Cazul Dragoș Anastasiu, dezvăluit recent, petrecut într-o altă țară decât România, ar părea născocită de o minte înclinată spre absurd. Râd pentru că singurul lucru care mi-a rămas este să râdem în amar.
Bun, hai să recapitulăm. Actualul deficit bugetar împotriva căruia luptă tăietorul Ilie Bolojan are una din cauze în neachitarea datoriilor fiscale de către anumite firme către stat. Ilie Bolojan, pentru a rezolva această problemă, s-a apucat acum să taie din pensii, din salarii. Bun. Am înțeles. Deci, încă o dată, una din cauzele deficitului bugetar stă în neplata, neachitarea de către anumite, de către foarte multe firme, a datoriilor fiscale. Această neachitare nu era… venea din nebăgarea de seamă a ANAF și a altor instituții de control, ci din faptul că anumite companii, nu neapărat multinaționale, erau ale băieților, ale statului paralel, sau erau sub protecție guvernamentală, sau prezidențială. Și ăia de la ANAF spuneau… nu, cum să ne vârâm.
Ei, bine, s-a dezvăluit că actualul vicepremier pus cu rezolvarea acestei nenorociri românești, și anume firmele care nu plătesc datoriile fiscale, deoarece sunt ocrotite chiar de ANAF, a fost implicat într-un dosar, din care rezultă, cu documente, că el a recunoscut în instanță că a mituit o funcționară ANAF timp de vreo opt ani, deplătindu-i în fiecare lună 2.000 de euro, pentru că verificările ANAF să se finalizeze rapid și să rămburseze TVA-ul. Deci, încă o dată Dragoș Anastasiu, ca proprietar de firmă, a mituit pe cineva de la ANAF ca să nu mai fie controlat și să nu mai achite TVA, ba dimpotrivă, să fie rambursat. În aceste condiții, cum remarcă Bogdan Iacob pe politic, s-a întâmplat o minune. La proces, lui nu i s-a întâmplat nimic. Cum? Încă o dată! Este un bandit, unul din numeroșii bandiți, da, care ne-au tras pe sfoară pe noi, pentru că în timp ce noi plăteam taxe și impozite, el s-a aranjat cu cineva de la ANAF și nu mai plătea. Adică nu mai achita pentru că el, încă o dată, mituia.
E clar. De ce nu? Vă reamintesc, Dragoș Anastasiu este un băiat al sistemului. Este cel care în 2014, cu firma care sigur a dat faliment, că era înființată pentru ca numitul Klaus Iohannis să ajungă președinte…Mai țineți minte, era Eurolines, tefelist și lupta el, Dragoș Anastasiu, să învingă binele, da, și pusese la dispoziție autocare în Occident ca să se ducă lumea și să-l voteze pe Klaus Iohannis.
E clar. Așa se explică. Lui nu i s-a întâmplat nimic în instanță.
Bun. El ajunge consilier la Ilie Bolojan pe domeniul oamenilor de afaceri, el la ora actuală fiind un falimentar absolut. Adică a mai rămas cu o pensiune pierdută în Deltă.
Și după asta este preluat de Nicușor Dan și apoi pus vicepremier special ca să rezolve, printre altele, să oprească această mare nenorocire care constă în mituirea ANAF și de către firmele private. Și se dezvăluie că el făcea asta. Măi, oameni buni! Cum o să fie el vicepremier? Am înțeles, mai putem să… Mă, cum o să fie el vicepremier când el este unul din cei care întruchipează pe bandiții care au făcut să crească deficitul bugetar?
Dar se face dezvăluirea. Auzi, frate, și guvernul spune că nu e nici o problemă. Culmea este că spune asta cu deplină seninătate purtătoarea de cuvânt a Guvernului Ioana Dogioiu, fostă jurnalistă care, când era jurnalistă, mânca jar, făcea spume împotriva acestor bandiți.
Acum e purtătoare de cuvânt și justifică, da? Este întrebat ăsta, mielul lui Dumnezeu, Nicușor Dan. Dom’le, ce vrei? Dom’le, zice, nu, nu a fost informat.
Băi, Nicușor Dan, alt bandit. Băi, el nu e informat. Când e ceva care ne e incomod pentru el, cum să nu fie informat? A fost consilierul lui. Nu se poate să nu știi acest caz.
Când îl angajezi consilier sau când îl trimiți vicepremier, băi, hai să știi și noi ce probleme are. El nu știa. Abia acum afla. Bă, vă vine să credeți? Deci, vă spun, cel care răspunde de relația dintre firme și ANAF, și asta este chiar cel care n-a plătit statului, mituind ANAF.
Articolul Ion Cristoiu: Dragoș Anastasiu, vicepremierul care răspunde de achitarea datoriilor fiscale către stat, a mituit timp de 8 ani ANAF ca să nu plătească TVA apare prima dată în Mediafax.
Tensiunile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană escaladează pe tema Legii Serviciilor Digitale (DSA), actul normativ european care reglementează conținutul online. Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat vineri un raport de 37 de pagini în care califică DSA drept o „lege cuprinzătoare de cenzură digitală” și o „amenințare de cenzură străină”.
„Pe hârtie, legea este rea. În practică, este și mai rea”, se afirmă tranșant în raportul citat de Politico. Documentul acuză oficialii europeni că „vizează discursul politic esențial care nu este nici dăunător, nici ilegal”, în special pe teme sensibile precum imigrația și mediul, iar cenzura ar fi „în mare parte unilaterală, împotriva conservatorilor”.
