Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite că pacienţii oncologici beneficiază în continuare de tratamentele necesare, fără discontinuităţi. Instituţia monitorizează permanent modul de utilizare a bugetului aprobat şi dă asigurări că ia toate măsurile legale pentru a preveni eventualele sincope, până la aprobarea unei rectificări bugetare.
În contextul în care, din septembrie, creditele de angajament pentru medicamentele oncologice din contractele cost-volum nu mai erau suficiente pentru acoperirea integrală a necesarului, CNAS a redistribuit fonduri în valoare de 405 milioane lei, conform solicitărilor spitalelor, astfel încât pacienţii să îşi poată continua tratamentul.
Preşedintele CNAS, conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan, a solicitat o analiză detaliată a derulării Programului Naţional de Oncologie la nivel naţional. Raportul a arătat că sistemul funcţionează adecvat, existând doar probleme punctuale în unele unităţi medicale din 7 judeţe şi din Bucureşti, care au fost gestionate operativ.
CNAS subliniază că rămâne atentă la semnalările venite din partea pacienţilor şi a unităţilor medicale, pentru a interveni prompt atunci când apar dificultăţi, şi colaborează cu instituţiile partenere pentru ca pacienţii din România să aibă acces neîntrerupt la tratamente şi servicii medicale.
Articolul CNAS: Tratamentele pentru pacienţii oncologici sunt asigurate fără întreruperi apare prima dată în Mediafax.
Zborul UA32 al companiei United Airlines, plecat de pe aeroportul Narita din apropiere de Tokyo, a fost deviat către Osaka la aproximativ o oră şi jumătate de la decolare, după ce senzorii au indicat un incendiu în zona de marfă, au anunţat oficiali ai aviaţiei japoneze, scrie Associated Press.
Postul public NHK a difuzat imagini cu pasagerii coborând pe tobogane de evacuare de pe aeronava Boeing 737-800 staţionată pe pistă.
Nu au fost raportate răniţi, iar în filmări nu se observă foc sau fum.
Ambele piste ale Aeroportului Internaţional Kansai au fost închise temporar în timpul operaţiunii.
Autorităţile japoneze investighează dacă a existat într-adevăr un incendiu sau doar o alertă falsă.
Articolul Un avion United Airlines cu 142 de pasageri a aterizat de urgență în Japonia după o alertă de incendiu la bord apare prima dată în Mediafax.
Tîlvăr a declarat că primeşte această recunoaştere „cu emoţie şi responsabilitate”, subliniind că este un semn al aprecierii nu doar personale, ci şi al eforturilor României de a fi un aliat de încredere şi un partener strategic pentru Polonia şi întreaga regiune.
În mandatul său la Ministerul Apărării (2023-2025), Tîlvăr a coordonat proiecte majore de securitate într-un context marcat de războiul din Ucraina şi de tensiunile de pe Flancul Estic al NATO. Printre realizările invocate de acesta se numără inaugurarea Centrului European de Instruire F-16 de la Feteşti, sprijinul pentru instruirea piloţilor ucraineni, lansarea iniţiativei comune România–Bulgaria–Turcia pentru siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, achiziţia de avioane F-16 şi F-35, modernizarea cadrului legislativ în domeniul apărării şi programe de sprijin pentru personalul militar.
De asemenea, Tîlvăr afirmă că a avut un rol activ în diplomaţia militară, prin participarea la reuniuni internaţionale şi consolidarea parteneriatelor României cu SUA, Canada, Coreea de Sud, Turcia şi Republica Moldova, precum şi prin coordonarea reuniunilor formatului B9.
„Această distincţie mă onorează, dar mai ales mă responsabilizează. Ea confirmă că România şi Polonia rămân unite în prima linie a securităţii europene şi euroatlantice, pe temelia prieteniei, solidarităţii şi a valorilor comune”, a mai transmis fostul ministru al Apărării.
Articolul Angel Tîlvăr, decorat de preşedintele Poloniei pentru contribuţia la securitatea regională apare prima dată în Mediafax.
„Am convenit ca proiectele care au un stadiu de raportare sub 36% să fie mutate pe lista Programului Sănătate”, a precizat Bolojan.
Printre investițiile vizate se află: noul sediu al Spitalului de Urgență MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, laboratorul de radioterapie de la Spitalul Județean Pitești, relocarea și modernizarea secției de oncologie la Alba Iulia, extinderi la Spitalul nr. 2 Vaslui, Institutul Regional de Oncologie Timișoara, un spital nou la Giurgiu, o clădire pentru secțiile de boli infecțioase și pneumologie în Oradea, precum și investiții la Spitalul Militar din Pitești.
Premierul a subliniat presiunea bugetară uriașă generată de obligația finalizării proiectelor PNRR până anul viitor și a avertizat asupra riscului de pierdere a fondurilor dacă termenele nu sunt respectate.
„Identificarea altor surse de finanțare este singura soluție pentru a menține lucrările, având în vedere că sumele alocate României prin PNRR au fost reduse semnificativ pe componenta de împrumut, iar în același timp există supracontractare și întârzieri în derularea unor proiecte. Investițiile în sănătate trebuie să continue pentru a asigura siguranța pacienților, modernizarea infrastructurii medicale și accesul tuturor românilor la servicii medicale de calitate”, a conchis Bolojan, după o întâlnire la care au mai participatministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, alături de reprezentanți ai spitalelor și ai constructorilor.
Articolul Bolojan: Opt proiecte de spitale vor fi scoase de la PNRR. Vor trece la Programul Sănătate 2021–2027 apare prima dată în Mediafax.
Guvernul României a fost informat oficial, în ședința de joi, că România riscă să piardă 227.936.161 de euro din fondurile PNRR, după ce Comisia Europeană a suspendat această sumă din cererea de plată nr. 3, invocând neîndeplinirea integrală a Jalonului 121.
Informarea, întocmită chiar de Ministerul Energiei, arată că procedurile de selecție pentru consiliile de administrație și supraveghere ale companiilor energetice de stat nu au fost derulate integral, transparent și competitiv, potrivit cerințelor din OUG 109/2011.
Jalonul 121 prevede selectarea și numirea, prin proceduri competitive și transparente, a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere din companiile energetice de stat. Legislația obligă autoritățile să demareze procedura de selecție în termen de 60 de zile de la expirarea unui mandat sau de la o numire provizorie, tocmai pentru a preveni conducerea prelungită prin interimat. Pe de altă parte, numirile provizorii oferă posibilitatea evitării, cel puțin temporare, a procedurilor laborioase de selecție, menținând astfel un control mai direct asupra conducerii companiilor.
