Premierul statului Victoria, Jacinta Allan, a apărat sacrificarea și a dat undă verde acesteia după „evaluări extinse”. El a declarat că animalele vizate erau „grav rănite și în mare suferință”, relatează Sky News.
Guvernul australian consideră că acțiunea este menită să pună capăt suferinței animalelor, care erau deshidratate sau chiar înfometate deoarece frunzele de eucalipt, principala lor hrană, au fost mistuite de flăcări. Departamentul pentru Energie, Mediu și Acțiune Climatică (DEECA) a supervizat operațiunea.
„Din cauza consecințelor directe ale incendiului, a stării precare de sănătate și a șanselor reduse de supraviețuire a multor animale din cauza secetei continue și a lipsei de hrană, este necesară eutanasierea unui număr mare dintre acestea”, a declarat James Todd, șeful departamentului pentru biodiversitate, anunțând că urmează mai multe eutanasieri. „Este cea mai umană măsură de luat pentru a evita suferințe suplimentare”, a insistat el.
Operațiunea a fost contestată puternic de activiști, inclusiv de președintele Alianței Koala, Jess Robertson. Asociația critică decizia deoarece, potrivit acestora, „nu există nicio modalitate de a-ți da seama din elicopter dacă un koala este rănit”.
Un alt opozant al proiectului, Georgie Purcell, reprezentantul Animal Justice Party din Victoria, și-a exprimat îngrijorarea pentru mamele koala care ar putea avea pui în marsupiu.
Simbol internațional în Australia, la fel ca cangurul, koala este o specie pe cale de dispariție pe coasta țării. Aproape 60.000 de koala au fost uciși în incendii de la sfârșitul anului 2019 până în 2020.
Articolul Peste 700 de koala au fost împușcați mortal în Australia într-o acțiune aprobată de guvern apare prima dată în Mediafax.
Înalți oficiali ai Elveției se pregătesc să negocieze concesii privind tarifele de import în timpul unei vizite la Washington, după ce mari companii elvețiene au anunțat investiții – record în Statele Unite.
Țara cantoanelor este cel de-al șaptelea mare investitor în SUA, “un ou de aur” pentru America, consideră Klaus Stoehlker, consultant de relații publice din Zürich: „Din punct de vedere economic, Elveția face parte din SUA. Nu vor sparge acest ou de aur”, a relatat miercuri Reuters.
Oficialii elvețieni vor testa săptămâna aceasta dacă angajamentele economice majore față de SUA îi pot ajuta să obțină unele concesii în privința tarifelor de import, după ce marile firme farmaceutice Roche și Novartis au anunțat investiții de 73 de miliarde de dolari în SUA.
Ministrul Finanțelor, Karin Keller-Sutter, și ministrul Economiei, Guy Parmelin, vor încerca să-l convingă pe Donald Trump să renunțe la tarifele vamale impuse Elveției, etalând forța financiară a țării lor înainte de data aplicării noilor taxe.
Parlamentul elvețian e convins că evidențierea angajamentelor financiare importante ale firmelor elvețiene în Statele Unite, cele prezente și cele planificate pentru viitor, ar fi singura cale pentru a determina SUA să renunțe la măsurile tarifare: „Este singura cale”, a explicat Sibel Arslan, vicepreședinta comisiei pentru relații externe, evidențiind și incertitudinea privind succesul acestei strategii.
Companiile din Elveția sunt și mari surse de venit pentru importanți investitori americani, precum BlackRock și Vanguard Group, care dețin participații semnificative în corporațiile sale.
Elveția, un PIB pe cap de locuitor mai mare cu 20% decât cel al SUAÎn ciuda angajamentului economic față de SUA, autoritățile de la Berna au subliniat că administrația Trump nu ar trebui să ia forța financiară a țării „ca un dat”. Ministrul Economiei a avertizat că noile tarife ar putea „să pună frână anumitor investiții în SUA”, iar parlamentara Arslan a subliniat că Elveția nu ar trebui să fie subestimată.
Potrivit datelor furnizate de Banca Mondială, Elveția a avut în anul 2023 un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 100.000 de dolari, cu aproximativ 20 de procente mai ridicat decât cel al Statelor Unite. Elveția este nominalizată, de asemenea, cu de trei ori mai multe companii pe cap de locuitor decât SUA, în clasamentul anual Fortune Global 500, în frunte cu branduri precum Nestlé, Glencore, Roche și Novartis.
„SUA nu vor sparge oul de aur elevețian”Consultantul Klaus Stoehlker, o voce a Zürich-ului extrem de influentă în domeniul relațiilor publice, apreciază că, având în vedere dificultățile pe care chiar și aliații lui Trump le-au avut în a-l convinge să renunțe la tarife, delegația elvețiană este într-o „călătorie a speranței” la Washington.
„Dar anunțurile noilor investiții majore sunt cea mai puternică armă pe care Elveția o poate folosi pentru a-i aminti lui Trump de legăturile economice strânse dintre cele două țări”, a precizat Stoehlker.
„Din punct de vedere economic, Elveția face parte din SUA” consideră Klaus Stoehlker și „Nu vor sparge acest ou de aur elvețian.”