Congresul SUA acuză UE de cenzură digitală sistematicăRaportul este rezultatul unei anchete de cinci luni declanșată în februarie, când Congresul SUA a emis citații către mai multe companii Big Tech. Documentul include corespondență între oficiali ai Comisiei Europene și președintele Comisiei Judiciare, republicanul Jim Jordan, dar și informații confidențiale despre modul în care autoritățile europene aplică DSA, inclusiv cereri de eliminare de conținut din Franța, Germania și Polonia.
Un exemplu citat de raport este un atelier organizat de Comisia Europeană, unde participanții au fost rugați să reacționeze la scenarii ipotetice. În unul dintre ele, o postare cu textul „Trebuie să ne luăm țara înapoi” apărea sub o imagine cu o femeie purtând hijab, însoțită de legenda „teroristă deghizată”. Potrivit autorilor americani, asemenea exerciții sugerează că Bruxelles-ul trasează linii ideologice în chestiuni ce țin de libertatea de exprimare.
Comisia UE: Moderarea o fac platformele, nu autoritățileÎn replică, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a respins acuzațiile: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în UE. Și este în centrul legislației noastre, inclusiv în această lege”. El a explicat că „Absolut nimic din Legea Serviciilor Digitale nu obligă o platformă să elimine conținut legal.”
Regnier a precizat că peste 99% din deciziile de moderare a conținutului sunt luate de platforme pe baza propriilor termeni și condiții, în timp ce intervențiile autorităților pentru eliminarea conținutului ilegal reprezintă mai puțin de 0,001% din cazuri.
Oficialii SUA vin în Europa pentru a tranșa disputa transatlanticăPotrivit unei surse din Congres, Jim Jordan urmează să conducă în curând o delegație în Europa, care va include membri ai celor doupă mari partide, cu o oprire la Bruxelles. Scopul vizitei este de a purta discuții directe cu oficialii europeni, inclusiv la Bruxelles, sediul principal al instituțiilor UE, pe tema libertății de exprimare online și a presupusei cenzuri impuse prin reglementările europene, în special Legea Serviciilor Digitale.
Oficialii americani ar putea încerca să obțină mai multă transparență din partea Comisiei Europene și să transmită un semnal politic ferm că Washingtonul urmărește îndeaproape impactul transfrontalier al acestor reglementări. În același timp, ea ar putea servi ca platformă de dialog diplomatic, într-un context în care disputele comerciale și digitale dintre UE și SUA sunt tot mai frecvente.
Articolul Congresul SUA acuză UE de cenzură străină prin Legea Serviciilor Digitale: „Pe hârtie e rea, în practică și mai rea” apare prima dată în Mediafax.
Întâlnirea a avut loc la București și a vizat evoluția Parteneriatului Strategic România–SUA, situația de securitate din regiunea Mării Negre și angajamentele comune în cadrul NATO.
„România își consolidează rolul de furnizor de securitate pe flancul estic al Alianței, prin investiții susținute în apărare, participarea activă la misiuni internaționale și dezvoltarea infrastructurii militare strategice”, a declarat Ionuț Moșteanu, menționând printre priorități Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și Centrul European de Instruire F-16 de la Fetești.
Oficialul român a subliniat că baza de la Mihail Kogălniceanu, care găzduiește cea mai mare prezență militară americană în România, va deveni în perioada următoare cea mai mare bază militară de pe flancul estic al NATO.
„Colaborarea România–SUA este vitală pentru securitatea regională și pentru apărarea valorilor democratice. În acest an aniversăm 28 de ani de Parteneriat Strategic și dorim să extindem această cooperare, în mod concret, în următorii ani, în special în domeniul apărării”, a mai transmis Moșteanu.
Articolul Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA – prioritate zero pentru România apare prima dată în Mediafax.
Attending the Salzburg Industrialists’ Summit, Romanian President Nicușor Dan made a compelling appeal to the Austrian business community, urging them to invest in Romania and emphasizing the strategic opportunities in the defense, energy, infrastructure, and logistics sectors.
„Romania is significantly expanding its defense industry. Our sector offers real opportunities for companies that understand the strategic importance of this moment,” the Head of State told Austrian business leaders.
The President highlighted that Romania can help address the skilled labor shortage in Austria by providing a “well-educated workforce” and proposed a two-way economic partnership: “We want to create more opportunities for Romanian companies to invest in Austria as well.”
In addition to the economic promises, Nicușor Dan also assured political stability“Our government will take urgent measures in the coming days to address immediate challenges. However, in the medium and long term, Romania will return to a predictable fiscal and legislative system.”
An important message was also related to Romania’s integration into the Organization for Economic Cooperation and Development (OECD): “We are in the middle of the process and we hope to complete it by the end of next year.”
In his speech, the President also discussed the reconstruction of Ukraine, where he identified a natural collaboration between Austrian expertise and Romania’s strategic position: “The port of Constanța will continue to develop, and the Danube will become a major logistical artery in the region.”
Nicușor Dan also announced the completion of the highway linking Constanța to the Hungarian border within three years: “100 kilometers are still missing in the mountainous area, but the contract has already been signed.”
In closing, the President called for Austria’s support in connecting East-West energy systems, stating that “Romania and Austria have what it takes to build a stronger economic partnership and a safer, more prosperous Europe for future generations.”
Articolul Nicușor Dan promises investment and political stability at Salzburg Industrialists’ Summit apare prima dată în Mediafax.
Prestigioasa instuție americană de învățământ a comunicat oficial că a ajuns la un acord cu administrația Trump și va plăti peste 220 de milioane de dolari guvernului federal. Acordul extrajudiciat, încheiat după luni de negocieri tensionate și într-un climat academic profund scindat, va permite reluarea finanțării federale, oprită după ce universitatea a fost acuzată că a tolerat manifestări antisemite în campus.
