Donald Trump i-a spus lui Keir Starmer că ar trebui să folosească armata pentru a opri migranții care traversează Canalul Mânecii.
Președintele SUA a făcut sugestia în timp ce stătea alături de prim-ministru la o conferință de presă în timpul vizitei din Marea Britania. Trump a avertizat că migrația ilegală „va distruge […] țările din interior” și a spus „nu contează dacă soliciți armata” pentru a se ocupa de ambarcațiunile mici, potrivit Sky News. Președintele american s-a referit și la propriile acțiuni privitoare la migranții ilegali care trec granița dintre SUA și Mexic.
Keir Starmer a răspuns vorbind despre acțiunile Regatului Unit, inclusiv despre prima deportare în cadrul acordului „unu intră, unul iese” cu Franța, care a avut loc joi dimineață. Alte schimburi cu Franța sunt programate să aibă loc în această săptămână și săptămâna viitoare.
Articolul Trump i-a spus lui Starmer să folosească armata pentru a opri migranții din Canalul Mânecii apare prima dată în Mediafax.
Proiectul de lege inițiat și susținut de mai mulți parlamentari democrați își propune să „creeze protecție specifică pentru cei vizați din motive politice”, potrivit Le Figaro.
Legislatorii democrați au anunțat joi că vor propune proiectul pentru „protejarea libertății de exprimare”, despre care consideră că este amenințată de președintele american Donald Trump și administrația sa, în special după asasinarea influencerului conservator Charlie Kirk. Consacrată în Primul Amendament al Constituției, libertatea de exprimare este un element fondator al democrației americane.
Controversele au devenit mai mari miercuri, după suspendarea emisiunii populare a prezentatorului vedetă Jimmy Kimmel pentru comentarii considerate nepotrivite în urma asasinării lui Charlie Kirk.
„Aceasta este cenzură. Controlul statului asupra exprimării. Aceasta nu este America”, a protestat senatorul Chris Murphy la o conferință de presă la sediul Congresului din Washington, acuzându-l pe Donald Trump că „exploatează” această „tragedie națională” pentru a „distruge opoziția politică” în loc să „țină țara unită”.
Declarațiile recente ale procurorului general Pam Bondi, care a susținut că „discursul instigator la ură” nu este protejat de Primul Amendament, au provocat mare agitație.
Proiectul de lege al parlamentarilor democrați are ca scop „protejarea bisericilor, organizațiilor non-profit, ziarelor, universităților, studenților și lucrătorilor de orice președinte care își vizează adversarii politici”.
Legislatorii democrați le-au cerut omologilor lor republicani, care dețin majoritatea în ambele camere, să le susțină inițiativa.
Articolul Scandal în SUA după suspendarea emisiunii lui Jimmy Kimmel. Democrații propun o lege pentru „protejarea libertății de exprimare” împotriva lui Trump apare prima dată în Mediafax.
Un cutremur puternic a lovit regiunea Kamceatka din estul îndepărtat al Rusiei, a declarat vineri guvernatorul regional. Cutremurul s-a produs în noaptea de joi spre vineri.
Institutul de Studii Geologice al SUA a transmis că magnitudinea a fost de 7,8, potrivit Reuters. Seismul a avut peste 20 de replici, cu magnitudinea de până la 5,9.
Autoritățile au emis avertizare de tsunami. Mai multe valuri au ajuns la țărm, dar nu au fost raportate pagube.
Un alt cutremur cu magnitudinea de 8,8 s-a produs pe 30 iulie în Peninsula Kamceatka. Seismul a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată pe Pământ. Magnitudinea de 8,8 îl plasează în clasamentul primelor șase cele mai puternice seisme înregistrate vreodată pe planetă.
Articolul Cutremur puternic în Kamceatka cu zeci de replici. A fost emisă avertizare de tsunami apare prima dată în Mediafax.
Barcelona a obținut un succes important în deplasarea de la Newcastle, în Liga Campionilor, scor 2-1, grație unei evoluții strălucitoare a lui Marcus Rashford, scrie The Guardian.