Inițial, Donald Trump a anunțat tarife de 31 % pentru Elveția, mult mai mari decât pentru restul țărilor europene, însă acestea au fost reduse la 10 % și amânate pentru trei luni, după o convorbire telefonică între Trump și Karin Keller-Sutter, președinta în exercițiu a Elveției.
Articolul Investițiile în SUA, moneda de schimb a Elveției contra tarifelor americane apare prima dată în Mediafax.
„În aprilie, drepturile au fost plătite mai devreme pentru ca românii să se poată pregăti pentru Paști. 1 Mai, Ziua Muncii, este zi liberă pentru toți românii. Banii aferenți alocațiilor pentru copii, pensiilor și celorlalte prestații sociale vor ajunge la #beneficiari în timp util, calendarul plăților fiind deja stabilit în acest sens”, a declarat Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială va face plata prestațiilor și beneficiilor sociale astfel:Casa Națională de Pensii Publice va face plata pensiilor astfel: prin mandat poștal începând cu 2 mai 2025 și în cont bancar din 12 mai 2025. Pentru pensionarii din străinătate (prin Citi Bank): 20 mai 2025.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va face plata prestațiilor între 14-16 mai plata ajutorului de șomaj va ajunge la beneficiari atât prin mandat poștal, cât și pe card.
Articolul Când intră alocațiile, indemnizațiile și pensiile în luna mai: Anunțul Ministerului Muncii apare prima dată în Mediafax.
A analiza sănătatea finanțelor publice în cazul unei țări înseamnă a studia nivelul și dinamica unor indicatori, de la cei simpli precum cheltuielile, veniturile și soldul bugetar efectiv, până la unii mai tehnici, precum deficitul bugetar care stabilizează ponderea datoriei guvernamentale în PIB, deficitul bugetar structural, deficitul bugetar structural primar sau chiar deficitul bugetar structural corectat cu absorbția. Se poate estima și o funcție de reacție a politicii fiscal-bugetare, o ecuație ce arată comportamentul decidenților de politici fiscal bugetare la diverși factori de influență / diverse dezechilibre, atitudinea pasivă sau proactivă a decidenților din perspectiva obținerii unui excedent bugetar primar sau reducerea deficitului bugetar primar. După cum se poate calcula și eficiența stabilizatorilor automați, cât de bine funcționează mecanismele de stabilizare automată ce caracterizează politica fiscal- bugetară a unei țări.
Când putem afirma că un deficit bugetar este mare? Nu se poate afirma despre un deficit bugetar că este mare sau mic în sine, ci prin corelație cu alți indicatori macroeconomici, în funcție de tabloul macroeconomic de ansamblu. Este clar pentru toată lumea – un deficit nesustenabil conduce la o datorie guvernamentală mai mare și, în corelație cu deficitul extern, poate conduce la un cerc vicios deficite – datorie – deficite, cu impact negativ asupra creșterii economice. Veniturile bugetare mici, în mod structural, combinate cu cheltuieli rigide pot conduce la persistența unor deficite nesustenabile și la un spațiu fiscal-bugetar redus, la o marjă de manevră limitată pentru decidenții de politici fiscal-bugetare. Pe de altă parte, un deficit bugetar primar provenind într-o măsură ridicată din investiții prioritizate, cu efecte de multiplicare cumulative ridicate, poate conduce la îmbunătățirea convergenței reale cu țările dezvoltate. Structura deficitului bugetar contează.
Vom analiza în continuare principalii indicatori de sustenabilitate fiscal-bugetară, încercând să subliniem problemele structurale. Vom scoate în evidență principalele cauze ale creșterii deficitului bugetar din ultimul an și vom oferi câteva soluții de cosolidare fiscal-bugetară calitativă, în acord cu angajamentele luate de România în fața Comisiei Europene, prin Planul Bugetar Structural 2025-2031. Miza pe investiții rămâne cheia unei consolidări bugetare calitative, concomitent cu creșterea convergenței reale față de țările europene dezvoltate.
1. Analiza deficitului bugetar efectiv al României și comparația cu țările UE. Conform primei notificări a Eurostat privind deficitul bugetar efectiv din data de 22.04.2025, România a înregistrat în anul 2024 un deficit bugetar efectiv de 9,3% din PIB (pe metodologie ESA, comparativă la nivelul UE), cel mai ridicat nivel dintre țările UE. Urmează Polonia (deficit de 6,6% din PIB), Franța (5,8% din PIB) și Slovacia cu un deficit de 5,3% din PIB. Un număr de 21 țări din totalul de 27 țări UE (78% din țările UE27) au înregistrat deficit bugetar anul trecut, iar 12 țări din UE27 (45%) au înregistrat deficite bugetare mai mari sau egale cu 3% din PIB.
Analiza dinamică a deficitului bugetar efectiv în anul 2024 față de anul 2023 indică o înrăutățire a acestuia în jumătate dintre țările UE, de la România (cu 2,7pp din PIB), Austria (2,1pp din PIB), Croația (1,6pp din PIB), Finlanda, Polonia … și până la Slovacia (adâncire a deficitului bugetar cu 0,1 pp din PIB).
Din analiza informațiilor de mai sus, putem anticipa deja una dintre cauzele adâncirii deficitului bugetar în cazul României dar și al altor țări precum Polonia, Bulgaria, Lituania și Slovacia – contagiunea efectelor negative ale războiului din Ucraina, conflict situat în proximitatea lor.
