecare lună niște mii de euro. Este exact imaginea de ce trebuie să fie reformată Romsilva. Asta este imaginea”, spune Buzoianu, joi, la Antena 3 CNN.

Potrivit ministrului, acesta nu este un caz singular.

„În 2023, 113 milioane au fost date pentru aceste bonusuri de pensionare. În 2024, 54 de milioane – pentru că a ieșit scandalul și s-a blocat la un moment dat acordarea acestor bonusuri de pensionare. Deci, cu greu poți să zici că este un caz izolat. A fost un caz din multe alte cazuri, în care oamenii au fost obișnuiți să primească pentru că și-au negociat între ei, într-un contract colectiv, și-au negociat aceste condiții ultrafavorabile și statul s-a uitat în altă direcție. Noi nu ne mai dăm în altă direcție astăzi”, a mai spus Buzoianu.

Potrivit ministrului, în Romsilva lucrează 14.000 de persoane. Dar problema nu este la ei, ci „avem o problemă sus”: „Pentru că astăzi Romsilva are 41 de direcții, 99 de directori. Pentru anul 2024, pentru acești 99 de oameni, au fost alocați 12 milioane de lei pentru venituri, 10 milioane de lei pentru sporuri. În același an, Romsilva iese pe pierderi. Și atunci, stai să te gândești, este eficient modul în care Romsilva își face treaba? Romsilva astăzi gestionează hoteluri. Are un hotel în mijlocul Bucureștiului de 4 stele, 41 de director, 41 de camere are hotelul. Asta este realitatea”.

Buzoianu spune că nu a avut încă curiozitatea să meargă să vadă hotelul Romsilva, dar este contrariată de faptul că deși este în circuit turistic și deschis citățenilor, „a reușit performanța să aibă pierderi în anul 2024”.

Ministrul este de părere că această clădire poate să fie gândită mult mai bine, respectiv să devină un centru de performanță, un centru de training, de competențe pentru mult mai mulți oameni.

Articolul Ministrul Mediului, despre directorul pensionar care a dat în judecată Romsilva: Legi făcute prost apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul a fost dat de Zelenski joi, prin intermediul unui mesaj publicat pe X. 

„Am semnat un decret de numire a Olhei Stefanishyna în calitate de Reprezentant Special al Președintelui Ucrainei pentru dezvoltarea cooperării cu Statele Unite ale Americii. În această calitate, Olha va depune eforturi pentru a menține dinamismul relațiilor noastre cu SUA, în timp ce  toate procedurile necesare pentru aprobarea candidaturii sale la Washington în calitate de ambasador al Ucrainei în Statele Unite, sunt în curs de desfășurare”, a scris președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Cu prilejul anunțului noii funcție, Zelenski s-a declarat încântat de activitatea Olhăi Stefanishyna în parcursul ei ca viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euroatlantică.

„În doar câțiva ani, am făcut mai multe progrese în apropierea față de Uniunea Europeană decât în deceniile anterioare. Olha a luat parte, de asemenea, la negocierile cu Statele Unite privind un nou format pentru cooperarea noastră economică și crearea Fondului de investiții pentru reconstrucție Ucraina – SUA”,  a precizat președintele Zelenski.

Acesta a conchis precizând că Ucraina va continua colaborarea cu Statele Unite adăugând „o substanță economică reciproc avantajoasă” interacțiunii care deja se defășoară dintr-o perspectivă politică și diplomatică.

Articolul Olha Stefanishyna este noul trimis special al președintelui Zelenski pentru cooperarea cu SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Astfel, în judeţul Constanta sunt sub cod roşu localităţile Hârşova, Cogealac, Ciobanu, Crucea, Ghindăreşti, Seimeni, Topalu, Gârliciu, Pantelimon, Târguşor, Siliştea, Saraiu, Horia, Grădina, Vulturu.

De asemenea, în judeţul Tulcea sunt vizate localităţile Topolog, Casimcea, Dăeni, Stejaru, Ostrov, Ciucurova, Dorobanţu şi Beidaud.

Se vor semnala vijelii puternice, viteza vântului la rafală de peste 90 km/h, grindină de mari dimensiuni (peste 4 cm), averse torenţiale (20…40 l/mp), frecvente descărcări electrice.

Codul roşu este valabil în aceste zone până la ora 21:00.

Articolul Cod roşu de vijelii şi pe Litoral: vizate sunt judeţele Constanţa şi Tulcea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit NBC News, care citează actuali și foști oficiali americani, bombardamentul american a afectat semnificativ capacitatea Iranului de îmbogățire a uraniului, dar nu a eliminat-o complet.