Numire controversată la vârful HidroelectricaCazul Hidroelectrica, compania fanion a statului român din sectorul energetic, este vizat explicit de Executivul european. Potrivit Ministerului Energiei, Comisia a constatat „4 deficiențe în Consiliul de Supraveghere și 2 deficiențe în cadrul Directoratului”. Actualul director general al Hidroelectrica, Károly Borbély, este vizat de observațiile CE, în contextul unui posibil conflict de interese. Comisia a constatat că acesta a fost membru în Consiliul de Supraveghere și în Comitetul de Nominalizare și Remunerare, înainte de a fi numit în funcția de CEO, în cadrul unei proceduri pe care contribuise anterior să o definească.
Deși Ministerul susține că Borbély nu a participat la deciziile esențiale și că selecția a fost realizată de un expert independent, Comisia a concluzionat că „procedura de selecție pentru președintele Directoratului (…) nu îndeplinește condițiile de transparență și competitivitate” și că perioada scurtă dintre demisie și numire „nu poate fi considerată o perioadă de detașare suficientă pentru a evita un conflict de interese”.
Hidroelectrica, vizată și pentru numirea directorului financiarȘi numirea actualului director financiar al Hidroelectrica, Marian Fetița, este vizată de observațiile Comisiei Europene. În documentul transmis Guvernului, se menționează că, în data de 26 februarie 2025, Comisia a solicitat Ministerului Energiei clarificări privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate profesionale pentru funcția de membru al Directoratului. „Persoana numită ca și CFO nu a îndeplinit condițiile de eligibilitate impuse în procedura de selecție”, iar „dovezile transmise de România nu au putut confirma că deținea o certificare activă ca și auditor financiar, contabil autorizat, consultant fiscal, membru ACCA-UK sau CFA (standardele internaționale de competență profesională în domeniul financiar-contabil n.r)”, a fost concluzia CE.
Ministerul Energiei a solicitat Consiliului de Supraveghere remedierea situației și a avertizat că menținerea acestei deficiențe poate duce la pierderea unei sume de aproximativ 16 milioane de euro din PNRR.
CE Oltenia: selectați în funcții de firma pe care au angajat-oȘi în cazul Complexului Energetic Oltenia, Comisia Europeană a identificat cinci deficiențe în Consiliul de Supraveghere – trei referitoare la procedura de selecție, un post menținut vacant și prezența unui reprezentant al acționarului minoritar – și alte două nereguli în Directorat.
Doi membri ai Directoratului Complexului Energetic Oltenia, Dan Iulius Plaveti și Cosmin Trufelea, au fost implicați direct în procedura de achiziție a firmei de consultanță ARC Consulting SRL din Cluj, care a fost desemnată să organizeze selecția pentru ocuparea funcțiilor din Directorat.
Comisia Europeană a considerat situația neconformă cu cerințele de guvernanță corporativă asumate prin PNRR, deoarece cei doi membri ai Directoratului au semnat contractul de achiziție cu firma de consultanță, care ulterior i-a selectat chiar pe ei în funcțiile de conducere.
Val de nereguli în companiile de stat din energieComisia Europeană a identificat deficiențe privind guvernanța corporativă și în alte companii energetice cu capital de stat: Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, SAPE, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR și Complexul Energetic Valea Jiului. Problemele semnalate vizează, în principal, numiri provizorii repetate în lipsa unor proceduri de selecție competitive, proceduri de recrutare nefinalizate sau contracte de mandat încheiate pe durate mai scurte decât perioada legală de patru ani.
În cazul Nuclearelectrica, întreg Consiliul de Administrație este în proces de înlocuire, iar la SAPE, Agenția Națională de Integritate a confirmat starea de incompatibilitate a unui membru al consiliului. La Midia Green, Comisia a constatat trei deficiențe care au dus la demisia sau revocarea membrilor vizați, iar la Conpet și Oil Terminal au fost semnalate nereguli în desfășurarea procedurilor de selecție.
În cazul CE Valea Jiului, Ministerul Energiei nu a declanșat procedura, motivând discuțiile în curs privind modificări legislative, întrucât societatea se află în proces de închidere a activității miniere.
25 de milioane de euro penalități pentru patru scauneDeși la începutul anului 2025 reprezentanții Guvernului anunțau declanșarea procedurilor de revocare în companiile de stat vizate de Comisia Europeană, inclusiv CE Oltenia, Ministerul Energiei susține acum că nu are instrumente legale pentru a forța revocarea membrilor Directoratelor întrucât prerogativa în acest sens aparține exclusiv consiliilor de supraveghere.
Încercările de a modifica actele constitutive ar fi inutile, spun autoritățile, în condițiile în care contractele de mandat au fost deja semnate. Mai mult, selecțiile în curs pot fi contestate în instanță, iar în cazul Hidroelectrica, refuzul de a relua procesul de selecție pentru Directorat este calificat drept o „ignorare nejustificată” a obligațiilor asumate prin PNRR.
În plus, numai în cazul Hidroelectrica, „revocarea fără justă cauză ar obliga compania la plata unor daune-interese de aproximativ 5 milioane de lei”. În paralel, un calcul preliminar realizat de experții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene estimează o penalitate de cel puțin 25 de milioane de euro pentru menținerea în funcție, contrar cerințelor PNRR, a celor patru membri ai Directoratului de la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia.
Schimbare de ministru – schimbare de realitateÎn contrast cu poziția actuală a ministerului, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susținea într-o postare publică din 27 iunie 2025, intitulată „Adevărul despre șefii din energie și PNRR”, că problema Jalonului 121 a fost deja remediată în timpul mandatului său și că toți membrii consiliilor vizați de Comisie au fost revocați, că s-au emis ordonanțe care permit revocarea celor incompatibili și că procedurile de selecție pentru înlocuirea lor erau deja declanșate.
„Revocarea persoanelor semnalate în comunicările CE a fost făcută deja, în timpul mandatului meu, fiind revocați prin AGA toți membrii CA/CS indicați de analiza europeană. Tot în mandatul meu, au fost adoptate în Guvern OUG nr. 4/2025 și nr. 22/2025, care clarifică și simplifică mecanismul de revocare, oferind temei legal pentru înlăturarea oricărui membru incompatibil sau numit fără respectarea cerințelor de profesionalism, experiență și independență. De asemenea, legislația de guvernanță corporativă a fost pusă în acord cu observațiile Comisiei Europene”, transmitea Sebastian Burduja, menționând că „mereu a spus adevărul”.