2. Analiza deficitului bugetar structural al României și comparația cu țările UE. În ceea ce privește analiza deficitului bugetar structural, ultimele date oficiale AMECO (baza de date macroeconomică a Comisie Europene) arată că 19 din totalul de 27 țări membre UE (70% din total) nu respectă criteriul de sustenabilitate privind deficitul bugetar structural, ceea ce indică o marjă redusă pentru nevoile de finanțare crescânde aferente înzestrării militare și efectelor negative ale îmbătrânirii demografice.
3. Analiza deficitului bugetar care stabilizează ponderea datoriei guvernamentale în PIB în cazul României și al altor țări selectate din UE. Privitor la sustenabilitatea deficitului bugetar, putem estima referința privind deficitul bugetar efectiv care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale în PIB, pentru a o putea compara ulterior cu ținta de deficit bugetar în PIB angajată pentru anul 2025 în Planul Național Bugetar Structural, de 7% din PIB. Având în vedere ipotezele macroeconomice estimate în ultima prognoză a Comisiei Naționale de Prognoză, nivelul deficitului bugetar care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale în PIB în anul 2025 ar fi de 3,6%, sensibil sub nivelul țintă. Având în vedere ipotezele macroeconomice estimate în ultima prognoză a Eurostat, nivelul deficitului bugetar care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale în PIB în anul 2025 în cazul Poloniei ar fi de 4,3% (față de 5,5% din PIB angajat în Planul Bugetar Structural cu Comisia Europeană), de 4,2% din PIB în cazul Slovaciei (față de 5,1% din PIB angajat în Planul Bugetar Structural cu Comisia Europeană) și de 3,8% din PIB în cazul Ungariei (față de 3,6% din PIB angajat în Planul Bugetar Structural cu Comisia Europeană).
4. Despre cauzele creșterii deficitului bugetar în anul 2024. Cresterea deficitului ESA de la 6,6% din PIB în anul 2023 la 9,3% din PIB în anul 2024 înseamnă plus 2,7-2,9% din PIB (o creștere de 57-59 miliarde lei).
De unde a venit deficitul ? În 2024, ponderea în PIB a veniturilor totale a rămas constantă la 34-34,1% din PIB comparativ cu anul 2023, dar mai mică decât în anul 2022. La Cheltuieli, cresterea acestora cu 2,7-2,9 pp din PIB vine din: a) investiții interne, din buget, mai mari cu 1,8pp de PIB b) 1pp din salarii mai mari în sectorul bugetar; c) 1pp din reforma și indexarea pensiilor; d) 0,4pp din dobanzi (dobânzi la împrumuturile din urmă plus creșterea de dobânzi din cauza contagiunii determinate de războiul din Ucraina). Avem în vedere aici un nivel de fonduri europene cu 1,5pp din PIB mai mic în 2024 față de anul anterior, sumă care nu a intrat simetric nici la cheltuieli nici la venituri. Anul 2023 a fost ultimul an de absorbție de fonduri europene din perioada de programare 2014-2020 (regula n+3), iar anul 2024 semnifică reducerea la început de nou interval de exercițiu multianual. Este ceva obișnuit.
Creșterea deficitului arată: (i) un efort de investire intern masiv (plus 1,8pp din resurse interne), s-a ajuns la investiții publice de 120 miliarde lei, dublu față de perioada 2020-2021, (ii) reforma echitabilă si indexarea pensiilor jalon PNRR (plus 1pp), (iii) salarii mai mari in sectorul public, mai ales la profesori, personalul din sănătate și cel dij apărare, ordine publică și siguranță națională dar și ptr restul bugetarilor(+1pp) (iv) dobânzi in creștere, mai ales din contagiunea negativă a războiului din Ucraina (dobânzile au crescut semnficativ după martie 2022 în Polonia, Ungaria, Romania, Slovacia etc) (+0,4pp).
Ce putea alege Guvernul, la ce să renunțe? La mărirea investițiilor publice la un nivel record vâzând că rata de creștere economică se reduce în majoritatea țărilor din UE și inclusiv în România? La creșterea stimulilor pentru companii și populație la 6-8% din PIB? La creșterea investițiilor în educație și sănătate și a salariilor în aceste două domenii strategice? La creșterea cheltuielilor militare așa cum există angajamentul NATO? Să nu mai cofinanțeze proiectele din fonduri europene pentru a dezvolta infrastructura și a moderniza România? Să nu îndeplinească jalonul privind reforma legii pensiilor, care a inclus și recalcularea unor pensii? Să nu fi mărit procentul de alocare pentru pensiile private și astfel să nu mai respecte angajamentul la nivelul Comisiei Europene? Să nu fi ajutat Republica Moldova și Ucraina?
Să fi mărit povara fiscală tot pentru cei care își plătesc corect impozitele și taxele? Era mai bine bine pentru economie ca peste recesiunea sau reducerea ratei de creștere economică instalată în ultimii 2 ani în economiile principalilor parteneri comerciali (Germania, Austria etc) să fi venit cu o povară fiscală cu efect contracționist puternic în România?
Trebuia să se vaite toată ziua de cei peste 250 de miliarde lei în 2 ani și jumătate necesar de finanțare pentru rostogolirea datoriilor din urmă, mai ales din împrumuturile din pandemie?