Columbia a fost acuzată că nu a intervenit suficient în fața unor manifestări percepute ca antisemite, precum sloganuri, gesturi sau tensiuni la cursuri, apărute în timpul protestelor pro-palestiniene din primăvara anului 2024, care au fost resimțite de unii studenți evrei ca ostile sau intimidante.
Potrivit termenilor înțelegerii, citați de AP News, Columbia va plăti 200 de milioane USD, eșalonat pe trei ani, către guvernul federal și 21 de milioane USD pentru soluționarea unor acuzații de discriminare împotriva angajaților evrei.
Columbia acceptă reforme controversate pentru a evita sancțiuniAcordul nu include nicio recunoaștere a vinovăției din partea universității, însă formalizează o serie de reforme impuse de administrație, inclusiv revizuirea procesului disciplinar studențesc, aplicarea unei definiții federale controversate a antisemitismului, revizuirea programei de studiu despre Orientul Mijlociu, interzicerea programelor care urmăresc „obiective rasiale ilegale” și eliminarea politicilor DEI (Diversitate, Echitate, Incluziune), pe care administrația Trump le consideră neconstituționale.
Totuși, câteva instanțe federale au blocat deja aplicarea ordinelor excutive ale președintelui american, motivând că sunt neclare și pot duce la cenzurarea libertății de exprimare.
„Acest acord reprezintă un pas important înainte, după o perioadă de control federal intens și incertitudine instituțională”, se arată în comunicatul emis miercuri de oficialii universității.
Acordul, promovat de Trump drept model pentru alte universitățiAdministrația Trump a prezentat înțelegerea drept un model pentru celelalte universități. Secretara Educației, Linda McMahon, a numit-o „o schimbare seismică în lupta împotriva antisemitismului în campusurile susținute de contribuabili”, menționând că „Reformele de la Columbia sunt o foaie de parcurs pentru universitățile de elită care vor să recâștige încrederea americanilor”.
Donald Trump a scris pe platforma sa Truth Social: „Columbia s-a angajat să pună capăt politicilor DEI ridicole, să admită studenți doar pe bază de merit și să protejeze libertățile civile ale tuturor studenților”.
Universitatea devine actor în politica federală de imigrațieÎn cadrul acordului, Columbia a acceptat și să adreseze viitorilor studenți internaționali întrebări despre motivul venirii în SUA, să transmită guvernului, la cerere, informații despre sancțiuni aplicate studenților străini cu viză, și să suspende, exmatriculeze sau să revoce diplomele a peste 70 de studenți implicați în proteste pro-palestiniene.
Universitatea Columbia a fost primul caz major în ofensiva administrației împotriva campusurilor percepute drept liberale și ostile față de Israel. Între timp, și alte instituții au fost vizate: peste 2 miliarde USD au fost înghețați la universitățile Harvard, Cornell, Northwestern, Brown și Princeton, iar președintele Universității din Virginia a demisionat sub presiunea unei anchete privind politicile DEI.
Între libertate academică și presiune politicăDeși acordul pune capăt unei perioade tensionate pentru Columbia, mulți văd în el o cedare în fața presiunii politice. „Acest acord nu este o capitulare”, a precizat Claire Shipman, președinte interimar al universității, citată de Reuters, explicând că înțelegerea protejează libertatea academică și finanțarea federală vitală.
Pe de altă parte, profesorul David Pozen de la Columbia a descris acordul drept un „șantaj legal” și a avertizat că ar putea deschide calea către acorduri “de tip pay-to-play” pentru alte instituții de învățământ. Alți membri ai comunității academice au sugerat că decizia subminează independența universităților și normalizează interferența guvernamentală în educație.
Liderii protestelor afirmă că manifestațiile nu au fost îndreptate împotriva studenților evrei, ci au vizat strict politicile guvernului israelian în Gaza.
Articolul Columbia ajunge la o înțelegere financiară cu Trump: Universitatea va plăti guvernului federal 220 milioane de dolari pentru reluarea finanțării apare prima dată în Mediafax.
The total amount granted is more than 2.8 million lei and will be distributed to livestock breeders who applied for state aid for breed improvement in May 2025.
Payments will be made through the APIA county centers for farmers across the country.
„The amount granted is 2,802,072.10 lei, funded by the state budget through the Ministry of Agriculture and Rural Development. This aid is provided to applicants who have accessed this form of support in accordance with the provisions of GEO No. 61/2023 on the establishment of a state aid scheme in the livestock sector, as amended and supplemented,” according to the statement published on Friday by APIA.
Articolul APIA grants financial support of 2.8 million lei for livestock breeders apare prima dată în Mediafax.
„I thank His Majesty King Charles III for the warm welcome at his residence in Sandringham. The support of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland gives us the confidence to move resolutely forward on the path of democracy,” Maia Sandu wrote on her Facebook page.
In the UK, Maia Sandu also met with Prime Minister Keir Starmer.
„We discussed how we can strengthen the friendship between Moldova and the United Kingdom, how we can make Moldova stronger, attract British investment and create jobs at home,” Maia Sandu tweeted.
Articolul Moldovan President Maia Sandu received by King Charles III apare prima dată în Mediafax.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj puternic investitorilor austrieci în cadrul Summitului Industriașilor de la Salzburg, promițând extinderea industriei de apărare, reducerea birocrației și finalizarea marilor proiecte de infrastructură.
Prezent la Summitul Industriașilor de la Salzburg, președintele României, Nicușor Dan, a făcut un apel ferm către mediul de afaceri austriac să investească în România, subliniind oportunitățile strategice din industria de apărare, energie, infrastructură și logistică.
„România își extinde semnificativ industria de apărare. Sectorul nostru oferă oportunități reale pentru companiile care înțeleg importanța strategică a acestui moment”, a declarat șeful statului în fața liderilor economici austrieci.