Atacul, cunoscut sub numele de „Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții”, a implicat utilizarea a 14 bombe anti-buncăr GBU-57, rachete Tomahawk și peste 125 de aeronave, inclusiv bombardiere invizibile B-2. Ținta principală a fost uzina Fordow, situată la aproximativ 80 de metri sub un munte, unde bombardamentul ar fi redus cu ani de zile capacitatea Iranului de a îmbogăți uraniu.

Administrația Trump a susținut că atacul a neutralizat complet capabilitățile nucleare ale Iranului. „Operațiunea a distrus total capacitățile nucleare ale Iranului”, a declarat Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, citată de NBC. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a întărit poziția, afirmând că „nu există nicio îndoială” că facilitățile nucleare au fost complet distruse.

Totuși, un raport preliminar al Agenției SUA pentru Informații Militare, apărut în presă la câteva zile după atac, sugerează că atacul a afectat mai degrabă accesul în unele facilități decât să distrugă în totalitate camerele subterane sau centrifugele pentru îmbogățirea uraniului. Se estimează că programul nuclear iranian a fost doar întârziat, nu oprit.

Mai mult, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că Iranul ar fi mutat în secret o parte semnificativă a uraniului îmbogățit la 60% din Fordow înainte de atac, protejând astfel elemente esențiale ale programului său nuclear.

Articolul SUA confirmă „distrugerea parțială” a instalațiilor nucleare iraniene în atacul din 22 iunie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Jaqueline Cristian (locul 51 WTA) a ajuns în sferturile de finală ale turneului de la Iași, astfel devenind a treia jucătoare din România care reușește acest lucru în competiție. Sorana Cîrstea și Irina Begu sunt primele două jucătoare române care au reușit calificarea în sferturi.

Meciul de joi cu Jana Fett (locul 151 WTA) s-a încheiat mai devreme decât era de așteptat.

Sportiva, în vârstă de 27 de ani, a început partida în forță și a luat un avans evident pe parcurs. Cristian a condus cu 4-1 în primul set. Jana Fett, care are 28 de ani, a părut să aibă probleme fizice în timpul celui de-al șaselea game. Nu a mai așteptat pauza de schimb și a chemat imediat echipa medicală.

După consultul scurt, Fett a declarat forfait din motive medicale, cel mai probabil din cauza unei accidentări la mâna dreaptă. Astfel, Jaqueline Cristian a obținut calificarea în sferturi fără ca meciul să fie dus până la capăt.

În următoarea rundă, Cristian o va întâlni pe Panna Udvardy, o jucătoare din Ungaria în vârstă de 26 de ani, aflată pe locul 150 în clasamentul WTA.

Articolul Jaqueline Cristian, alături de Cîrstea și Begu în sferturile de finală la Iași Open apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sistemele de apărare Patriot din SUA care ar fi trebuit să ajungă în Elveția, vor fi trimise spre Ucraina, potrivit ministrului elvețian al Apărării, citat de Sky News.

Elveția a comandat cinci sisteme de apărare Patriot în 2022, însă oficialii elvețieni au fost informați că departamentul de Apărare al SUA „va reprioritiza livrarea sistemelor de apărare Patriot pentru a sprijini Ucraina”.

Livrarea rachetelor Patriot, sisteme de apărare care costă miliarde de dolari, a fost inițial programată să înceapă în 2027. Livrarea sistemelor de apărare către Elveția ar fi durat un an.

Luni, Trump a anunțat că SUA va trimite mai multe rachete americane în Ucraina, dacă Uniunea Europeană va acoperi costurile de producție pentru echipamentele de apărare.

Potrivit declarațiilor făcute luni de Mark Rutte, secretarul general NATO, Germania, Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Olanda și Canada și-au exprimat deja intenția de a contribui financiar pentru a acoperi costurile echipamentelor de apărare.

De asmenea, Suedia și Danemarca au precizat că sunt gata să ajute cu livrarea armelor americane în Ucraina, prin intermediul NATO.

Articolul SUA transferă comanda Elveției de rachete Patriot spre Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Friedrich Merz a anunțat că Ucraina va primi rachete cu rază lungă de acțiune „foarte curând”, după ce Donald Trump a decis să crească sprijinul militar pentru Kiev, scrie Politico.

Președintele Statelor Unite a făcut public un acord cu NATO, prin care statele europene vor finanța trimiterea de arme către Ucraina.

La o conferință de presă în Marea Britanie, Merz a spus că Ucraina are nevoie de sisteme de atac cu rază lungă pentru o apărare eficientă și că va primi „foarte curând, foarte curând, sprijin suplimentar în această privință”.