Deficitul a crescut în România pentru că a fost nevoie de finanțare pentru cheltuieli obligatorii și pentru a moderniza România. Imperativ acum este ca Guvernul să reducă gradual deficitul bugetar conform angajamentelor prevăzute în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031, conform ajustării pe 7 ani convenite cu Comisia Europeană.
5. Soluții structurale de consolidare fiscal-bugetară calitativă – curățenie în cheltuieli, reforma fiscală echitabilă și miza pe investiții pentru creșterea potențialului economic
În primul rând, pe termen scurt și mediu, România trebuie să-și facă curățenie în propria casă, să drămuiască și să vadă clar eficiența fiecărui leu cheltuit din buget. A fost implementată Legea 296 privind măsurile de reducere a cheltuielilor la toate autoritățile publice, la cele autonome și la companii de stat. S-au luat măsuri prin OUG trenulet din decembrie 2024 (măsuri de consolidare fiscală de 1,9% din PIB – din care 1,5% din PIB pe cheltuieli si 0,4% din PIB pe venituri) și prin bugetul pe 2025.
Însă consolidarea doar pe partea de cheltuieli nu este de ajuns pe termen mediu. România trebuie să implementeze reforma fiscală (angajată în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031) prin care să încaseze venituri la buget cel puțin la media țărilor din Europa Centrală și de Est, pe termen mediu. Rezultatele digitalizării ANAF pentru a mări colectarea de venituri la buget și a reduce evaziunea fiscală ar trebui să se vadă începând din acest an.
Consolidarea fiscală doar prin reducerea deficitului bugetar este una cantitativă, cu un impact recesionist. România trebuie să stimuleze inteligent creșterea PIB-ul potential, prin producție și investiții cât mai mari în România. Adică o consolidare calitativă prin reforme, investiții și creștere economică.
România a mizat în ultimii ani și trebuie să mizeze în continuare pe investiții prioritizate, cu efecte de multiplicare ridicate în economie. În acest an, trebuie să implementeze schemele de ajutor de stat trecute în Planul Bugetar structural – exemple Schema de ajutor pentru marea industrie din România de 1 miliard euro și pe cea privind Stimularea investițiilor mari în România, pentru o devoltare regională echilibrată.
Anul 2025 este al treilea an în care Guvernul alocă peste 100 miliarde lei din buget și fonduri europene pentru investiții. Execuția bugetară indică investiții publice în 2024 de 120 miliarde lei (dublu față de anii 2020-2021), iar proiecția bugetară pentru anul 2025 este de circa 150 miliarde lei, o sumă echivalentă cu investițiile publice cumulate din anii 2019, 2020 și 2021.
În 2023 și 2024, Guvernul României a respectat cele două reguli privind finanțele publice sustenabile. De exemplu, anul trecut, investițiile publice (120 miliarde lei) au fost mai mari decât deficitul bugetar primar (calculat ca deficit bugetar total minus cheltuielile cu dobânzile) (116 miliarde lei). Mai mult, un procent semnificativ din deficit a fost direcționat către investiții. În 2024, în România 80% din deficitul bugetar al României a mers către investiții publice (față de 69% în anul 2021 și 54% în anul 2020).
Anul 2025 ar trebui să continue modernizarea prin investiții publice masive și respectarea regulilor fiscal-bugetare din această perspectivă. Efectele de multiplicare ale investițiilor publice vor contribui la îmbunătățirea ratei de creștere economică și la sustenabilitatea finanțelor publice (reducând ponderea deficitului bugetar în PIB, prin creșterea potențialului economic). Acest proces va conduce la menținerea unei viteze crescute privind convergența reală a României cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană și, în același timp, ar asigura o consolidare fiscal-bugetară graduală, calitativă.
Articolul EXCLUSIV MEDIAFAX: Analiza sustenabilității fiscal-bugetare a României apare prima dată în Mediafax.
Ilinca Simion a fost întrebată la podcastul „Altceva cu Adrian Artene” de la Gândul cum i-ar redecora biroul lui George Simion la Cotroceni dacă liderul AUR ar ajunge președintele României.
„Păi nu știu cum arată, dacă îmi place poate nu redecorez. Are el niște obiecte dragi care sunt la el în birou acum și pe alea le-aș duce acolo, inclusiv camioanele în tricolor, poza cu Radu și cam atât”, a spus Ilinca.
Nu ar avea nimic împotrivă ca George Simion să aibă și o canapea în biroul de la Cotroceni, pentru că este convinsă că acesta ar sta mult la lucru.
Articolul Cum i-ar redecora Ilinca Simion biroul lui George Simion dacă soțul său ar ajunge președinte apare prima dată în Mediafax.
UC3310 se remarcă drept singura matrice pentru camere UVC de pe piață care permite comutarea flexibilă între 2 camere USB (4K@30) pentru o claritate vizuală HDMI optimă.
Tehnologia ATEN USB AVSync™ integrează comutarea video USB fără întârziere și funcția UAFV (USB Audio Follow Video), oferind în același timp setări prestabilite pentru traseul matricei USB, adaptate diferitelor scenarii de conferință. Acest lucru asigură că dispozitivele BYOD (Bring Your Own Device) rămân sincronizate perfect cu sistemul de meeting, eliminând necesitatea reconfigurărilor AV și ducând la o experiență de meeting mai fluidă și mai eficientă.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=20863
Articolul ATEN UC3310 – singura matrice pentru camere UVC de pe piață cu comutare flexibilă între 2 camere USB 4K apare prima dată în Mediafax.