„Avem o soluție deja funcțională. Și este valabilă pentru orice alt caz care poate apărea. Nu e nevoie să schimbăm abordarea „de acum înainte” pentru că această schimbare a avut deja loc, în strânsă coordonare cu experții Comisiei Europene”, scria ministrul de atunci al energiei, precizând că „România nu va pierde nicio sumă din cauza acestui jalon”.
Contestați, dar greu de înlăturatÎn lipsa unor pârghii legale directe și cu contracte de mandat deja încheiate, autoritățile se confruntă cu un blocaj profund: doar consiliile de supraveghere pot decide revocarea membrilor Directoratului, iar în unele cazuri, aceste consilii includ tocmai persoane implicate în selecțiile contestate de Comisia Europeană.
Plecarea „de bunăvoie” a celor din Directorat este puțin probabilă, mai ales în condițiile în care funcțiile sunt bine remunerate și vin cu influență asupra deciziilor strategice și administrative.
Doar 65,5% dintre procedurile asumate prin Jalonul 121 au fost finalizate, potrivit constatărilor CE, iar termenul pentru remedierea tuturor deficiențelor este 28 noiembrie 2025. Dacă România nu prezintă proba completă a conformării, există riscul ca fondurile să fie pierdute definitiv.
De la funcții la pensiile speciale: 869 de milioane blocate din fondurile pentru dezvoltareJalonul 121 nu este singurul care a atras sancțiuni. În total, România are 869 de milioane de euro suspendați din cererea de plată numărul 3 a PNRR, ca urmare a neîndeplinirii a trei jaloane: reforma guvernanței corporative în companiile energetice de stat – 227 milioane de euro, 330 milioane de euro pentru că Autoritatea de Monitorizare a Întreprinderilor Publice nu este încă complet funcțională și aproximativ 231 milioane de euro pentru lipsa implementării concrete a reformei pensiilor speciale, potrivit relatărilor Europa Liberă.
Energia, sub control politic. Fondurile, în pericol realÎntre riscul de a plăti daune dacă forțează revocarea și pericolul pierderii fondurilor europene dacă nu intervine, statul român rămâne captiv într-o zonă gri – una în care, până acum, cei numiți discutabil nu par dispuși să părăsească funcțiile.
România riscă să piardă bani europeni nu din lipsa fondurilor, ci pentru că nu respectă propriile reguli privind transparența și competența în guvernanța companiilor de stat. În loc să fie un model de reformă, sectorul energetic rămâne vulnerabil la numiri politice, interimate prelungite și proceduri opace.
Articolul România riscă să piardă 227 milioane de euro din PNRR: Comisia Europeană critică numirile netransparente din companiile energetice de stat apare prima dată în Mediafax.
Bulgaria înregistrează o creștere a incidenței cazurilor de Covid-19, potrivit novinite.
Specialiștii din această țară estimează o creștere de 5,45% a infectărilor, comparativ cu săptămâna precedentă.
Aceștia spun că virusul nu a dispărut, ci că va continua să circule.
În Bulgaria, tot mai mulți oameni își fac teste rapide.
Recomandările specialiștilor rămân aceleași ca în pandemie: bulgarilor li se recomandă să rămână acasă dacă testele sunt pozitive sau dacă au simptome specifice (dureri de gât, cap, creșterea temperaturii).
Nu se recomandă antibioticeleCa remedii de bază, medicii recomandă lămâia și bicarbonatul de sodiu, pentru proprietățile dezinfectante ale căilor respiratorii superioare.
Grupelor vulnerabile, în special persoanelor vârstnice, mamelor cu copii mici sau femeilor însărcinate li se recomandă în continuare vaccinul.
Potrivit specialiștilor, vaccinul antigripal din acest an este trivalent, nu tetravalent, ceea ce reprezintă o schimbare față de sezoanele precedente.
Specialiștii nu recomandă antibioticele, deși recunosc că există situații în care acestea sunt necesare.
Medicamentele păstrate „într-un loc umed, cum ar fi baia” își pierd eficiența și nu mai pot fi considerate de încredere.
Articolul Crește incidența cazurilor de Covid-19 în Bulgaria apare prima dată în Mediafax.
Economia României este așteptată să crească în 2025 cu 1% față de 2024, și cu 1,4% în 2026, față de anul curent, niveluri considerate moderate pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, au transmis reprezentanții FMI.
PIB-ul este așteptat să recupereze mai mult în al doua parte a anului, în contextul în care potrivit Institutului Național de Statistică, Produsul Intern Brut al Românei a fost estimat pentru trimestrul II 2025 cu o creştere, în termeni reali, cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024.
Pe de altă parte, oficialii FMI atrag atenția că este nevoie de măsuri de ajustare fiscală începând din 2027 pentru a putea reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen medu și pentru a stabiliza nivelul datoriei publice la aproximativ 60%.
Pachetul de reforme pentru 2025-2026, „un pas important înainte”Pe scurt, oficialii FMI se așteaptă ca economia să crească treptat, pe fondul consolidării fiscale necesare, esențiale pentru a aborda deficitele gemene în creștere. Inflația va rămâne temporar ridicată, înainte de a se încadra în plajei de toleranță al BNR până la sfârșitul anului 2026, potrivit perspectivei FMI.
În ceea ce privește politica fiscală, oficialii FMI consideră că recentul pachet de reforme pentru 2025-2026, inclusiv reformele fiscale, este binevenit și marchează un pas important înainte. „Executarea sa completă și măsurile suplimentare de ajustare din 2027 pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB sunt esențiale pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice” se arată în declarația oficială.
Trimișii Fondului au tras concluzia, referitor la politica monetară, că abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate numai după ce inflația se află pe o tendință descendentă fermă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori rezistența la șocuri, consideră aceștia.
Referindu-se la politicile structurale, oficialii FMI consideră că promovarea reformelor structurale, inclusiv consolidarea eficienței statului, este crucială pentru utilizarea deplină a fondurilor UE și sprijinirea creșterii economice în contextul ajustării fiscale necesare.
Concluziile integrale ale FMI:
Adâncirea deficitelor gemene pe fondul încetinirii creșterii„Activitățile economice au fost moderate, în timp ce inflația a crescut recent în mod notabil din cauza unor factori temporari. Creșterea PIB-ului real a scăzut la 0,8% în 2024, deoarece consumul privat puternic, pe fondul creșterii robuste a salariilor, a fost compensat de contracțiile continue ale activităților de investiții. Impulsul creșterii a rămas slab în prima jumătate a anului 2025, deoarece incertitudinea semnificativă a afectat sentimentul economic. Inflația de bază a rămas ridicată la 7,9% (față de anul precedent, an/an) în august, determinată de inflația persistentă a serviciilor, datorită creșterii salariale încă puternice, deși moderate. Inflația totală a crescut semnificativ la 9,9% (an/an) odată cu eliminarea plafonării prețului energiei electrice și creșterea cotei TVA.