El a declarat că acest sprijin ar putea deveni funcțional în câteva săptămâni.

Luni, Trump a spus că unele sisteme Patriot vor ajunge „în câteva zile”, deși unii experți au fost sceptici în ceea ce privește viteza transferului.

Alexus Grynkewich, șeful Comandamentului aerian al NATO, a spus joi că „pregătirile sunt în curs de desfășurare, lucrăm foarte strâns cu germanii la transferul Patriot”.

Merz a participat împreună cu Keir Starmer la o conferință de presă, în cadrul vizitei sale în Regatul Unit pentru semnarea unui tratat de prietenie care promite o colaborare mai strânsă în domeniul securității și apărării.

Starmer a declarat că „este absolut clar că el (Trump) vrea ca Putin să se miște” și că acum „susține acest lucru cu capacități militare”.

Tot Friedrich Merz a precizat că miniștrii apărării organizează acum logistica pentru implementarea ofertei lui Trump, conform căreia țările europene trimit arme Ucrainei înainte de a cumpăra arme noi din State.

Articolul Friedrich Merz: Rachetele Patriot vor ajunge în Ucraina „foarte curând” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În Otopeni, acoperişul unei clădiri a căzut peste altă clădire în care se afla femeia de 49 de ani.

Aceasta a fost lovită de elementele căzute şi, din păcate, a murit.

La Academia de Poliţie, o bucată din acoperişul unei clădiri a fost desprins de vânt

Au căzut copaci pe stradă pe Aleea Alexandru şi pe str. Fabrica de Glucoză.

15 aeronave au aşteaptat în aer îmbunătăţirea condiţiilor meteo la Bucureşti, în urma codului roşu de ploi şi vijelii, în timp ce altele au aterizat pe alte aeroporturi. De asemenea, mai multe maşini au fost distruse, joi, după ce au căzut copaci din cauza vijeliei.

Au fost 15 aeronave care au aşteaptat în aer îmbunătăţirea condiţiilor meteo la Bucureşti.

Zborul Ryanair Chania – Bucureşti a aterizat în Varna, în Bulgaria, iar avionul Wizz Air Corfu – Bucureşti, la Constanţa.

De asemenea, zborul WizzAir Dortmund – Bucureşti a aterizat la Craiova.

La câteva minute după ora 18.00 au reînceput aterizările pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”.

În urma vijeliei, mai mulţi copaci au fost doborâţi şi au distrus maşini. S-a întâmplat pe Şoseaua Virtuţii, pe str. Popa Tatu, pe str. Prahovei, pe Bd. Primăverii, în Parcul Mogoşoaia.

Pe strada Vulcanescu Mircea, un copac a căzut pe ţeava de gaz.

Pe str. Nicolae Titulescu şi pe Şoseaua Kiseleff, după Arcul de Triumf, sunt copaci căzuţi pe carosabil.

Capitala a fost, până la ora 18.00, sub avertizare cod roşu de vreme rea.

Articolul O femeie a murit în Otopeni în timpul vijeliei puternice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul de finanțe din Suedia, Elisabeth Svantesson, a transmis că Uniunea Europeană trebuie să reacționeze cu sinceritate și rapiditate în negocierile comerciale aflate în desfășurare cu Statele Unite, pentru a evita impunerea unor tarife dure care ar putea afecta economiile europene.

Într-un interviu acordat joi pentru Bloomberg Television, Svantesson a declarat: „Sper să ajungem la un acord cât mai curând posibil. Trebuie să fim destul de sinceri, destul de rapizi acum, pentru că am așteptat prea mult”.

SUA a stabilit termenul limită de 1 august, după care intenționează să impună tarife de până la 30% asupra unor bunuri europene, dacă nu se ajunge la un acord. Tensiunile au crescut pentru că Bruxelles-ul considera că era foarte aproape de o înțelegere, înainte de anunțul Washingtonului.

În acest context, Franța a cerut activarea instrumentului anti-coerciție, cel mai puternic mecanism comercial al UE, ca reacție în cazul unui eșec al negocierilor. Printre punctele sensibile se numără refuzul SUA de a reduce tarifele agricole și de a acorda scutiri pentru automobile și vinuri.

Mecanismul legislativ adoptat recent de Uniunea Europeană pentru a-și apăra interesele comerciale împotriva presiunilor economice externe permite blocului comunitar să răspundă ferm și coordonat atunci când un stat terț încearcă să constrângă politic sau economic unul dintre statele membre. Răspunsurile pot include impunerea de tarife vamale, restricții comerciale sau suspendarea accesului la piața europeană, având scopul de a descuraja măsuri unilaterale care subminează suveranitatea decizională a blocului comunitar.