Președintele a transmis că România poate contribui la rezolvarea crizei de forță de muncă calificată din Austria, oferind o „forță de muncă bine educată” și propunând un parteneriat economic bidirecțional: „Vrem să creăm mai multe oportunități și pentru companiile românești să investească în Austria.”
Pe lângă promisiunile economice, Nicușor Dan a oferit și garanții de stabilitate politică: „Guvernul nostru va lua în aceste zile unele măsuri urgente pentru a răspunde provocărilor imediate, dar pe termen mediu și lung, România va reveni la un sistem fiscal și legislativ predictibil.”
Un mesaj important a fost legat și de integrarea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD): „Suntem în plin proces și sperăm să-l finalizăm la sfârșitul anului viitor.”
În discursul său, președintele a vorbit și despre reconstrucția Ucrainei, unde a identificat o colaborare naturală între expertiza austriecilor și poziția strategică a României: „Portul Constanța va continua să se dezvolte, iar Dunărea va deveni o arteră logistică majoră în regiune.”
De asemenea, Nicușor Dan a anunțat finalizarea în trei ani a autostrăzii care leagă Constanța de granița cu Ungaria: „Mai lipsesc 100 de kilometri în zona montană, dar contractul este deja semnat.”
În încheiere, președintele a cerut sprijinul Austriei pentru conectarea sistemelor energetice est-vest, afirmând că „România și Austria au tot ce le trebuie pentru a construi un parteneriat economic mai puternic și o Europă mai sigură și mai prosperă pentru generațiile următoare.”
Articolul Nicușor Dan promite investiții și stabilitate politică la Summitul Industriașilor de la Salzburg apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Ministerului Sănătății din Cambodgia, bilanțul morților se ridică la 14, iar dintre aceștia majoritatea sunt civili, notează CNN.
De partea Cambodgiei, cel puțin o persoană a fost ucisă, iar alte cinci au fost rănite vineri, potrivit lui Met Measpheakdey, purtător de cuvânt din provincia Oddar Meanchey.
Potrivit oficialului, vineri dimineață, atmosfera era una „încă tensionată”. „Schimbul de focuri… continuă”, a spus acesta.
Oficialii Cambodgieni au acuzat armata thailandeză de folosirea munițiilor cu dispersie (n.r. –bombe și rachete cu mai multe focoase mici, care se împrăștie, lovind o arie mai extinsă), în două locații vineri dimineață.
Vineri, peste 4.000 de civili au fost evacuați din Cambodgia au fost evacuați din locuințe în zonele din apropierea graniței. Aceștia au fost duși la adăposturi temporare, potrivit Ministerului de Interne.
Joi noapte, în Thailanda, peste 100.000 de locuitori au fost evacuați. Și eu au fost duși spre adăposturi temporare, potrivit Ministerului de Interne din Thailanda.
Conflictul existent între cele două țări a degenerat joi dimineață, după ce miercuri, când o explozie cauzată de o mină terestră din zona unui templu templu, considerat arie protejată, a rănit cinci soldați ai armatei thailandeze, iar în urma exploziei, unul din ei și-a perdut piciorul. Conflictul a reizbucnit, întensificându-se, în timp ce relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat.
Articolul Luptele continuă în Cambodgia și Thailanda. Bilanțul morților se ridică la 14 apare prima dată în Mediafax.
Franţa nu oferă niciun fel de sprijin mişcării islamiste Hamas prin recunoaşterea Palestinei, contrar opiniei celor care critică această decizie, a declarat ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot vineri, pe platforma X.
„Hamasul a refuzat întotdeauna soluţia cu două state. Prin recunoaşterea Palestinei, Franţa îi demonstrează acestei mişcări teroriste că se înşală. Ea dă dreptate taberei păcii împotriva celei a războiului”, a scris Jean-Noël Barrot.
Le Hamas a toujours refusé la solution à deux États. En reconnaissant la Palestine, la France donne tort à ce mouvement terroriste. Elle donne raison au camp de la paix contre celui de la guerre.
— Jean-Noël Barrot (@jnbarrot) July 25, 2025
Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat joi intenţia de a recunoaşte Palestina ca stat în cadrul Adunării Generale a ONU, care va avea loc în luna septembrie, la New York.
Franţa „îi va mobiliza pe toţi partenerii săi internaţionali care vor să ia parte”, a transmis şeful diplomaţiei franceze într-o scrisoare adresată preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas.
Decizia franceză a fost criticată imediat de Israel, care a calificat-o drept o „recompensare a terorii” şi o „pată neagră pe istoria franceză”.
Articolul Franţa confirmă opoziţia faţă de Hamas prin recunoaşterea Palestinei, spune şeful diplomaţiei franceze Jean-Noël Barrot apare prima dată în Mediafax.
Președintele Volodimir Zelenski a recunoscut că înainte de adoptarea legii care reduce independența agențiilor anti-corupție din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc un dialog cu societatea.
Legea, semnată pe 22 iulie, a stârnit proteste și critici internaționale, fiind acuzată că slăbește protecțiile împotriva influenței politice.
Zelenski a declarat cât de mare este importanța ascultării opiniei publice și a anunțat un proiect de lege nou, menit să restabilească principiile independenței agențiilor.
Discuțiile cu privire la o posibilă întâlnire cu Vladimir Putin au început, anunță ZelenskiPreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în declarații publicate vineri, că negociatorii ucraineni și ruși au început să discute despre o posibilă întâlnire între liderii celor două țări, un pas spre încetarea invaziei ruse în Ucraina.