Deficitele gemene s-au adâncit și mai mult din cauza deteriorării soldului fiscal. Deficitul fiscal a crescut la 8,7% din PIB (cash) în 2024, determinat de creșteri semnificative ale cheltuielilor cu pensiile, salariilor din sectorul public și cheltuielilor publice de capital finanțate pe bază internă. Deficitele fiscale în creștere au contribuit la creșterea deficitului de cont curent, ajungând la 8,4% din PIB. În ciuda înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025, deficitul fiscal mare a persistat până la jumătatea anului, determinat de creșterile continue ale cheltuielilor curente.
Se așteaptă ca creșterea economică să crească treptat până la niveluri moderate pe fondul consolidării fiscale. PIB-ul real este prognozat să crească cu 1,0% și, respectiv, 1,4% în 2025 și 2026, deoarece accelerarea investițiilor finanțate de NextGenerationEU (PNRR – n.r.) NGEU ar compensa parțial o moderare a consumului privat rezultată din inflația temporar ridicată și efectele consolidării fiscale. Guvernul a introdus un pachet amplu de reforme fiscale pentru 2025-2026, care include reforme fiscale pentru creșterea cotelor standard și reduse de TVA, împreună cu o înghețare continuă a salariilor și pensiilor din sectorul public în 2026. Se așteaptă ca inflația totală să rămână ridicată în următoarele 12 luni înainte de a se încadra în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul anului 2026.
Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în jos pentru creștere și în sus pentru inflație. O retrogradare a ratingului de credit suveran rămâne un risc, deoarece persistă îngrijorări cu privire la executarea consolidării fiscale planificate pentru 2025-26 și la sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice, din cauza deficitului fiscal încă ridicat. O creștere mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali – potențial coroborată cu bariere comerciale mai mari, incertitudine și o intensificare a conflictelor regionale – ar putea afecta fluxurile comerciale și de investiții străine directe. Pe de altă parte, implementarea solidă a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE ar putea consolida sentimentul investitorilor și reduce primele de risc mai rapid decât se aștepta, rezultând o creștere și o investiție privată mai mari. Riscurile în sens ascendent la adresa inflației includ prețuri mai mari la energie și șocuri climatice adverse care afectează prețurile alimentelor. O creștere salarială mai puternică decât se aștepta, posibil determinată de o inflație totală temporar ridicată, ar putea întârzia normalizarea preconizată a inflației de bază.
Consolidarea sustenabilității fiscale, susținând în timp și creșterea economicăAmplul proces de consolidare fiscală pentru 2025-2026 este binevenit, iar executarea sa, împreună cu ajustări suplimentare pe termen mediu, este esențială pentru restabilirea sustenabilității fiscale și a încrederii pieței. Pachetul de reforme, dacă va fi executat pe deplin, se așteaptă să reducă deficitele fiscale primare cu aproximativ 1¼ și, respectiv, 2 puncte procentuale din PIB în 2025 și 2026, reducând deficitul fiscal general la aproximativ 6% din PIB în 2026. Cu toate acestea, se preconizează că deficitul fiscal se va reduce doar treptat ulterior, până la aproximativ 5% din PIB până în 2030, raportul datorie publică/PIB continuând să crească până la aproape 70%. Sunt necesare ajustări fiscale suplimentare de aproximativ ⅔% din PIB pe an, în medie, începând cu 2027, pentru a reduce în continuare deficitul la sub 3% din PIB pe termen mediu și a stabiliza datoria publică la aproximativ 60%. Anunțarea în avans a unor măsuri concrete, de pus în aplicare începând cu 2027, ar contribui la restabilirea credibilității și la creșterea previzibilității politicii fiscale, facilitând planificarea de către gospodării și companii și îmbunătățind climatul investițional.
Unele reforme fiscale suplimentare pe termen mediu, împreună cu utilizarea deplină a fondurilor UE disponibile, ar contribui la consolidarea finanțelor publice, susținând în același timp creșterea economică.
Reformele structurale fiscale suplimentare pentru a consolida guvernanța fiscală și a îmbunătăți eficiența sunt esențiale pentru a susține implementarea eficientă a măsurilor de ajustăre fiscală. Eforturile continue de digitalizare ale Guvernului ar contribui la consolidarea administrației fiscale și a furnizării de servicii din sectorul public. Introducerea planificată a unei noi platforme digitale de bugetare este o evoluție pozitivă pentru consolidarea managementului informațiilor și a planificării bugetare. Pentru a îmbunătăți în continuare eficiența cheltuielilor, analizele periodice ale cheltuielilor din sectorul public ar trebui să fie mai bine integrate în bugetarea anuală. Un cadru fiscal pe termen mediu mai puternic, care să includă strategii credibile de venituri și cheltuieli pe termen mediu, precum și planuri de contingență, ar contribui, de asemenea, la insuflarea prudenței și credibilității fiscale.
Readucerea durabilă a inflației la țintăReapariția presiunilor inflaționiste necesită o abordare prudentă a politicii monetare pentru a asigura revenirea sigură a inflației la intervalul-țintă. Impactul temporar al creșterii cotei TVA și al expirării plafonării prețurilor la energie, precum și presiunile salariale continue au sporit riscul ca așteptările inflaționiste să devină dezechilibrate. Prin urmare, orientarea actuală a politicii monetare rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate numai după ce creșterea salariilor și a prețurilor se moderează într-un mod susținut. Între timp, având în vedere incertitudinea sporită și riscurile în evoluție, BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze rata dobânzii de politică monetară în funcție de condițiile economice predominante și de dinamica prețurilor.
O creștere treptată a flexibilității cursului de schimb bilateral pe termen mediu ar spori rezistența la șocurile economice. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb, însoțită de o comunicare clară, ar contribui la limitarea oportunităților de carry trade, la atenuarea necorelărilor bilanțurilor și la sporirea rezistenței economice la șocurile externe. Împreună cu ajustarea fiscală, aceasta ar contribui, de asemenea, la consolidarea poziției externe slabe.
Protejarea stabilității sectorului financiarReziliența sistemului bancar s-a îmbunătățit, cu bilanțuri mai solide. Băncile rămân bine capitalizate și lichide. Orientările BNR de a păstra profiturile, combinate cu creșterea rezervei de capital anticiclice (CCyB) au sporit rezistența sistemului financiar prin consolidarea capitalului și a rezervelor de capital recuperabile. În ciuda unei deteriorări recente, calitatea activelor din sistemul bancar general rămâne sănătoasă, rata creditelor neperformante fiind apropiată de media UE.