Aceasta înseamnă că Luna însăși se află în interiorul acestui imens înveliș gazos.Descoperirea sugerează că ceea ce percepem drept „spațiu cosmic” ar putea fi, de fapt, o zonă extrem de rarefiată a atmosferei terestre.
Ce este geocoroana și de ce este importantă?Studiul NASA-ESA se concentrează pe geocoroană, o componentă subtilă și invizibilă a atmosferei Pământului, alcătuită predominant din atomi de hidrogen. Această componentă nu are o limită precisă, ci devine progresiv mai diluată pe măsură ce se îndepărtează de Pământ. Deși densitatea sa scade de la aproximativ 70 de atomi de hidrogen pe centimetru cub la 60.000 km altitudine, până la doar 0,2 atomi pe centimetru cub la distanța Lunii, această densitate rămâne detectabilă.
Linia Kármán: o convenție, nu o graniță realăDeși linia Kármán, situată la 100 km altitudine, este considerată granița oficială dintre atmosferă și spațiu, aceasta reprezintă mai degrabă o convenție decât o barieră fizică. Deși 99,99997% din masa atmosferei se află sub această linie, restul se extinde mult mai departe decât s-a crezut anterior.
Stația Spațială Internațională, orbitând la altitudini cuprinse între 400 și 500 km, continuă să se confrunte cu rezistența atmosferică, fapt ce necesită corecții orbitale frecvente. Conștientizarea faptului că astronauții care au ajuns pe Lună nu au părăsit complet atmosfera Pământului schimbă subtil modul în care percepem spațiul.
Mai mult, întregul sistem Pământ-Lună este cuprins în heliosferă – atmosfera extinsă a Soarelui, formată din particule încărcate electric și câmpuri magnetice.
Granițele invizibile ale UniversuluiAceastă perspectivă nouă subliniază un adevăr fundamental: Universul nu are granițe precis delimitate. În știință, distincțiile pe care le facem sunt adesea doar instrumente conceptuale care ne ajută să înțelegem un cosmos mult mai fluid și incredibil de complex.
Articolul Studiu științific: Astronauții nu au părăsit niciodată atmosfera Pământului! apare prima dată în Mediafax.
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut în luna februarie 2025 față de luna ianuarie 2025, atât ca serie brută cu 4,9%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,9%, potrivit INS.
În ceea ce priveşte serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna februarie 2025, faţă de luna precedentă, volumul cifrei de afaceri a înregistrat o scădere cu 4,9%, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitǎţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-8,5%), activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (-7,0%), activitǎţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-6,9%), activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-4,4%) şi la serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-0,7%).
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2025, faţă de luna precedentă, a scăzut cu 0,9%.
Agențiile de turism și jocurile de noroc, cele mai afectateActivitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna februarie 2025, a înregistrat o cifră de afaceri cu 3,5% mai mică faţă de luna februarie 2024, ca urmare a scăderilor înregistrate la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-14,0%), activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-13,1%) şi la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-0,6%). Creşteri au înregistrat serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (+20,4%) şi activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (+3,9%).
Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2025 a scăzut cu 3,2%, comparativ cu luna februarie 2024.
Două luni de regresActivitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2025 a înregistrat o cifră de afaceri cu 1,9% mai mică comparativ cu perioada 1 ianuarie – 29 februarie 2024, ca urmare a scăderii cifrei de afaceri la: activitǎţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-20,1%) şi activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-11,3%). Creşteri au înregistrat serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (+22,9%), activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (+7,8%) şi activităţile hotelurilor şi restaurantelor (+1,1%)
Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2025, a înregistrat o cifră de afaceri cu 2,6% mai mică comparativ cu perioada 1 ianuarie – 29 februarie 2024.
Articolul A scăzut cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei apare prima dată în Mediafax.
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 24,0%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+45,9%), lucrările de construcţii noi (+23,1%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+4,4%).
Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri astfel: clădirile nerezidenţiale (+54,8%), lucrările de construcţii inginereşti (+17,3%) şi la clădirile rezidenţiale (+5,3%).
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 6,2%, scădere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (-16,0%) şi lucrările de construcţii noi (-6,6%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 3,1%.
Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale (-15,1%) şi la construcţiile inginereşti (-9,7%). Clădirile nerezidenţiale au crescut cu 11,9%Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 6,1%. Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (+32,4%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+3,9%) şi la lucrările de construcţii noi (+2,6%).
Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la lucrările de construcţii inginereşti (+10,7%) şi la clădirile nerezidenţiale (+3,4%). Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 0,7%.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, pe total, cu 6,7%. Pe elemente de structură, creşterea este evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (+25,4%) şi la lucrările de construcţii noi (+6,1%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 8,0%.
Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti (+13,3%) şi la clădirile nerezidenţiale (+0,3%). Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 13,9%.
Perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2025 comparativ cu perioada 1ianuarie – 29 februarie 2024Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 16,7%, creştere înregistrată la lucrările de reparaţii capitale (+50,4%), lucrările de construcţii noi (+15,5%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+2,8%).
Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la clădirile rezidenţiale (+26,4%), construcţiile inginereşti (+23,9%) şi la clădirile nerezidenţiale (+0,7%).
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 19,5%. Lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de construcţii noi au crescut cu 47,3%, respectiv cu 21,8%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 3,5%.
Pe obiecte de construcţii, creşteri s-au înregistrat la construcţiile inginereşti (+27,4%), la clădirile rezidenţiale (+18,6%) şi la clădirile nerezidenţiale (+0,2%).
Articolul INS: Volumul lucrărilor în construcții în februarie față de ianuarie este în creștere apare prima dată în Mediafax.
Cu acest prilej, Statul Major al Forțelor Terestre, marile unități și unitățile din subordine organizează, împreună cu autoritățile publice locale, ceremonii militare la monumentele închinate eroilor, competiții sportive și aplicativ-militare, activități cultural-educative și concerte ale muzicilor militare.
În București, activitățile se vor desfășura după următorul program:
În Parcul „Carol I”: ora 12.00, la Mormântul Ostașului Necunoscut – ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane și jerbe de flori.
– între orele 11.00 și 15.00 – expoziție de armament, echipamente și tehnică militară, standuri de prezentare a ofertei educaționale și de promovare a carierei militare, concerte de fanfară.
Sâmbătă și duminică, 26 și 27 aprilie, între orele 11.00 și 18.00
Parcul „Carol I” – Expoziție de armament, echipamente și tehnică militară, standuri de prezentare a ofertei educaționale și de promovare a carierei militare, expoziție cu tematică istorică, tiroliană, spectacole susținute de formațiile artistice ale cercurilor militare din subordinea Statului Major al Forțelor Terestre și de Formația Band of Brothers and Sisters, concerte de fanfară și exerciții demonstrative.
Mall AFI Cotroceni – Expoziție de armament, echipamente și tehnică militară, standuri de prezentare a ofertei educaționale și de promovare a carierei militare, exerciții demonstrative de scrimă, concert de fanfară și spectacol susținut de elevii Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc.
Duminică, 27 aprilie, între orele 19.00-20.00 – Retragere cu torțe pe itinerarul Parcul Carol I – Palatul Parlamentului – Ministerul Apărării Naționale – Șos. Panduri – Palatul Cotroceni – Bd. General Paul Teodorescu – Drumul Taberei (sediul Statului Major al Forțelor Terestre).
Istoria Forțelor Terestre este legată de evoluția Armatei României, reprezentând o componentă fundamentală a apărării. Prin capabilitățile sale moderne și instruirea complexă a trupelor, această categorie de forțe conferă siguranță cetățenilor și încredere în capacitatea României de a răspunde ferm și eficient oricărei amenințări la adresa independenței și unității naționale.
Articolul Ceremonii militare de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Ziua Forțelor Terestre apare prima dată în Mediafax.
Un incendiu de vegetație a izbucnit în statul american New Jersey în noaptea de marți spre miercuri. Flăcările s-au extins rapid și au obligat autoritățile locale să evacueze peste 3.000 de locuitori.
Incendiul a afectat peste 3.000 de hectare și amenință peste 1.300 de clădiri, au anunțat autoritățile, potrivit Le Figaro.
Presa locală a anunțat că incendiul a izbucnit în New Jersey Pines, una dintre cele mai mari arii protejate de pe coasta de est a SUA. Regiunea a fost afectată de secetă. Flăcările fac ravagii în apropiere de Ocean County, o destinație turistică populară situată la aproximativ 110 kilometri de New York City.
Articolul Incendiu uriaș în New Jersey. Mii de persoane au fost evacuate apare prima dată în Mediafax.
Astfel, prin Programul naţional de investiţii „Şcoli sigure şi sănătoase”, Ministerul Dezvoltării alocă aproape 26 de milioane de lei pentru cantina elevilor Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi” Iași şi aproape 7 milioane de lei pentru grădinița cu program normal nr. 1 Beciu din judeţul Teleorman.
De asemenea, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aproape 3 milioane de lei sunt alocați pentru reabilitarea integrală a şcolii gimnaziale din localitatea Măgura, județul Olt.
Peste 4 milioane de lei pentru consolidarea seismică, renovarea energetică, precum şi asigurarea funcţionalităţii sunt acordate şcolii gimnaziale „Învăţător Gheorghe Rădăşanu” Bogata din Comuna Baia, judeţul Suceava.
Articolul Patru școli vor fi fi consolidate seismic cu aproape 40 de milioane lei apare prima dată în Mediafax.
Dimensiunea completă a atacurilor, care au ținut Kievul și jumătatea de est a Ucrainei treze timp de mai multe ore în timpul nopții, nu a fost cunoscută încă.
Dispoziția pentru negocieri între Putin și ZelenskiLoviturile au avut loc în timp ce președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnalat că ar fi dispuși să negocieze un pact care ar interzice lovirea infrastructurii civile.
Serhiy Lysak, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, care include Marhanets, în centrul-sudul Ucrainei, a declarat că nouă persoane au fost ucise în atac, iar cel puțin 30 au fost rănite.
Serviciul de urgență al Ucrainei a declarat că a existat, de asemenea, un atac în districtul Synelnykivskyi din regiunea Dnipropetrovsk care a rănit două persoane și a provocat un incendiu la o întreprindere agricolă.