„Trebuie să punem capăt acestui război, care probabil începe cu o întâlnire a liderilor”, a declarat Zelenski în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii, adăugând că negociatorii ruși au „început să discute” cu partea ucraineană.
Zelenski va cere Europei să finanțeze salariile militarilor din UcrainaZelenski va solicita sprijin european pentru a majora salariile militarilor și a opri declinul recrutării în plin război cu Rusia, argumentând că „Militarii noștri pot fi arma care protejează pe toată lumea”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi, la Kiev, că intenționează să ceară sprijin financiar din partea aliaților europeni pentru a majora salariile militarilor, în încercarea de a stopa criza de recruți care afectează armata ucraineană în al patrulea an de război cu Rusia.
Ucraina cere 10 sisteme Patriot, dar a primit doar 3, spune ZelenskiPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe 24 iulie că țara sa a obținut până acum trei sisteme de apărare aeriană Patriot, dar a solicitat un total de zece. Aceste sisteme construite în SUA sunt esențiale pentru interceptarea rachetelor balistice folosite frecvent de Rusia în atacurile aeriene.
Zelenski a menționat că a primit confirmări pentru două sisteme din Germania și unul din Norvegia, lucrând în prezent pentru a obține un altul din Olanda, în timp ce negociază și un permis pentru producția locală a rachetelor interceptoare.
Atac cu drone ucrainene asupra unei fabrici chimice ruse din Stavropol KraiÎn noaptea de 25 iulie, mai multe drone ucrainene au atacat o fabrică chimică importantă din Stavropol Krai, în sudul Rusiei, aflată la aproximativ 250 km de granița cu Ucraina.
Fabrica Nevinnomyssky Azot, parte a grupului EuroChem și producător major de îngrășăminte și substanțe chimice folosite în explozivi, fusese deja lovită în luna iunie și și-a suspendat temporar activitatea.
Autoritățile locale au anunțat că situația este sub control, fără victime, iar apărarea antiaeriană rusă susține că a doborât peste o sută de drone ucrainene în această noapte.
Peste un milion de soldați ruși pierduți în Ucraina, potrivit Statului Major ucraineanDe la începutul invaziei pe scară largă, pe 24 februarie 2022, Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.047.250 de militari în Ucraina, conform Statului Major al Armatei Ucrainene. Doar în ultima zi, s-au înregistrat 980 de pierderi.
Pe lângă pierderile umane, Rusia ar fi pierdut peste 11.000 de tancuri, 47.000 de drone, aproape 31.000 de sisteme de artilerie și un submarin.
Zeci de mii de civili prinși în zonele de luptă din Donbas, inclusiv peste 100 de copiiAproximativ 23.000 de civili, dintre care 113 copii, se află încă în zonele cu lupte active din estul regiunii Donețk, potrivit autorităților ucrainene. Cea mai mare parte a copiilor se află în comunitatea Lyman, iar restul în Toretsk. Sunt în total 18 localități din regiune considerate zone de conflict activ.
Surse: Rusia intenționează să interzică exportul de benzină pentru a stabiliza piața internăRusia se pregătește să pună în aplicare o interdicție mai strictă privind exportul de benzină în zilele următoare, au declarat pentru Reuters, pe 24 iulie, trei surse din industrie familiarizate cu aceste planuri. Se preconizează că această măsură va viza producătorii de combustibil, întrucât guvernul încearcă să combată creșterea prețurilor interne.
În prezent, restricțiile la export se aplică doar unui segment redus din vânzările de benzină ale revânzătorilor, marile companii petroliere având în continuare dreptul de a vinde combustibil în străinătate. Modificările iminente ar extinde semnificativ aceste restricții.
SUA aprobă vânzări militare în valoare de 330 de milioane de dolari către Ucraina pentru artilerie și sprijin în domeniul apărării aerieneDepartamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat două potențiale vânzări militare către Ucraina în valoare estimată de 330 de milioane de dolari, a anunțat agenția pe 24 iulie.
Primul pachet, în valoare de aproximativ 150 de milioane de dolari, include echipamente și servicii pentru a ajuta Ucraina să repare și să întrețină obuzierele autopropulsate M109. Acordul prevede piese de schimb, unelte, instruire și alte forme de sprijin, permițând Ucrainei să efectueze reparații în mod independent și să mențină operaționale mai multe dintre sistemele sale de artilerie.
Olanda și OSCE solicită anchetarea torturilor aplicate de Rusia prizonierilor de război ucraineniOlanda și alte 40 de state membre ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au solicitat în mod oficial o anchetă independentă privind tortura și maltratarea prizonierilor de război ucraineni de către forțele ruse, a anunțat ministrul olandez de externe Caspar Veldkamp pe 24 iulie.
„Olanda și alte 40 de țări membre ale OSCE solicită o anchetă independentă privind tortura și maltratarea prizonierilor de război ucraineni de către Rusia”, a scris Veldkamp pe X.
Kremlinul înlocuiește muncitorii ruși trimiși pe front cu un milion de indieniMoscova nu mai poate ascunde realitatea: războiul împotriva Ucrainei a epuizat forța de muncă internă, iar autoritățile ruse pregătesc aducerea unui milion de muncitori din India pentru a susține funcționarea serviciilor esențiale.
Sub acoperirea unui așa-zis „parteneriat comercial”, se conturează o criză profundă. Rusia se confruntă cu un deficit acut de personal, relatează euromaidanpress.com
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.248. Olanda și OSCE solicită anchetarea torturilor aplicate de Rusia prizonierilor de război ucraineni / Discuțiile cu privire la o posibilă întâlnire cu Vladimir Putin au început, anunță Zelenski apare prima dată în Mediafax.
Ben Trotman, un american diagnosticat cu o formă agresivă și incurabilă de cancer, glioblastom, s-a vindecat complet, în urma unui tratament cu totul nou.