Atacantul englez, aflat sub formă de împrumut de la Manchester United, a marcat ambele goluri ale echipei antrenate de Hansi Flick, în minutele care au spulberat planul tactic gândit de Eddie Howe.
Rashford a deschis scorul cu un șut plasat, iar apoi a reușit o a doua execuție spectaculoasă care l-a lăsat fără reacție pe portarul Nick Pope, ducând tabela la 2 -0 pentru catalani.
Golul de onoare al gazdelor a venit târziu, în minutul 90, prin Anthony Gordon, dar nu a mai putut schimba soarta meciului.
În absența tânărului star Lamine Yamal, accidentat, Barcelona a mizat pe viteza lui Raphinha și pe inspirata prestație a lui Rashford, care a fost aplaudat la ieșirea de pe teren și îmbrățișat de Flick.
Newcastle a avut momente bune de presiune și ocazii prin Harvey Barnes și Anthony Elanga, dar a plătit scump momentele de neatenție în defensivă.
Articolul Liga Campionilor: Dublă decisivă pentru Rashford, Barcelona câștigă 2-1 la Newcastle apare prima dată în Mediafax.
Guvernatorul regiunii Donețk, Vadym Filașkin, a anunțat că atacul a avut loc în jurul orei 10:00, când o bombă aeriană de tip FAB-250, echipată cu modul de planare și corecție, a fost aruncată asupra unei zone rezidențiale din Kostiantynivka.
Printre victime se află două femei de 62 și 65 de ani și trei bărbați cu vârste de 65, 67 și 74 de ani, toți surprinși pe stradă în momentul exploziei.
Conform Kyiv Independent, patru blocuri de apartamente au fost grav avariate. „Fiecare civil din regiunea Donețk este o potențială victimă a unui nou atac rusesc.
Fiți responsabili, evacuați din timp!”, a îndemnat guvernatorul pe Telegram.
Articolul Cinci civili uciși și blocuri grav avariate într-un atac aerian rusesc la Kostiantynivka, în estul Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
Nvidia, liderul mondial în producția de cipuri, a anunțat joi că va investi 5 miliarde de dolari în Intel prin achiziția de acțiuni la prețul de 23,28 dolari pe titlu, într-un parteneriat care vizează extinderea infrastructurii AI și dezvoltarea de noi soluții pentru PC-uri.
Tranzacția, supusă aprobărilor de reglementare, vine la o lună după ce guvernul SUA a achiziționat o participație de 10% în Intel.
Directorul executiv Nvidia, Jensen Huang, a numit colaborarea „o fuziune a două platforme de clasă mondială”, combinând expertiza Intel în cipuri tradiționale (CPU) cu specializarea Nvidia în procesoare grafice (GPU), esențiale pentru inteligența artificială. „Era calculului accelerat și al AI a sosit”, a spus Huang.
Investitorii au reacționat rapid: acțiunile Intel au crescut cu aproape 23%, cel mai mare salt procentual zilnic din 1987, iar titlurile Nvidia au avansat cu peste 3%.
În baza acordului, Intel va produce cipuri personalizate pentru infrastructura AI a Nvidia și procesoare pentru PC-uri cu tehnologie Nvidia integrată.
Parteneriatul oferă o gură de oxigen pentru Intel, pionier al Silicon Valley, care a pierdut teren în era smartphone-urilor și a ratat explozia AI ce a propulsat Nvidia în fruntea industriei.
În 2024, Intel a înregistrat pierderi de aproape 19 miliarde de dolari, iar în primele șase luni din 2025 a pierdut încă 3,7 miliarde, pregătindu-se să reducă un sfert din forța de muncă până la finalul anului.
Guvernul american a cumpărat recent 433,3 milioane de acțiuni fără drept de vot, la prețul de 20,47 dolari pe acțiune, pentru a sprijini producția tehnologică internă.
Creșterea cotației Intel, stimulată de investiția Nvidia, a sporit și valoarea participației federale.