Rusia a lansat, de asemenea, „un atac masiv” cu drone asupra regiunii Poltava din centrul Ucrainei, rănind cel puțin șase persoane, a declarat serviciul de urgență într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.
„Numai infrastructura civilă a orașului a fost supusă atacurilor inamice”, a precizat serviciul de urgență pe Telegram.
Mai multe incendii au izbucnit, iar clădirile rezidențiale, întreprinderile, depozitele și garajele au fost avariate, a precizat serviciul de urgență, postând fotografii ale pompierilor care se luptă cu flăcările în noaptea de marți spre miercuri.
Două persoane au fost rănite în urma unui atac cu dronă asupra infrastructurii civile din suburbiile orașului port Odesa de la Marea Neagră, care a provocat și mai multe incendii, a declarat Oleh Kiper, guvernatorul regiunii Odesa din sudul Ucrainei, pe Telegram.
Incendii de amploare au izbucnit și ca urmare a unui atac cu drone rusești asupra celui de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Harkov, a declarat pe Telegram primarul Ihor Terekhov.
Răspunsul Apărării AntiaerieneUnitățile de apărare antiaeriană au fost, de asemenea, angajate în respingerea atacurilor asupra regiunii Kiev, dar nu au existat rapoarte cu privire la posibile pagube.
Rusia nu a comentat încă atacurile.
Ministerul rus al Apărării a declarat că unitățile sale de apărare aeriană au distrus 11 drone ucrainene peste noapte deasupra mai multor regiuni rusești și deasupra Peninsulei Crimeea. Guvernatorii regionali au declarat că nu au fost raportate pagube imediate.
Articolul O dronă lansată de ruși a lovit un autobuz cu pasageri din Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Retragerea finanțării internaționale pentru combaterea HIV/SIDA ar putea avea un impact devastator asupra sănătății publice globale, avertizează un studiu recent publicat în The Lancet HIV, realizat de cercetători din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății și de la Burnet Institute din Australia.
Potrivit analizei, dacă reducerile planificate de către principalii donatori, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania și Țările de Jos, vor fi implementate, până la 10,8 milioane de cazuri noi de infectare cu HIV ar putea apărea în următorii cinci ani, în special în țările cu venituri mici și medii.
În plus, până în anul 2030, aproape 3 milioane de persoane ar putea muri din cauza complicațiilor asociate virusului.
„Aceste date sunt un avertisment clar că progresul în lupta împotriva HIV nu este garantat. Este rezultatul unei voințe politice susținute și al unei investiții continue”, a declarat Dr. Ali Zumla de la University College London.
Africa sub-sahariană, cea mai afectată regiuneModelul matematic utilizat în studiu a analizat 26 de țări ce primesc aproape jumătate din ajutorul internațional destinat HIV. Rezultatele au fost apoi corelate cu cele la nivel global. În cel mai pesimist scenariu, finanțarea programului american PEPFAR, care asigură 72% din sprijinul internațional, ar putea fi complet oprită începând cu ianuarie 2025.
În această situație, Africa sub-sahariană ar fi epicentrul crizei. Șase din cele opt țări analizate din această regiune își bazează peste 40% din bugetul pentru HIV pe fondurile PEPFAR.
PEPFAR – în impas financiarProgramul PEPFAR a fost grav afectat de decizii politice recente. În timpul administrației Trump, au fost impuse reduceri de personal și o pauză de finanțare. Chiar dacă unele fonduri au fost deblocate temporar, multe clinici au fost deja închise.
„Terapia antiretrovirală a fost una dintre cele mai eficiente măsuri în reducerea deceselor provocate de HIV. Oprirea bruscă a finanțării amenință aceste progrese”, a declarat Justin Parkhurst, expert în politici globale de sănătate la London School of Economics.
Studiul a luat în calcul și un scenariu mai optimist, în care fondurile PEPFAR sunt înlocuite treptat de alte surse până în 2027.
Chiar și în această variantă, s-ar înregistra 4,4 milioane de cazuri noi și 770.000 de decese suplimentare până în 2030. Revenirea la traiectoria anterioară ar necesita zeci de ani de finanțare constantă la nivelul din 2024.
Articolul Studiu. Tăierile de fonduri pentru combaterea HIV vor duce la milioane de decese și infectări până în 2030 apare prima dată în Mediafax.
Taiwanul face presiuni pentru ca președintele Lai Ching-te să participe la înmormântarea Papei Francisc, a declarat un oficial de rang înalt, citat de Reuters.
„În prezent este cel mai important obiectiv” al ministerului de externe, a declarat miercuri ministrul adjunct de externe Francois Wu.
Vaticanul a fost consultat cu privire la reprezentantul Taiwanului la înmormântarea de sâmbătă și și-a expus poziția, a dezvăluit Wu.
Deși este izolat diplomatic și revendicat de China, Taiwanul are legături oficiale cu Vaticanul. Totuși, relațiile în ultimii ani s-au răcit deoarece Papa Francisc a încercat să îmbunătățească relațiile cu China.
Vaticanul este una dintre cele 12 țări care mențin relații diplomatice oficiale cu Taiwanul.