Zone emergente de vulnerabilitate justifică o vigilență continuă. Autoritățile de supraveghere trebuie să continue monitorizarea calității activelor și testarea la stres a condițiilor de lichiditate, pe fondul expunerii suverane tot mai mari a băncilor, al creșterii active a creditului de consum și al împrumuturilor valutare considerabile neacoperite. Efortul continuu al BNR de a extinde gama de garanții eligibile conform criteriilor de ajustare bazate pe risc este binevenit și va consolida schema de asistență pentru lichiditate de urgență. Autoritățile ar trebui să fie pregătite să recalibreze politicile macroprudențiale pentru a se alinia la riscurile în evoluție și a asigura o rezistență sporită.
Reforme structurale pentru a stimula potențialul de creștereAvansarea reformelor structurale este vitală pentru a stimula în mod durabil creșterea în contextul unei consolidări fiscale ample. Înființarea unei agenții independente pentru monitorizarea sectorului întreprinderilor mari de stat este binevenită. Numirea la timp a consiliului de administrație ar permite agenției să funcționeze la capacitate maximă, să consolideze supravegherea și să sporească eficiența în sectoarele dominate de întreprinderile de stat. Îmbunătățirea predictibilității și a calității reglementărilor ar îmbunătăți climatul de afaceri și ar reduce informalitatea. Având în vedere îmbătrânirea populației, este importantă și creșterea participării la forța de muncă și a productivității, inclusiv printr-o mai bună disponibilitate a serviciilor de îngrijire a copiilor și investiții în calitatea educației.
Tranziția României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, va contribui la atingerea securității energetice. În toamna anului 2024, autoritățile au prezentat Planul Național Integrat pentru Energie și Climă actualizat și Strategia Energetică Națională 2025-2035 pentru a atinge emisii nete zero de gaze cu efect de seră până în 2050. Pentru a atinge acest obiectiv, ar putea fi luate în considerare stimulente suplimentare pentru limitarea emisiilor în sectoarele care nu sunt acoperite de regimul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), inclusiv o taxă complementară pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor. Mai important, o piață energetică complet integrată și interconectată în cadrul unei Uniuni Energetice la nivelul UE rămâne crucială”.
Articolul FMI estimează o creștere economică a României de 1% la finalul anului, față de 2024. Concluziile Fondului la finalul misiunii din septembrie apare prima dată în Mediafax.
,,Distincția acordată de Președintele Andrzej Duda reprezintă o confirmare a eforturilor României de a fi un aliat de încredere și un partener strategic pentru Polonia și pentru întreaga regiune. Este, totodată, un semn de recunoaștere pentru întregul personal al Ministerului Apărării Naționale pe care l-am condus timp de doi ani și jumătate.,, a declarat Angel Tîlvăr.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21259
Articolul Fostul ministru al apărării, Angel Tîlvăr, decorat de președintele Poloniei apare prima dată în Mediafax.
„Administrația Fondului pentru Mediu organizează în perioada 15 septembrie 2025, ora 10:00 – septembrie 2025, ora 23:59, sesiunea de validare a producătorilor, în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, dedicat persoanelor fizice”, se arată în anunțul publicat de Administrația Fondului de Mediu (AFM) vineri.
Potrivit AFM, condițiile de participare în Programul Rabla Auto 2025, precum și documentele pe care trebuie să le depună producătorii/dealerii auto pot fi găsite în ghidul de finanțare al programului, publicat în Monitorul Oficial, care poate fi regăsit pe site-ul AFM.
„Lista producătorilor validați rămâne valabilă și pentru noul program destinat persoanelor fizice, cu condiția semnării unui nou contract de participare cu AFM (anexa nr. 2 din ghid). Contractul va fi transmis prin aplicație de către AFM. Contractul se semnează electronic și se încarcă în aplicație în termen de 2 zile lucrătoare de la primirea notificării. Neîncărcarea contractului în termenul menționat echivalează cu refuzul de participare la program”, transmite sursa citată.
Guvernul a aprobat joi lansarea unui nou program Rabla Auto pentru persoane fizice, cu un buget de 200 de milioane de lei. Programul este destinat persoanelor fizice.
Există mai multe tipuri de vouchere (ecotichete), a căror valoare diferă în funcție de tipul de mașină nouă care urmează să fie achiziționat.
„Administrația Fondului pentru Mediu își exprimă angajamentul ferm pentru demararea, în cel mai scurt timp, a unuia dintre cele mai așteptate programe de finanțare, destinat sprijinirii persoanelor fizice în vederea achiziționării de autovehicule noi, cu un impact redus asupra mediului. Prin alocarea unui buget de 200 de milioane de lei, se pot aduce pe piață aproximativ 15.000 autovehicule noi reducând emisiile poluante și îmbunătățind calitatea vieții prin protejarea mediului înconjurător”, a declarat Florin Bănică, Președintele Administrației Fondului pentru Mediu.
Sesiunea destinată propriu-zis pentru cumpărători (persoanele fizice), va fi lansată la finalul lunii septembrie. Pentru detalii, doritorii pot consulta Ghidul de Finanțare publicat pe site-ul AFM.
Articolul AFM a începe etapa de validare a producătorilor înscriși în Rabla Auto 2025 apare prima dată în Mediafax.
Alături de partenerii programului, Fundația oferă burse de excelență, experiențe de învățare și oportunități care deschid drumuri către performanță în artă, sport sau la învățătură.
Lansat în 2022 de Fundația Hope and Homes for Children, programul Bursele DAR oferă în acest an 35 de burse de excelență, fiecare în valoare de 2.000 de euro, copiilor din medii vulnerabile care excelează în domenii precum arta, sportul sau învățătura. Tinerii sunt sprijiniți nu doar material, ci și prin mentorat, activități de dezvoltare personală și acces la rețele de suport care le cresc șansele de integrare socială și profesională.
Prin acest parteneriat, PENNY își reafirmă angajamentul de a susține performanța, egalitatea de șanse și integrarea socială a tinerilor din România, oferindu-le resursele și încurajarea de care au nevoie pentru a-și transforma visurile în realitate.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21258
Articolul PENNY, alături de Fundația Hope and Homes for Children în proiectul Burselor DAR, dedicat copiilor vulnerabili care excelează în educație, artă și sport apare prima dată în Mediafax.
Guvernul libanez a acordat licență companiei lui Elon Musk pentru a oferi servicii de internet prin satelit în întreaga țară, o măsură menită să atenueze criza infrastructurii de telecomunicații și electricitate, potrivit AP.