Articolul Nvidia investește 5 miliarde de dolari în Intel și anunță parteneriat pentru infrastructura AI apare prima dată în Mediafax.
Slovacia și Ungaria au anunțat că nu vor ceda presiunilor administrației Trump de a reduce importurile de energie din Rusia până când Uniunea Europeană nu asigură surse alternative suficiente, relatează Bloomberg.
Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a promis sancțiuni mai dure împotriva Moscovei, dar numai după ce aliații europeni vor opri complet achizițiile de petrol rusesc.
„Înainte să ne putem angaja complet, trebuie să avem condițiile potrivite, altfel riscăm să ne afectăm grav industria și economia,” a spus ministrul slovac al Economiei, Denisa Sakova, pe 17 septembrie, la Bratislava.
Ea a subliniat că infrastructura pentru rute alternative este esențială și a precizat că a discutat această poziție cu secretarul american al Energiei, Chris Wright, la Viena.
Sakova a adăugat că, odată ce există rute alternative și capacitate de transport suficientă, Slovacia nu se opune diversificării.
Totuși, ea a avertizat că oprirea completă a importurilor rusești ar fi riscantă, având în vedere poziția geografică a țării, la capătul de vest al principalelor rute de aprovizionare ale UE.
Ungaria adoptă aceeași pozițieUngaria își menține aceeași poziție fermă. „Când o decizie afectează direct interesele Ungariei, cum este cazul achizițiilor de energie, vom folosi dreptul de veto,” a declarat ministrul de cabinet Gergely Gulyas la Budapesta.
Premierii Viktor Orban și Robert Fico sunt printre cei mai vocali opozanți ai reducerii dependenței de energia rusă, Ungaria și Slovacia fiind ultimele două state membre ale UE care încă importă petrol prin conducta Druzhba.
Articolul Slovacia și Ungaria nu cedează: Cele două țări refuză să reducă importurile de energie din Rusia fără alternative viabile apare prima dată în Mediafax.
Statele Unite a fost singurul membru al Consiliului de Securitate al ONU care a votat împotriva unei rezoluții de încetare a focului, oprind astfel adoptarea documentului, potrivit Al Jazeera.
Consiliul de Securitate al ONU a supus votului o nouă rezoluție ce cerea încetarea imediată a focului în conflictul dintre Israel și Hamas, însă textul a fost respins după ce SUA, membru permanent cu drept de veto, a votat împotrivă.
Reprezentantul american a declarat că rezoluția „nu condamnă Hamas, nu recunoaște dreptul Israelului de a se apăra și, în mod eronat, legitimează narațiuni false în favoarea Hamas, care au câștigat teren în acest consiliu”.
Articolul SUA blochează prin veto o nouă rezoluție ONU pentru încetarea focului în conflictul Israel-Hamas apare prima dată în Mediafax.
Lia Olguța Vasilescu a fost întrebată de moderatorul emisiunii de joi seara de la Antena 3 CNN dacă Guvernul va cădea în cazul în care premierul Ilie Bolojan nu va schimba modul în care vrea să facă reforma administrației publice locale.
Răspunsul acesteia a fost unul scurt: „Da” (va cădea – n.r.).
Primarul Craiovei a spus că primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene nu au înţeles exact ce vrea să facă Guvernul: „Partea proastă este că noi nu am înţeles varianta finală a Guvernului, că noi pentru asta ne-am dus. Adică am solicitat să vină cu altă variantă. Aşteptam să aflăm care este acesta. N-am aflat-o”.
În cursul zilei de miercuri, Ilie Bolojan urma să discute cu reprezentanții primarilor de comune, orașe și municipii, dar și cu cei ai președinților de consilii județene, subiectul discuției fiind reforma administrativă. Cu toate acestea, premierul a lipsit de la această întâlnire.
În cadrul reformei privind administrația publică locală, premierul Bolojan vrea să taie 10% din posturi ocupate în primării şi în Consilii Judeţene. PSD și UDMR se opun, însă, acestei variante.