Președinții taiwanezi au participat la alte evenimente importante de la Vatican. Fostul președinte Ma Ying-jeou, a participat la slujba inaugurală a Papei Francisc în 2013.
Articolul Taiwanul face presiuni pentru ca președintele să participe la înmormântarea Papei Francisc apare prima dată în Mediafax.
Primele zboruri au fost marți, 22 aprilie în Loire-Atlantique. Operațiunea va ține până pe 6 iunie.
Elicopterul zboară aproape de sol și trece inclusiv pe deasupra localităților din regiunea menționată. Operațiunea este organizată de distribuitorul local de energie electrică. Compania a emis un comunicat de presă pentru a-i informa pe localnici că zborurile dese și joase au ca scop monitorizarea liniilor electrice de medie tensiune, potrivit Le Figaro.
„Scopul acestor inspecții este de a detecta echipamentele care prezintă defecte sau semne de uzură și care necesită înlocuirea”, a transmis compania referindu-se inclusiv la stâlpii și cablurile deteriorate. De asemenea, este analizată vegetația care pune în pericol rețeaua pentru a se stabili „planuri de tăiere”. Mii de kilometri de rețea vor fi astfel analizați.
Articolul Controverse din cauza unui elicopter care survolează la joasă înălțime o regiune a Franței apare prima dată în Mediafax.
Zeci de mii de persoane sunt așteptate să se adune la Vatican, sâmbătă, pentru înmormântarea Papei Francisc, potrivit Sky News.
Măsurile de securitate vor fi stricte, peste o mie de polițiști fiind chemați din toată Italia.
Estimarea de participare se bazează pe numărul de participanți de la înmormântările predecesorilor lui Francisc.
În 2023, aproximativ 50.000 de persoane au participat la înmormântarea Papei Benedict al XVI-lea, potrivit Washington Post.
Benedict a devenit primul papă din ultimii 600 de ani care a demisionat din funcție, în februarie 2013. A murit la vârsta de 95 de ani, la aproape un deceniu după ce a demisionat din cauza sănătății precare.
Și în 2005, aproximativ 300.000 de persoane au participat la înmormântarea lui Ioan Paul al II-lea, care a murit la vârsta de 84 de ani.
Articolul Măsuri stricte de securitate la înmormântarea Papei. Zeci de mii de oameni ar putea participa apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut marți. Witkoff a avut anterior trei întâlniri cu Putin pe tema încheierii războiului din Ucraina.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că președintele Donald Trump s-a întâlnit cu Witkoff în cursul zilei. Trump a vrut „ca toată lumea să știe că negocierile continuă” și că Witkoff se îndreaptă spre Rusia la sfârșitul acestei săptămâni, potrivit Reuters.
Trump „vrea să vadă pace, vrea ca acest război să se termine”, a mai spus ea.
Consilierul pe politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat tot marți că Witkoff va vizita Moscova săptămâna aceasta. Generalul Keith Kellogg va reprezenta SUA la discuții.
Articolul Emisarul lui Trump merge din nou la Moscova apare prima dată în Mediafax.
Contul @Israel a publicat luni pe platforma de socializare X un mesaj. „Odihnește-te în pace, Papă Francisc. Fie ca memoria lui să reprezinte o binecuvântare”, scria în mesajul însoțit de o imagine cu Papa vizitând Zidul Plângerii din Ierusalim, potrivit Reuters.
Ulterior, mesajul a dispărut. Jerusalem Post a citat oficiali ai Ministerului de Externe care au declarat că Papa a făcut „declarații împotriva Israelului” și că mesajul de pe rețelele de socializare a fost publicat „din eroare”.
Ministerul de Externe nu a comentat informația apărută în presă.
Papa Francisc a sugerat în noiembrie anul trecut că lumea ar trebuie să studieze dacă operațiunea militară a Israelului în Gaza constituie un genocid al poporului palestinian. De asemenea, în ianuarie, Papa a numit situația umanitară din Gaza „rușinoasă”, provocând critici din partea rabinului evreu șef al Romei.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care conduce o coaliție de extremă dreaptă formată din partide religioase și naționaliste, nu a comentat moartea Papei.
Cu toate acestea, președintele israelian Isaac Herzog a transmis luni un mesaj de condoleanțe creștinilor din Țara Sfântă și din întreaga lume, descriindu-l pe Francisc drept „un om cu o credință profundă și o compasiune nemărginită”.
În 2014, Francisc a vizitat Zidul Plângerii și s-a rugat la o secțiune a unui zid construit de Israel în Cisiordania ocupată, care desparte Ierusalimul de Betleem.
Articolul Guvernul israelian a distribuit și apoi a șters un mesaj cu condoleanțe pentru Papa Francisc apare prima dată în Mediafax.
„BNR o să permită în perioada următoare deprecierea cu 35% a leului (în două etape de depreciere) urmată de creșterea dobânzii de politică monetară la 10%”, scrie marți, pe Facebook, Florin Cîțu.
El susține că BNR nu o să aibă altă variantă și că nu este neapărat doar vina BNR că se ajunge acolo.
Eurostat a anunțat marți că deficitul bugetar ESA a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut.
Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor anunță că România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și va continua această traiectorie și în următorii ani.
Articolul Avertismentul lui Florin Cîțu: BNR o să permită în perioada următoare deprecierea cu 35% a leului apare prima dată în Mediafax.