În octombrie 2022, Ben Trotman a fost diagnosticat cu una dintre cele mai letale forme de cancer cerebral, iar diagnosticul a căzut ca o torpilă în familia lui.
Această formă de cancer, cea mai agresivă și frecventă formă de cancer, ucide, doar în SUA, anual, 10 000 de persoane și 250 000 în toată lumea.
Nu există tratament pentru glioblastom, în afară de tratamentul standard – îndepărtarea tumorii, radioterapie, chimioterapie.
Boala este extrem de invazivă la nivelul sistemului nervos central, pentru că celulele se înmulțesc extrem de repede.
Cei diagnosticați cu GBM au o rată de supraviețuire de 14 – 20 de luni.
A început testarea tratamentului înainte de orice altceva – intervenție chirurgicală, etc…În cazul lui Trotman, însă, lucrurile, deși dramatice la început, s-au îndreptat nesperat, pentru că a fost îndrumat către Spitalul De Neurologie și Neurochirurgie din cadrul Spitalelor Universitare Londoneze.
Acolo, dr. Paul Mulholland, medic oncolog consultant, l-a recrutat pe Trotam ca singur pacient participant într-un experiment revoluționar – imunoterapie cu ipilimumab, înainte ca Trotman să urmeze tratamentele standard.
Ulterior, el a început ședințele cu radioterapie și chimioterapie.
„Elementul crucial al acestui studiu este că pacienții primesc stimularea sistemului imunitar prin medicament înainte de orice alt tratament, când sunt încă suficient de sănătoși pentru a tolera imunoterapia”, a explicat dr. Mulholland într-un comunicat de presă.
Sunt așteptați alți participanți la studiuAcum, după doi ani și opt luni de la începere studiului, investigațiile imagistice ale lui Trotman sunt perfect curate.
„Este foarte neobișnuit să ai un RMN curat în cazul unui glioblastom, mai ales când nu s-a făcut operația ulterioară planificată pentru a elimina tot ceea ce era vizibil inițial pe scanări”, a explicat Mulholland.
„Sperăm ca imunoterapia și tratamentele de urmărire pe care le-a primit Ben să țină boala sub control – și până acum exact asta s-a întâmplat, ceea ce ne bucură enorm.”
Mulholland a adăugat că obiectivul său este găsirea unui leac pentru „această boală devastatoare” și speră să continue studiul clinic cu alți pacienți.
Articolul Cea mai agresivă și mai invazivă formă de cancer cerebral, vindecată complet cu un tratament inovativ, la un pacient american apare prima dată în Mediafax.
În anul 2024, valoarea producției ramurii agricole a scăzut cu 4,3 % comparativ cu anul precedent, transmite INS. Producția vegetală a scăzut cu 10,1 %, producția animală a crescut cu 5,1 % în timp ce serviciile agricole au scăzut cu 5,2 %.
Comparativ cu anul 2023, structura valorii producției ramurii agricole din anul 2024 evidențiază o scădere a ponderii producției vegetale la 55,0% (-5,3 p.p.) și o creștere a producției animale la 41,8% (+4,8 p.p.).
Serviciile agricole au rămas relativ constante, deținând o pondere de 3,2%. Structura valorii producției vegetale în anul 2024, pe grupe de culturi, prezintă următoarele diferențe față de anul precedent: -creșteri ale ponderilor valorii producției, înregistrate la: alte grupe (+4,5 p.p.), legume și pepeni (+2,4 p.p.), fructe și struguri, respectiv la plante de nutreț (+0,7 p.p., pentru fiecare categorie); scăderi ale ponderilor valorii producției, înregistrate la: cereale (-6,4 p.p.), plante uleioase (-1,7 p.p.) și la cartofi (-0,2 p.p.).
Structura valorii producției animale în anul 2024, pe specii și grupe de produse prezintă următoarele diferențe față de anul precedent: -creșteri ale ponderilor valorii producției, înregistrate la: bovine (+2,1 p.p.), ovine și caprine (+1,0 p.p.), porcine (+0,6 p.p.) și produse obținute din prelucrarea laptelui în ferma zootehnică (+0,1 p.p.); -scăderi ale ponderilor valorii producției, înregistrate la: păsări (-3,6 p.p.) și la alte grupe**) (-0,2 p.p.).
Articolul INS raportează scăderea producției agricole apare prima dată în Mediafax.
Guvernul României a adoptat Hotărârea privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 288/2024, care reglementează traseele pedestre de interes național în scop recreativ. Actul normativ completează cadrul legal pentru atestarea, amenajarea și administrarea acestor trasee.
„România are locuri incredibile, iar Via Transilvanica e dovada vie că le putem pune în valoare cu pasiune și viziune. E un proiect care unește țara prin natură, cultură și povești locale. Până acum, inițiativele de genul acesta s-au făcut mai mult din ambiție decât cu sprijin legal. De azi, însă, avem reguli clare care permit recunoașterea oficială a traseelor de drumeție naționale. Sper ca exemplul Via Transilvanica să inspire și alte comunități să-și spună povestea și să transforme mersul pe jos într-o formă autentică de turism durabil”, a explicat Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Pentru a primi atestarea, un traseu pedestru de interes național trebuie să îndeplinească mai multe criterii cumulative, printre care „să aibă o lungime de cel puțin 500 km și să străbată minimum 8 județe (sau cel puțin 200 km dacă traversează sau se învecinează cu situri naturale UNESCO), să parcurgă în proporție de minimum 70% din lungimea traseului zone naturale și rurale, să includă obiective turistice, precum monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate sau situri UNESCO și să fie însoțit de un ghid, care să cuprindă harta și elemente de identitate vizuală ale traseului, profilul cu diferențe de nivel, spații de cazare și alte informații turistice.”