Articolul Olguța Vasilescu: Guvernul va cădea dacă Bolojan nu va schimba modul în care vrea reforma administrației locale apare prima dată în Mediafax.
Conform The Guardian, Massive Attack a devenit prima trupă semnată la o casă de discuri majoră care își retrage muzica de pe Spotify, protestând împotriva deciziei lui Daniel Ek, CEO-ul platformei, de a investi masiv în compania Helsing, un dezvoltator de software și drone militare cu inteligență artificială.
Helsing utilizează AI pentru a analiza date de pe câmpul de luptă și pentru a sprijini decizii militare în timp real, iar Ek deține și funcția de președinte al companiei.
„Banii câștigați cu greu de fani și munca creativă a muzicienilor ajung să finanțeze tehnologii letale și distopice. Destul înseamnă destul”, a transmis trupa într-o declarație oficială.
Anunțul coincide cu aderarea Massive Attack la inițiativa „No Music for Genocide”, prin care peste 400 de artiști și case de discuri blochează accesul la muzica lor pe platformele de streaming din Israel, acuzând statul israelian de „apartheid, crime de război și genocid”.
Spotify nu a comentat încă decizia trupei.
Într-un comunicat separat, Helsing a precizat că tehnologia sa este folosită doar pentru apărarea împotriva agresiunii ruse în Ucraina, respingând speculațiile privind alte zone de conflict.
Articolul Massive Attack își retrage muzica de pe Spotify, în semn de protest apare prima dată în Mediafax.
Comisia Europeană ia în considerare includerea unei prevederi în noul său pachet de sancțiuni pentru a elimina treptat importurile de gaz natural lichefiat rusesc înainte de sfârșitul anului 2027, au declarat, pentru Bloomberg, persoane familiarizate cu această chestiune.
UE ia în considerare și opțiunea de a accelera eliminarea importurilor de GNL rusesc printr-o modificare a așa-numitului plan RePowerEU, plan care vizează încetarea dependenței de energia provenită de la Moscova.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat pentru sursa citată că „de când am prezentat planul RePowerEU în 2022, am afirmat că eliminarea treptată a energiei rusești este mai bine să se facă mai devreme decât mai târziu”.
Trump a cerut Europei să accelereze reducerea importurilor de combustibil rusescAceastă mișcare luată în calcul de către UE vine în contextul în care administrația Trump a solicitat Europei să accelereze reducerea importurilor de combustibil rusesc și a exercitat presiuni asupra aliaților să impună tarife de până la 100% asupra Indiei și Chinei pentru achizițiile lor de petrol rusesc.
Statele Unite și-au manifestat în repetate rânduri interesul de a furniza mai mult gaz natural lichefiat către Europa, în condițiile în care se preconizează că în următorii ani vor intra în funcțiune mai multe instalații de producție.
Fluxurile de gaze rusești către Europa au scăzut brusc în urma izbucnirii războiului. Spania, Belgia și Franța se numără printre cei mai mari importatori de GNL rusesc.
Articolul UE intenționează să renunțe mai repede la gazul natural lichefiat din Rusia după apelul lui Trump apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile din Pennsylvania au anunțat că Matthew James Ruth, în vârstă de 24 de ani, este autorul atacului armat soldat cu moartea a trei polițiști în North Codorus Township, la aproximativ 180 de kilometri de Philadelphia.
Conform unei plângeri penale, polițiștii îl căutau pentru presupuse fapte de hărțuire, pândire și pătrundere ilegală în locuința fostei sale prietene.
Potrivit NBC News, incidentul a început marți seara, când un apel la 911 a semnalat un bărbat îmbrăcat în camuflaj care privea prin ferestrele unei case de pe Haar Road cu binoclul.
Camerele de supraveghere din zonă l-au surprins pe suspect având o armă de tip AR- 15 la piept, iar proprietara locuinței, Julia Zumbrum, l-a identificat ca fiind Ruth, cu care avusese o scurtă relație.