Șefa finanțelor suedeze a subliniat că toate opțiunile trebuie luate în considerare: „Nu ar trebui să excludem nicio opțiune, dar trebuie să fim fermi.”

Articolul Suedia cere o reacție rapidă a UE în disputa cu SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comunitatea Declic a organizat, joi, un protest în faţa Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) pentru a cere demiterea şefului Poliţiei Prahova, Mihai-Ginel Preda, în urma uciderii unei tinere de 22 de ani în comuna Lipăneşti. Declic are 26.000 de semnături ale cetăţenilor care cer demiterea conducerii Poliţiei Prahova ca semnal clar că pasivitatea în faţa violenţei domestice nu va mai fi tolerată.

„Dacă nici în faţa unei crime previzibile, cu apeluri repetate la 112 şi vecini care declară că poliţiştii au întors victima în casa agresorului, nu se ia nicio măsură la vârf, înseamnă că sistemul îşi protejează mai mult imaginea decât cetăţenii”, a declarat Antoniu Bumb, reprezentant Declic.

La protest, Declic a adus în faţa IGPR un manechin îmbrăcat în uniformă de poliţist, cu hainele pătate simbolic cu roşu: „Poliţia are uniforma pătată de sânge”.

De asemenea, în cadrul discuţiilor cu delegaţia IGPR, reprezentanţii comunităţii Declic au înmânat oficial petiţia semnată de peste 26.000 de cetăţeni care cer demiterea şefului Poliţiei Prahova.

Reprezentanţii IGPR susţin că o anchetă internă este în curs şi vizează verificarea modului în care poliţiştii din Prahova au acţionat în acest caz, precum şi dacă intervenţia acestora ar fi putut preveni crima.

Tânăra din Lipăneşti fusese agresată în mod repetat de partenerul său, iar vecinii susţin că aceasta a cerut ajutorul poliţiei în mai multe rânduri. Cu toate acestea, agenţii nu au luat măsuri suficiente de protecţie, iar femeia a fost ucisă în plină zi. Cazul a şocat opinia publică şi a evidenţiat, din nou, eşecul sistemic în protejarea femeilor.

Articolul Protest la IGPR: „Poliţia are uniforma pătată de sânge” după crima de la Prahova apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunţul a fost făcut de Alexandru Rogobete printr-un mesaj publicat pe reţelele de socializare. Potrivit ministrului, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca se numără printre spitalele care vor beneficia de finanţare pentru intervenţii, precum fibrinoliza intraarterială, angioplastia percutană cu stent, embolizarea anevrismelor rupte, trombectomia şi tromboplastia.

Alături de acesta, alte trei spitale vor fi incluse în program: Spitalul Municipal de Urgenţă din Moineşti, Spitalul Municipal din Odorheiu Secuiesc şi Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slobozia.

„Ştiu cât de important este timpul în cazul unui AVC. Accesul rapid la un tratament specializat poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte, dintre o recuperare completă şi o dizabilitate permanentă. De aceea, facem paşi concreţi pentru a creşte capacitatea de intervenţie a sistemului sanitar şi pentru a sprijini spitalele care salvează vieţii”, a transmis ministrul Rogobete.

Articolul Mai multe spitale din țară au fost incluse în programul naţional pentru tratamentul AVC apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sorana Cîrstea și Irina Begu au ajuns în sferturile de finală ale turneului WTA 250 de la Iași, după meciurile disputate joi.

Sorana Cîrstea (35 de ani, locul 53 WTA) a trecut fără emoții de Varvara Gracheva din Franța (24 de ani, locul 106 WTA). Meciul s-a încheiat după o oră și 18 minute, cu scorul 6-2, 6-4. În faza următoare, Sorana va întâlni pe Maria Lourdes Carle din Argentina.

Irina Begu (34 de ani, locul 110 WTA) a obținut și ea o victorie importantă în optimi. A învins-o pe Victoria Jimenez Kasintseva din Andorra (19 ani, locul 130 WTA), la capătul unui duel de peste două ore. Scorul final a fost 3-6, 6-3, 6-3.

În sferturi, Irina Begu se va confrunta cu Anna Siskova din Cehia.

Articolul Sorana Cîrstea și Irina Begu se califică în sferturile de finală ale turneului WTA 250 Iași Open apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În Judeţul Giurgiu este sub cod roşu localitatea Joiţa.

În judeţul Ilfov sunt sub cod roşu localităţile Voluntari, Buftea, Otopeni, Brăneşti, Chiajna, Periş, Gruiu, Baloteşti, Afumaţi, Moara Vlăsiei, Snagov, Ciolpani, Ciorogârla, Găneasa, Dragomireşti-Vale, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Nuci, Corbeanca, Grădiştea, Petrăchioaia şi Dascălu.