Traseele pedestre de interes național contribuie direct la punerea în valoare a unor zone autenticeAcestea sunt zone mai puțin frecventate, adesea afectate de lipsa de investiții și depopulare, oferindu-le o nouă perspectivă de dezvoltare. Turiștii care aleg să le parcurgă se vor putea conecta, astfel, cu natura, poveștile și comunitățile locale, redescoperind valorile simple și susținând un turism responsabil și durabil, a mai transmis ministerul.
Toate traseele vor beneficia de un sistem standardizat de semnalizare, cu marcaje vizibile și coerente – borne, indicatoare, balustrade sau refugii – astfel încât drumeții să poată urma ruta în siguranță, fără riscul de a se rătăci. Acest sistem unitar, gândit cu atenție la experiența călătorilor, contribuie la orientarea facilă, dar și la crearea unei identități vizuale distincte pentru fiecare traseu. În plus, legătura cu mijloace de transport la capetele traseelor asigură o accesibilitate mai mare, ceea ce transformă aceste trasee într-o opțiune viabilă chiar și pentru turiștii aflați la prima experiență de drumeție.
Procedural, traseele pedestre de interes național vor fi atestate la solicitarea inițiatoruluiAtestarea se va face pe baza unei documentații tehnice care va include, printre altele, acordurile proprietarilor sau administratorilor terenurilor străbătute, precum și, acolo unde este cazul, avizul administratorului ariei naturale protejate traversate. Evaluarea documentației se va realiza de către o comisie special constituită. Atestarea se va face prin ordin al ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului, care se va publica în Monitorul Oficial al României.
Amenajarea traseelor pedestre de interes național se realizează de către inițiator, în colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară de pe raza traseului. Împreună, au obligația de stabili o strategie pentru întreținerea, dezvoltarea și promovarea traseului, inclusiv stabilirea modului de cooperare și a responsabilităților privind aplicarea marcajelor și a semnalizării specifice.
Articolul Guvernul a stabilit reguli clare pentru recunoașterea oficială a traseelor de drumeție națională apare prima dată în Mediafax.
Activiștii sunt acuzați că au făcut parte din „Parlamentul din Hong Kong”, un grup despre care autoritățile spun că urmărește subminarea puterii de stat, în temeiul legii pe care Beijingul a impus-o în 2020, după luni de proteste pro-democrație în 2019.
Activiștii sunt acuzați că au lansat un referendum sau au candidat în cadrul grupului neoficial „Parlamentul Hong Kong”, care ar avea ca scop obținerea autodeterminării și redactarea unei „constituții a Hong Kongului”.
Poliția, care a declarat că organizația urmărește să răstoarne guvernele Chinei și Hong Kong-ului prin mijloace ilegale, a declarat că încă investighează cazul și că ar putea urma noi arestări.
Printre cei menționați se numără omul de afaceri Elmer Yuen și activiștii Johnny Fok și Tony Choi. Patru dintre aceștia fac obiectul unor mandate de arestare anterioare, fiecare având o recompensă de câte 1 milion HK$ (127.000 $).
Articolul Hong Kong: Mandate de arestare emise pentru 19 activiști din străinătate apare prima dată în Mediafax.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat joi că a ajuns la un acord cu guvernul argentinian privitor la o nouă tranșă de bani. Totuși, decizia trebuie să fie aprobată și de Consiliul Executiv al Fondului, care se va întruni până la sfârșitul lunii iulie, potrivit Le Figaro.
Noul împrumut va duce la 14 miliarde de dolari suma împrumutată până acum de Argentina.
„Programul a avut un început solid, determinat de implementarea unor politici macroeconomice stricte, inclusiv o ancoră fiscală puternică și o poziție monetară restrictivă”, a transmis FMI prin intermediul unui comunicat. Fondul a evidențiat menținerea cursului de schimb la nivelul proiectat și o încetinire a inflației, care a atins cota de 39,4% comparativ cu 117,8% de la sfârșitul anului 2024.
În plus, creșterea economică se menține într-un ritm satisfăcător, cu o scădere simultană a ratei sărăciei, care a trecut de 50% anii trecuți.
Articolul Argentina și FMI au ajuns la un acord pentru un nou împrumut de 2 miliarde de dolari apare prima dată în Mediafax.
Universitatea din București va crește norma minimă de predare pentru cadrele didactice în anul universitar 2025 – 2026. Decizia aparține Senatului UB și a fost luată în pe fondul unei finanțări mai slabe pentru învățământul superior.
Instituția spune că măsura va fi pusă în aplicare printr-un regulament ce urmează să fie finalizat în toamna care urmează.
Potrivit Universității din București, motivul principal este lipsa unei rectificări bugetare și problemele generale legate de bugetul de stat. Universitatea București a explicat care a fost raționamentul din spatele acestei mișcări, printr-un răspuns oferit Edupedu.
„Pe fondul înrăutățirii situației finanțării învățământului superior si a deficitului bugetar al României, Universitatea din București a dezbătut în Consiliul de Administrație din data de 9 iulie 2025 și a propus Senatului UB, care a aprobat cu o largă majoritate, o creștere cu încă o oră a normei minime de predare, cu termen limitat pentru anul universitar 2025 – 2026, atât pentru posturile de lector și asistent, cât și pentru posturile de conferențiar și profesor, astfel:
• Profesor, minim 10 ore convenționale;
• Conferențiar, minim 11 ore convenționale;
• Lector, minim 12 ore convenționale;
• Asistent, minim 13 ore convenționale.