Potrivit anchetatorilor, la 20 august, camioneta Juliei Zumbrum fusese incendiată, iar aceasta îl suspecta tot pe Ruth.
Miercuri după-amiază, forțele de ordine l-au localizat la mică distanță de casa victimei, moment în care a izbucnit schimbul de focuri.
Articolul Autoritățile din Pennsylvania au identificat un bărbat care a ucis trei polițiști apare prima dată în Mediafax.
Florin Marin s-a stins din viață astăzi, 18 septembrie, la 72 de ani.
Boala fostului fotbalist de la Steaua și antrenor de la Dinamo s-a agravat foarte mult în ultimele săptămâni, iar de două săptămâni era internat la ATI.
Experiență de peste 30 de ani pe banca tehnicăFlorin Marin și-a petrecut toată viața pe teren sau la marginea acestuia. După ce a pus „ghetele în cui”, fostul fotbalist a bifat 30 de ani pe banca tehnică. A antrenat la Farul, Ceahlăul, FC Național, Rocar, FCU Craiova, Dinamo, Rapid, Astra Ploiești, Jiul Petroșani, Petrolul, Dacia Mioveni și Voluntari.
Ultima experiență ca antrenor a fost chiar anul trecut, la Voluntari. A fost adus la cererea lui Gigi Nețoiu, după ce clubul s-a despărțit de Ovidiu Burcă.
„Eu am lucrat 12 ani cu Florin Marin. De când am venit aici, am spus: de rezultate, în faţa mea, răspunde Florin Marin. Ovidiu m-a sunat ieri şi mi-a spus ‘Nea Gigi, pe nea Florin îl respect, a fost antrenorul meu, dar avem idei diferite şi nu vreau să ne certăm’. Eu i-am spus că îi respect opţiunea.
A rămas Florin Marin, care l-a adus pe Sendi Popovici, secundul lui cu care a lucrat înainte. Al doilea antrenor secund este Radu Stroe. Rămâne să îşi aleagă un preparator fizic” a declarat Gigi Nețoiu pentru Antena Sport.
Din postura de jucător, a evoluat pentru Rapid, Steaua, FC Argeș, Gloria Buzău și Inter Sibiu.
Articolul A murit fostul fotbalist și antrenor Florin Marin. Acesta avea 72 de ani apare prima dată în Mediafax.
Parlamentul german a aprobat, joi, bugetul pentru anul în curs, care atinge nivelul de 500 de miliarde de euro. Separat, a fost adoptat planul investițiilor în apărare și în infrastructura esențială.
Ministrul finanțelor, Lars Klingbeil, a descris bugetul ca fiind „o schimbare de paradigmă uriașă în politica fiscală germană”, adresându-se parlamentarilor înainte de votul din Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, potrivit Reuters.
Până la adoptarea acestui buget, Germania a funcționat în decursul anului pe baza unui buget provizoriu. Bugetul de bază pentru acest an acoperă cheltuieli în valoare de 502,5 miliarde de euro, însă adăugând investițiile din fondul de infrastructură și un alt fond de 100 de miliarde de euro pentru apărare creat de fostul cancelar Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina, bugetul se ridică la o valoare totală de 591 de miliarde de euro.
Proiectul bugetului pe anul 2025 a fost aprobat de Bundestag cu 324 de voturi favorabile și 269 împotrivă.
Conservatorismul fiscal, de domeniul trecutuluiGermania a renunțat la decenii de conservatorism fiscal în speranța că investițiile publice vor relansa economia în stagnare. Cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare este alocată afacerilor sociale și apărării. Ministerul Muncii va primi 190 de miliarde de euro, iar cel al Apărării 62 de miliarde de euro.
Parlamentul urmează să înceapă dezbaterea proiectului de buget pentru 2026 săptămâna viitoare, aprobarea finală fiind preconizată pentru luna noiembrie.
Articolul Parlamentul Germaniei a aprobat bugetul țării pentru acest an, care se ridică la 500 de miliarde de euro apare prima dată în Mediafax.