Atenţionarea este valabilă până la ora 18.10 şi se vor semnala vijelii puternice, viteza vântului la rafală de peste 90 km/h, grindină de mari dimensiuni (peste 4 cm), averse torenţiale (20…40l/mp), frecvente descărcări electrice.

Rămâne în vigoare codul roşu pentru Bucureşti. Se vor semnala vijelie puternică, viteza vântului la rafală de peste 90 km/h,grindină de mari dimensiuni (peste 4 cm), averse torenţiale (15…30l/mp), frecvente descărcări electrice.

Articolul Cod roşu de ploi şi vijelii în Giurgiu şi Ilfov. Atenţionare pentru Capitală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La Turburea, în județul Gorj, se construiește cea mai mare mănăstire din Oltenia, un proiect al Mitropoliei Olteniei, estimat la 50 de milioane de euro.

Lucrările au început în vara anului 2024 și se află într-un stadiu avansat, potrivit jurnalulolteniei.ro.

Pe șantier se află utilaje și echipe de muncitori, iar sute de tone de materiale de construcție au fost deja folosite.

Deși ritmul a încetinit în perioadele caniculare, autoritățile locale estimează că lăcașul de cult va fi zidit complet până la sfârșitul acestui an, iar inaugurarea oficială este preconizată în cel mult trei ani, potrivit presei locale.

Ansamblul monahal va include cea mai mare biserică ortodoxă din regiune, cu o înălțime de 30 de metri și capacitate de 1.000 de persoane.

Proiectul prevede, de asemenea, construirea de chilii, o bibliotecă, o sală de sport, centru logistic, sală de mese pentru 500 de persoane, pavilioane, căsuțe din lemn și un spațiu de campare pentru pelerini.

Mănăstirea va fi destinată maicilor și este amplasată pe un teren care a aparținut boierului local Dumitru Roșianu, aflându-se acum în proprietatea Mitropoliei Olteniei.

Primarul comunei Turburea, Ion Bârcă, consideră că proiectul va aduce beneficii dezvoltării zonei: „Este un proiect care va pune Turburea pe harta spirituală și turistică a României”.

Tot în comuna Turburea se află și Castelul Roșianu, o clădire de patrimoniu cu o vechime de peste 100 de ani, care a aparținut boierului Roșianu.

Autoritățile intenționează să restaureze acest monument istoric folosind fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Imobilul a fost scos la vânzare în 2007, dar nu s-au găsit cumpărători interesați, iar primăria a renunțat la tranzacție.

Alături de noua mănăstire, castelul urmează să fie integrat în ansamblul turistic. În cadrul complexului vor exista și spații de cazare – 150 de locuri pentru bărbați și 150 pentru femei – ateliere de pictură, olărit și alte facilități educative.

Articolul 50 de milioane de euro costă cea mai mare mănăstire din Oltenia. Lăcașul de cult va fi zidit complet până la iarnă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un total de 267 de parlamentari din Ucraina au votat în favoarea numirii lui Denîs Șmîhal ca ministru al Apărării pentru următorii cinci ani.

Acesta îl va înlocui pe Rustem Umerov, care ar putea fi numit la conducerea Consiliului Național de Securitate și Apărare al țării, relatează Ukrainska Pravda, citată de Kyiv Independent.

În discursul său în fața Parlamentului ucrainean, Șmîhal a jurat că se va asigura că forțele ucrainene sunt complet echipate și că va consolida cooperarea internațională. Acesta a promis și că va demara o procedură de audit care va viza toate acordurile de Apărare cu partenerii stăini.

În cadrul unui discurs suținut înaintea procedurii de vot, președintele Volodimir Zelenski i-a adresat mulțumiri formale pentru activitatea sa ca fost premier și a precizat că Ucraina are nevoie de o schimbare a relațiilor diplomatice cu Washington, pentru viitoarele acorduri bilaterale.

Miercuri, demisia lui Denîs Șmîhal din funcția de prim-ministru a fost aprobabtă de Parlamentul urainean cu 261 de voturi pentru, patru abțineri și niciun vot împotrivă, relatează Kyiev Independent.

Schimbările interne din Parlamentul ucrainean vin pe fondul avansului Rusiei în estul Ucrainei. Remanierea se anunță a fi cea mai amplă schimbare de la începutul invaziei și până în prezent.

Articolul Denîs Șmîhal este noul ministru al Apărării în Ucraina apare prima dată în Mediafax.