Libanul a aprobat licențierea Starlink, rețeaua de sateliți a companiei SpaceX deținută de Elon Musk, pentru a furniza servicii de internet în toată țara, a anunțat joi târziu ministrul Informațiilor, Paul Morcos.
Decizia vine pe fondul unei economii grav afectate și a unei infrastructuri de telecomunicații și electricitate aflate în colaps.
Guvernul a numit, de asemenea, autorități de reglementare pentru sectoarele electricității și telecomunicațiilorAcordul a fost anunțat la aproape trei luni după ce Musk a discutat telefonic cu președintele libanez Joseph Aoun despre potențiale investiții în sectorul comunicațiilor.
În cadrul aceleiași ședințe, guvernul a numit autorități de reglementare pentru sectoarele electricității și telecomunicațiilor, o condiție cerută de mult timp de organizațiile internaționale pentru a sprijini reformele.
Numirea unui organism de reglementare pentru sectorul energiei, întârziată de peste două decenii, este considerată un pas esențial pentru reducerea pierderilor de peste 1 miliard de dolari anual și pentru combaterea corupției din compania de stat Electricité du Liban, care a costat statul circa 40 de miliarde de dolari de la sfârșitul războiului civil din 1990.
Articolul Libanul autorizează Starlink pentru furnizarea de internet prin satelit apare prima dată în Mediafax.
„În fotbal mereu apar schimbări. Max și antrenorul au vrut foarte mult să vin aici. Ca jucător, vrei să fii unde ești dorit. Am urmărit Bayern toată viața și sunt extrem de încântat să încep”, a declarat jucătorul în conferința organizată de campioana Germaniei.
Întrebat despre numărul de meciuri pe care trebuie să le joace, atacantul a fost clar: „Sarcina mea e să joc și să ajut echipa să câștige. Nu contează câte meciuri joc, vreau să realizăm lucruri mari împreună cu clubul”.
Kompany a subliniat că Jackson este un jucător versatil, care poate juca alături de oricine în atac și care se va adapta rapid ritmului echipei.
„Suntem foarte flexibili în atac. El se potrivește perfect în profilul nostru și poate juca alături de oricine. Va juca un rol important în acest sezon. Prima fază este importantă pentru el, până la următoarea pauză internațională. E un atlet prin natura lui și nu va avea nevoie de mult timp să ajungă la 100%. Trebuie să ne asigurăm că îi construim ritmul. Sunt convins că vom reuși să scoatem ce e mai bun din el într-un timp scurt”, a spus Kompany.
Directorul sportiv Max Eberl a explicat că transferul a trecut prin momente tensionate, dar că a fost crucial că Jackson și-a dorit foarte mult să vină la Bayern: „Au fost 48 de ore intense, dar ne-am concentrat să facem transferul să se întâmple. Suntem foarte mulțumiți că Nicolas e acum aici”.
La finalul conferinței, Jackson a fost prezentat oficial cu tricoul cu numărul 11.
Articolul Nico Jackson prezentat oficial cu numărul 11 la FC Bayern: Abia aștept să încep apare prima dată în Mediafax.
Amenințările lui Donald Trump de anexare a Groenlandei au început să aibă efect: Danemarca alege sistemul franco-italian de apărare antiaeriană, în locul Patriot-ului american.
Presa internațională califică acest lucru drept „o victorie uriașă pentru Paris și o lovitură pentru Donald Trump” (politico).
Vineri, Ministerul Apărării din Danemarca a publicat un comunicat în care arată: „Forțele Armate Daneze construiesc o apărare antiaeriană terestră care poate proteja civilii, țintele militare și infrastructura critică de amenințările din aer.
Pentru sistemul cu rază lungă, va fi achiziționat SAMP/T, produs de Franța și Italia, în timp ce pentru sistemele cu rază medie se va alege între unul sau mai multe sisteme: NASAMS, produs de Norvegia, IRIS-T, produs de Germania, și VL MICA, produs de Franța”.
Unde duc politicile fiscale exagerate ale lui Trump și pretențiile sale teritorialeAceastă achiziție are și un simbolism anume, pentru că este primul test al disponibilității Europei de a limita achizițiile din SUA, ca reacție la lipsa de fiabilitate a lui Trump, la care se adaugă și repetatele amenințări ale acestuia de anexare a Groenlandei – o parte autonomă a Regatului Danemarcei.
Sébastien Lecornu, nou-numitul premier francez, înregistrează achiziția Danemarcei drept o victorie strălucită, mai ales că acesta a făcut un lobby puternic pentru sistemele de apărare franco-italiene pe vremea când era ministru al Internelor, promovându-le drept „mult mai bune” decât Patriot.
În afară de Franța și Italia, Danemarca este prima țară europeană care achiziționează sistemul SAMP/T (Sol-Air Moyenne Portée / Terrestre – Sol-Aer-Rază-Medie / Terestru), realizat de MBDA și Thales.
„Sistemele au fost selectate pe baza unei evaluări generale a factorilor operaționali, economici și strategici”, a precizat Ministerul danez al Apărării.
Costurile totale legate de achiziția și operarea sistemelor terestre de apărare antiaeriană și antirachetă sunt estimate la 58 miliarde de coroane (7,7 miliarde de euro).
Ce este sistemul SAMP/TSistemul SAMP/T este un sistem de rachete sol-aer cu rază medie și lungă, dezvoltat în comun de Franța și Italia, construit de consorțiul format din MBDA și Thales, Eurosam.
Sistemul SAMP/T folosește rachete Aster 30 și este conceput să apere atât forțe armate, cât și infrastructură critică, împotriva avioanelor, dronelor, rachetelor de croazieră și rachetelor balistice tactice.
Sistemul a fost dezvoltat între anii 1980 – 1990 de către Franța și Italia, prin consorțiul Eurosam. În deceniul următor au fost testate rachetele Aster 15 și Aster 30, concepute pentru apărarea navală și terestră.
Sistemul SAMP/T a intrat oficial în serviciu în Franța și Italia în 2008.
În funcție de variantă Aster, sistemul are o rază de acțiune de până la 100 – 120 km și are o altitudine maximă de interceptare de peste 20 km.
Poate fi montat ușor pe tancuri 8 x 8 și, de asemenea, poate fi ușor de dislocat. Este dotat cu radar Arabel multifuncțional 3D de la Thales.
În 2016, sistemul SAMP/T a fost trimis în Turcia de către cele două țări, pentru apărarea frontierei NATO de amenințările din Siria.
În 2023, Franța și Italia au trimis un sistem SAMP/T în Ucraina, ca parte a sprijinului european.
Există deja o versiune modernizată, numită SAMP/T NG (Noua Generație), dotată cu un radar mai performant (Kronos Grand Mobile High Power) și rachete Aster 30 Block NT, capabile să intercepteze rachete balistice cu rază medie.