Peste 250.000 de persoane au fost nevoite să plece din orașul Gaza în ultima lună, iar zeci de mii fug zilnic din adăposturile improvizate, potrivit datelor publicate joi de Națiunile Unite.
În doar 72 de ore, aproximativ 60.000 de oameni au părăsit orașul, în timp ce artileria, tancurile și avioanele israeliene au lovit din nou zonele dens populate.
Armata israeliană susține că numărul total al celor evacuați ar fi chiar mai mare, estimând că până la 450.000 de civili au părăsit orașul, considerat un „bastion Hamas”.
Forțele israeliene controlează deja suburbiile estice și avansează spre cartierele centrale și vestice, unde se adăpostesc majoritatea celor rămași.
Imagini prin satelit surprind coloane nesfârșite de vehicule și oameni mergând pe jos, încărcați cu pături, butelii și saltele, în timp ce prețurile pentru transport au explodat.
„Mergem să dormim pe stradă, desculți… Nu știm unde să ajungem”, a spus Yasser Saleh, aflat pe o remorcă improvizată.
ONU avertizează că zona desemnată de Israel drept „umanitară”, în sudul Fâșiei Gaza, este suprapopulată și nepregătită pentru a găzdui familiile cu nevoi urgente de hrană, medicamente și adăpost.
„Suntem profund îngrijorați pentru sutele de mii de oameni rămași în oraș, jumătate dintre ei copii, în timp ce bombardamentele continuă”, a declarat Rosalia Bollen, reprezentant UNICEF.
Articolul Peste 250.000 de oameni au fugit din orașul Gaza într-o lună, pe fondul noii ofensive israeliene apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Al Jazeera, forțele aeriene israeliene au efectuat mai multe raiduri asupra a șase ținte aflate în cinci sate din sudul Libanului, distrugând complet clădirile atacate, a anunțat armata israeliană.
Într-un comunicat emis la scurt timp după operațiune, Israelul a susținut că obiectivele lovite erau depozite de arme aparținând grupării Hezbollah, justificând acțiunea prin necesitatea de a împiedica reînarmarea acesteia.
Atacurile, încheiate între timp, au venit după ce locuitorii au primit avertismente de evacuare, ceea ce a provocat plecări în masă din satele vizate.
De data aceasta, loviturile nu au vizat doar zonele de graniță deja depopulate, ci și localități unde trăiesc civili.
Autoritățile libaneze au condamnat bombardamentele, acuzând Israelul de încălcarea suveranității naționale și cerând oprirea imediată a acțiunilor militare.
Articolul Armata israeliană a bombardat sudul Libanului, distrugând mai multe clădiri apare prima dată în Mediafax.
Compania TAROM a decis să reducă semnificativ comanda de avioane Boeing 737 MAX 8 plasată în 2018, adaptându-se la contextul financiar și operațional actual.
Comanda inițială și schimbările recenteÎn 2018, la Farnborough International Airshow, TAROM a anunțat o comandă fermă de cinci Boeinguri 737 MAX 8, însă aceasta va fi acum diminuată la doar două aeronave, conform Boarding Pass.
Restul de trei unități vor fi anulate, după ce compania nu a reușit să finalizeze livrările planificate și s-a confruntat cu schimbări interne majore.
Motivele reduceriiDecizia vine pe fondul dificultăților financiare și al restructurării interne a TAROM, dar și al întârzierilor de producție și al problemelor de imagine pe care modelul 737 MAX 8 le-a avut la nivel global.
În plus, compania urmărește să-și ajusteze flota în funcție de cerințele pieței și de planul de reorganizare susținut de Comisia Europeană.
Cele două avioane 737 MAX 8 rămase în comandă sunt așteptate să fie livrate în anii următori, însă nu există încă un calendar ferm.
Această ajustare ar face parte dintr-o strategie mai amplă prin care TAROM își dorește să reducă costurile, să crească eficiența și să stabilizeze operațiunile înainte de a lua noi decizii privind extinderea flotei.