Concret, pentru orele de curs la licență, care au coeficient 2, această creștere de ore convenționale înseamnă, de fapt, o creștere cu doar jumătate de oră fizică pe săptămână.”
Această schimbare se aplică tuturor categoriilor de cadre didactice, iar decizia este temporară, valabilă doar pentru anul universitar următor.
Universitatea a oferit, în cadrul interviului, și contextul în care a fost luată această decizie.
„Facem precizarea că, în tot acest interval, foarte multe dintre universitățile din România au luat decizia de a avea norme minime de predare mai mari decât cele din Universitatea din București.”, menționează aceasta.
Universitatea din București a aplicat deja, în urmă cu 15 ani, o recomandare privind creșterea normei minime față de cerințele legale. Această practică a fost păstrată și actualizată anul trecut.
„Universitatea din București a implementat acum circa 15 ani, o recomandare cu privire la întocmirea anuală a statelor de funcții în sensul creșterii normei didactice minime prevăzute de lege cu două ore, atât pentru posturile de lector și asistent, cât și pentru posturile de conferențiar și profesor. În 2023, din dorința de a promova excelența în cercetare, Universitatea din București a actualizat modul de întocmire anuală a statelor de funcții pornind de la planurile de învățământ și formațiunile de studiu valabile.”
În ceea ce privește finanțarea, UB a explicat că nu se așteaptă la o completare a bugetului din partea Ministerului Educației. Această situație ar duce la o diminuare importantă a fondurilor, în special în zona salariilor.
Universitatea din București este singura care nu a fost de acord cu propunerea Consiliului Național al Rectorilor de a crește voluntar norma cu două ore, dar la nivelul maxim.
Articolul Cadrele didactice de la Universitatea din București vor avea o normă minimă de predare mai mare în anul universitar 2025-2026 apare prima dată în Mediafax.
„Mulțumesc Majestății Sale, Regele Charles al III-lea, pentru primirea călduroasă la reședința sa din Sandringham. Sprijinul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ne dă încredere să mergem cu hotărâre înainte pe calea democrației”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.
În Marea Britanie, Maia Sandu a avut o întrevedere și cu premierul Keir Starmer.
„Am discutat despre cum putem întări prietenia dintre Moldova și Regatul Unit, cum putem face Moldova mai puternică, atrage investiții britanice și crea locuri de muncă acasă”, a transmis Maia Sandu.
Articolul Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost primită de Regele Charles al III-lea apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) îi informează pe cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Macedonia de Nord, că riscul de incendii de vegetație este în creștere, afectând suprafețe extinse de pădure. Riscurile sunt accentuate de temperaturile ridicate, lipsa precipitațiilor, umiditatea redusă și intensitatea vântului, transmite MAE.
În contextul în care aceste incendii pot provoca perturbări ale traficului rutier și pietonal, MAE le recomandă cetățenilor români să se informeze înainte de orice deplasare.
De asemenea, pentru limitarea riscurilor și facilitarea intervenției echipajelor de stingere a incendiilor, este posibil ca anumite puncte de trecere a frontierelor să fie temporar închise, pentru perioade limitate de timp, oricând în perioada următoare. Avertizarea este valabilă pentru toate punctele de trecere a frontierelor ale Republicii Macedonia de Nord, inclusiv cu Kosovo (Stenkovec-Blace), Grecia (Bogorodica-Evzoni și Star Dojran), Serbia (Presevo-Tabanovce) și Bulgaria (Gyueshevo-Deve Bair).
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Skopje, a precizat MAE.
Articolul MAE: Atenționare de călătorie privitoare la Macedonia de Nord din cauza riscului de incendii de vegetație apare prima dată în Mediafax.
Franky Zapata și-a propus să facă un zbor demonstrativ care să-l ajute să-și promoveze noul produs, taxiul zburător cu două locuri. Antreprenorul va decola din Sangatte (Pas-de-Calais) vineri dimineață, în jurul orei locale 10:00, și va ateriza la Dover, pe coasta britanică, la bordul noii sale invenții. Aeronava se numește Air Scooter și este un aparat zburător conceput în urmă cu doi ani, potrivit Le Figaro.
Aparatul, care iese în evidență prin cabina sa transparentă, de formă ovoidală, este o aeronavă cu decolare și aterizare verticale și cu propulsie hibridă (opt motoare electrice și patru motoare termice). Este un aparat ultraușor (115 kilograme) datorită structurii sale din fibră de carbon. Air Scooter este pilotat cu un joystick, poate zbura la o altitudine de 3.000 de metri cu o viteză maximă de 100 km/h și are o autonomie de 100 km.
Tot vineri, Zapata pune în vânzare primele bilete pentru viitoarele zboruri de agrement. Acestea ar trebui să înceapă anul viitor, lângă Las Vegas, în SUA. Pentru a atrage primii săi clienți, Zapata lansează o campanie promoțională limitată în timp, cu bilete la 400 de dolari bucata pentru o oră de zbor. Clienților li se permite un zbor de neuitat peste Marele Canion și împrejurimile sale. În timp, prețurile ar trebui să scadă deoarece francezul își propune să „democratizeze accesul la mobilitatea aeriană”.
Compania sa a primit finanțare de la un investitor german și de la producătorul indian de motociclete și scutere TVS. Air Scooter a strâns un buget de aproximativ 10 milioane de euro. Până în 2026, compania își propune să producă aproximativ 100 de aeronave pentru ca ulterior să se ajungă la 1.000 de scutere aeriene pe an. Primul punct de zbor turistic va fi deschis până la sfârșitul anului 2025, lângă Las Vegas.
Articolul Un francez încearcă să traverseze Canalul Mânecii cu un scuter aerian inventat de el apare prima dată în Mediafax.