Sistemul SAMP/T este considerat superior celui american. Acesta are costuri mai bune raportate la performanță, este mai mobil, mai flexibil și mai modern, față de Patriot, care e mai vechi și mai uzat.
Achiziționarea sa de către Danemarca este un semnal clar de independență față de SUA și de susținere a industriei europene de apărare.
Articolul Danemarca taxează dur politica lui Trump și alege să cumpere sistemul de apărare franco-italian, în locul celui american apare prima dată în Mediafax.
Nouă cazuri privind interferența străină sunt instrumentate de parchetul din Paris începând din octombrie 2023, potrivit Le Figaro.
Procurorul Laure Beccuau a declarat vineri, la BFMTV, că toate cazurile analizate privesc „Parisul și regiunea pariziană, deoarece alte cazuri au fost preluate de instanțe periferice”.
Procurorii analizează apariția unor simboluri și mesaje în zonele publice, legate de Israel, Gaza, Ucraina și Rusia.
„Unii sponsori au fost identificați (…) așa că suntem pe deplin convinși că aceste acte sunt operațiuni intenționate. De ce? Pentru că modul lor de operare este similar. Este vorba de persoane de origine străină care sosesc din Europa de Est și care stau pe teritoriul francez pentru scurt timp pentru a-și săvârși acțiunile. Uneori, fac fotografii cu ceea ce au făcut și le trimit peste granițe sponsorilor”, a explicat procurorul din Paris.
Unii dintre cei implicați în astfel de operațiuni au fost prinși și extrădați.
Articolul Interferențe străine în Franța. Procurorii din Paris au deschis nouă dosare apare prima dată în Mediafax.
âÎn perioada ianuarie-iulie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 17.226 milioane euro, comparativ cu 14.691 milioane euro în perioada ianuarie-iulie 2024.
În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1.942 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 330 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 96 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 827 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4.269 milioane euro (comparativ cu 3.244 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2.339 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1.930 milioane euro.
În perioada ianuarie – iulie 2025, datoria externă totală a crescut cu 15.264 milioane euro, până la 220.157 milioane euro.
În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 171.099 milioane euro la 31 iulie 2025 (77,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 10,4 la sută față de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2025 nivelul de 49.058 milioane euro (22,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,7 la sută față de 31 decembrie 2024.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,6 la sută în perioada ianuarie – iulie 2025, comparativ cu 19,6 la sută în anul 2024.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 iulie 2025 a fost de 5,6 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2025 a fost de 100,4 la sută, comparativ cu 99,1 la sută la 31 decembrie 2024.
Articolul BNR: Datoria externă totală a crescut cu 15.264 milioane euro de la începutul anului apare prima dată în Mediafax.
Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a confirmat că incendiile declanșate la bordul unei nave și la o stație de pompare din portul Primorsk au fost stinse și a precizat că nu există risc de scurgere de produse petroliere.
Conform Reuters, atacul este primul de acest fel raportat asupra terminalului situat pe Golful Finlandei, în apropiere de Sankt Petersburg.
Drozdenko a declarat pe Telegram că peste 30 de drone au fost distruse de apărarea aeriană în regiune.
În total, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat interceptarea a 221 de drone ucrainene peste noapte, inclusiv nouă în zona Moscovei.
Autoritățile ruse nu au menționat explicit războiul din Ucraina, iar Kievul nu a comentat imediat.
Primorsk este un nod major pentru exporturile de petrol rusesc prin Marea Baltică, iar atacul vine pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești în ultimele săptămâni.
Alte porturi importante, precum Ust-Luga și Novorossiisk, au fost vizate în mod repetat în lunile recente.
Din cauza atacurilor asupra rafinăriilor interne, Rusia a revizuit în creștere planurile de export de țiței din porturile occidentale la 2,1 milioane de barili pe zi în septembrie, cu 11% mai mult decât programarea inițială.
Incidentul a dus la suspendarea temporară a operațiunilor pe aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg vineri dimineață, potrivit agenției ruse de transport aerian Rosaviatsia.
Locuitorii din zonă și-au exprimat îngrijorarea pe rețelele sociale, relatând nopți nedormite și teamă după zgomotele exploziilor.
Articolul Atac cu drone la portul rusesc Primorsk, un hub important de export petrolier apare prima dată în Mediafax.
Instrumentele de inteligență artificială, precum ChatGPT, transformă profund modul în care elevii și studenții abordează învățarea, iar profesorii sunt obligați să regândească metodele de evaluare, potrivit unei analize publicate vineri de Associated Press (AP).
Analiza pornește de la o situație tot mai comună: temele pentru acasă, precum redactarea unui eseu despre condiția socială în opere literare studiate la clasă, sunt acum adesea rezolvate cu ajutorul AI-ului. ChatGPT oferă în câteva secunde idei, exemple, citate din text și chiar sugestii de structurare a eseului.
Temele se mută în clasă, de teamă că AI-ul le face acasăProfesorii intervievați de AP semnalează că trișatul atinge niveluri fără precedent, iar utilizarea AI-ului acasă este practic imposibil de controlat. „Nivelul de copiat a atins cote nemaivăzute. Este cel mai grav fenomen pe care l-am întâlnit în întreaga mea carieră”, consideră profesori cu peste 20 de ani de experiență, citați în analiză.
În Statele Unite, cei mai mulți dintre dascăli au reacționat adaptându-și metodele. Scrierea eseurilor se face tot mai mult în clasă, sub supraveghere, iar unii profesori aleg să integreze AI-ul ca instrument pedagogic, în loc să îl interzică.
Elevii intervievați spun că inteligența artificială este tentantă, iar limitele între ajutor și fraudă academică sunt neclare: „E trișat dacă folosesc ChatGPT ca să-mi fac un plan de eseu? Sau dacă mă ajută să-mi editez lucrarea?”
Universitățile încep să traseze limiteConfuzia crește din cauza lipsei unor reguli clare. De cele mai multe ori, fiecare profesor decide singur cum se folosește AI-ul, iar asta duce la diferențe mari între clase: „Iar asta e derutant”, spun elevii.
În schimb, universitățile încep să reacționeze instituțional. Universitatea din California, Berkeley, a transmis profesorilor ghiduri oficiale privind includerea clară a politicilor AI în planul de curs, oferind trei variante prin care profesorii pot stabili regulile: interzicerea totală a folosirii inteligenței artificiale, utilizarea parțial permisă sau chiar încurajarea AI-ului ca parte din curs.