Articolul TAROM renunță la trei Boeinguri 737 MAX 8 din comanda făcută în 2018 apare prima dată în Mediafax.
Forțele de Apărare ale Israelului au transmis că au identificat lansarea unei rachete din Yemen către Israel și că sistemele de apărare antiaeriană au fost activate pentru a intercepta amenințarea.
Potrivit Al Jazeera, sirenele de raid aerian au răsunat în mai multe zone, inclusiv în Ierusalim.
Potrivit postului de radio al armatei israeliene, cu aproximativ o oră înainte aviația a interceptat o dronă venită tot din Yemen.
Anterior, o altă dronă a vizat orașul Eilat, în sudul Israelului, lovind în apropierea intrării unui hotel, conform imaginilor difuzate de presa locală.
Până în prezent, nicio grupare nu a revendicat atacurile.
Articolul Rachetă lansată din Yemen către Israel, interceptată de sistemele de apărare apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit într-un interviu despre provocările mandatului său și despre modul în care înțelege responsabilitatea publică.
„Am fost 20 de ani la Primăria Oradea, la Consiliul Județean și la Prefectură și am încercat să fac tot ce este posibil gândindu-mă cum mă duc pe stradă când nu mai sunt pe funcție. E foarte important să te poți duce pe stradă în comunitatea ta când nu mai ești pe funcție, nu doar când ești în mașină sau însoțit”, a spus Bolojan.
El a subliniat că lucrul cu o coaliție formată din patru partide, cu abordări diferite, nu este ușor și nici popular.
„Nu este comod să lucrezi cu patru partide, să iei măsuri care nu sunt populare, să ne înțelegem foarte bine și niciun partid nu are un entuziasm să facă acest lucru. Dar nu putem să trecem peste aceste greutăți decât făcând acest efort, și asta încerc să fac și eu la Palatul Victoria”, a afirmat premierul.
Bolojan a adăugat că, deși situația nu este „totdeauna comodă”, rămâne hotărât să continue acest efort de guvernare comună.
Articolul Ilie Bolojan, despre negocierile cu partidele: Nu e comod să lucrezi cu patru partide, dar trebuie să facem acest efort apare prima dată în Mediafax.
Invitat la Euronews, premierul Ilie Bolojan a anunțat că o decizie cu privire la plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază în cursul săptămânii viitoare.
„De la data 1 octombrie ar urma să expire această plafonare și la sfârșitul lunii iunie, când s-a prelungit cu încă trei luni de zile, discuția pe care am avut-o în Guvern la data respectivă a fost că aceasta ar urma să fie ultima prelungire”, a declarat premierul la Euronews.
Premierul spune că din perspectiva plafonării unor prețuri la produsele alimentare sunt trei aspecte de fond pe această problemă.
„În primul rând, măsura de a interveni în piaţă în general nu este o măsură care rezolvă lucrurile, pentru că orice fel de intervenţii în piaţă generează perturbaţii de tipul în care, dacă limitezi, de exemplu, într-o zonă, un preţ, exact ca la o saltea de apă pe care sari, cei care vor să îşi recupereze adaosul pot să mute pierderile de adaos în creşteri la alte produse”, a spus Bolojan.
De asemenea, premierul a subliniat că pentru a avea prețuri bune, pentru a avea produse de calitate, este necesară susținerea creșterii producției agroalimentare în România. „Trebuie să susținem procesarea în așa fel încât să avem mai multe produse românești. Mai multe produse de calitate, companiile noastre să fie mai competitive, să susținem industria agro-alimentară”, a adăugat Bolojan.
Premierul a completat faptul că „în ceea ce priveşte o decizie, după discuţia de mâine şi după discuţiile pe care le vom avea săptămâna viitoare, vom lua o decizie cu privire la acest aspect (plafonarea sau nu a adaosului comercial la alimentele de bază – n.r.)”.
Articolul Când se va lua o decizie privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază? Anunțul făcut de Ilie Bolojan apare prima dată în Mediafax.