Controlul revine profesorilor, nu AI-uluiÎn unele cazuri, abaterile academice legate de utilizarea AI-ului apar din neînțelegerea instrumentelor folosite. Un exemplu oferit de sursa citată este al unui student care a folosit DeepL pentru a traduce o lucrare, fără să știe că AI-ul modifică și stilul textului. Un detector AI a indicat ulterior că lucrarea ar fi fost scrisă, cel puțin parțial, cu ajutorul inteligenței artificiale.
Pentru a face față provocărilor, tot mai mulți profesori renunță la temele de scris pentru acasă și le înlocuiesc cu teste realizate în clasă, pe laptopuri, folosind browsere securizate care blochează accesul la alte site-uri. Alții aleg să evite complet evaluările tradiționale și mută activitățile de învățare în clasă, folosind modelul „flipped classroom”, în care elevii lucrează activ în timpul orelor.
Se consideră că astfel de măsuri pot reduce tentația de a folosi AI-ul în mod abuziv: „Să te aștepți ca un tânăr de 18 ani să dea dovadă de o autodisciplină exemplară e nerealist. De aceea, revine profesorilor sarcina de a impune limite clare”.
Articolul Școala sub presiunea AI-ului: cum se rescrie granița între studiu și copiat apare prima dată în Mediafax.
„Deși procesul de consultare trebuia să fie un mecanism real de integrare a expertizei industriei în politica publică, în realitate, acesta s-a dovedit a fi doar un exercițiu formal, fără consecințe practice. În ciuda numeroaselor observații transmise în scris, a documentelor tehnice fundamentate și a discuțiilor purtate în cadrul consultării oficiale, niciuna dintre propunerile de fond nu a fost preluată”, se arată într-un comunicat transmis vineri de APIA.
Mai mult, APIA a avut și o întâlnire directă cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul căreia am prezentat argumente detaliate și soluții concrete, inclusiv necesitatea majorării ecotichetului pentru vehicule electrice la 27.500 lei.
„Am apreciat deschiderea și tonul constructiv al dialogului, însă ghidul final publicat dovedește că aceste argumente au fost în cele din urmă ignorate. Practic, documentul rămâne neschimbat față de versiunea inițială, ceea ce transmite un semnal îngrijorător: vocea specialiștilor și a pieței auto nu contează în procesul decizional”, se mai arată în document.
Potrivit APIA, ministerul a ales să păstreze nivelul ecotichetului pentru vehicule electrice la 18.500 lei. Pe hârtie, asta ar însemna că, din cele 120 milioane lei alocate, s-ar putea finanța un număr mai mare de mașini.
În realitate însă, experiența ultimului an este clară: cererea a fost slabă, bugetul a rămas neconsumat, iar electromobilitatea a stagnat.
APIA atrage atenția că menținerea aceluiași nivel de sprijin va conduce, inevitabil, la același rezultat – bani blocați în conturi, în loc de mașini electrice noi pe șosele.
Soluțiile industriei auto pentru o derulare optimă a programului„De aici apare întrebarea legitimă: se dorește un program de succes sau doar bifarea unui exercițiu birocratic? Industria auto a venit cu o propunere clară și fundamentată: majorarea ecotichetului la 27.500 lei pentru vehicule electrice și pe hidrogen; repartizarea a 70% din buget (140 milioane lei) pentru electrice și plug-in hibride, restul de 60 milioane lei pentru celelalte tehnologii. Suntem conștienți că nici în acest scenariu nu s-ar fi consumat integral bugetul. Însă, diferența majoră este că, printr-un sprijin mai puternic, penetrarea pieței ar fi fost net superioară, iar electromobilitatea ar fi primit șansa de a intra pe o traiectorie de creștere”, se mai arată în comunicatul citat.
Un alt punct major adus în discuție de APIA a fost predictibilitatea programului pe termen mediu și lung.
„Doar printr-un calendar clar și stabil consumatorii și companiile își pot planifica investițiile, iar industria își poate adapta strategiile. Ministerul a fost de acord, în principiu, că predictibilitatea este esențială și a promis discuții viitoare dedicate acestui subiect. Totuși, dacă aceste promisiuni nu se vor transforma în măsuri concrete, încrederea industriei în dialogul cu autoritățile va fi grav afectată. Concluzia APIA? România are nevoie de un program RABLA care să fie un instrument real de transformare, nu o schemă care repetă greșelile trecutului. APIA cere un program eficient, echilibrat și curajos, care să pună electromobilitatea acolo unde îi este locul: în centrul politicilor de mediu și de transport ale României”; conform sursei citate.
Articolul Rabla 2025: Producătorii și importatorii de automobile critică programul. Se dorește „doar bifarea unui exercițiu birocratic” apare prima dată în Mediafax.
Fosta șefă a Curții Supreme din Nepal, Sushila Karki, urmează să fie numită premier interimar, au declarat vineri surse apropiate discuțiilor, după ce demisia prim-ministrului K.P. Sharma Oli a pus capăt celor mai grave tulburări din ultimii ani.
Protestele declanșate de interdicția temporară a rețelelor sociale, între timp anulată, au degenerat în violențe care au provocat moartea a 34 de persoane și rănirea a peste 1.300 în această săptămână, în timp ce poliția încerca să disperseze mulțimile.
„Sushila Karki va fi numită prim-ministru interimar. Asta se va întâmpla astăzi”, a declarat un expert constituțional consultat de președintele Ramchandra Paudel și de șeful armatei, Ashok Raj Sigdel, sub protecția anonimatului.
Potrivit sursei, numirea vine pe fondul sprijinului puternic al tinerilor protestatari cunoscuți drept „Gen Z”.
Articolul Revolta violentă a „Gen Z” din Nepal: Fosta șefă a Curții Supreme ar putea deveni premier interimar apare prima dată în Mediafax.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (12.061 lei) și în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (12.012 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.397 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.507 lei).
Iulie 2025 comparativ cu iulie 2024Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum:
În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie).
Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Evoluția câștigului salarial real depinde atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.
Iulie 2025 comparativ cu Iunie 2025În luna iulie 2025, comparativ cu luna precedentă, nivelul câştigului salarial mediu net a fost influențat, în aproape egală măsură, atât de scăderi, cât și de creşteri.
Astfel, scăderile câştigului salarial mediu net din activităţile sectorului economic au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de nerealizările de producție ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2025 s-au datorat acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Unde au fost creșteri semnificaticeCele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
În sectorul bugetar, în luna iulie 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,7%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), respectiv în administraţia publică (-2,8%).
Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,4%).
Articolul INS: Câștigul salarial mediu brut pe economie a fost în iulie mai mic cu 45 de lei decât în iunie apare prima dată în Mediafax.
