Parlamentul a votat, în prima lectură, un proiect de lege care are drept scop îmbunătăţirea cadrului legal ce reglementează activitatea Organizaţiilor de creditare nebancară (OCN). Este vorba de un set de reglementări care guvernează activităţile pe piaţa creditelor nebancare, care va avea, ca finalitate, o finanţare mai responsabilă.
„Proiectul de lege prevede amendarea a 14 acte legislative, dar, în esenţă, ideile principale se reduc la următoarele. Cea mai importantă şi, în viziunea noastră, cea mai necesară, este ideea de a limita costurile la creditele oferite atât de organizaţiile de creditare nebancare, cât şi de băncile comerciale, care se acordă pe un termen mai mic de doi ani. Este vorba de limitarea acestor costuri la valoarea iniţială a creditelor. Cu alte cuvinte, beneficiarii acestor credite vor fi pasibili să plătească creditorilor, pe lângă corpul creditului, o sumă nu mai mare decât valoarea acestuia, a explicat în plenul Legislativului Iurie Filip, vicepreşedinte al CNPF, care a prezentat proiectul.
O altă prevedere, care, într-un fel, o complementează pe cea precedentă, este că, în cazul acordării creditelor în sumă de până la 50 de mii de lei, se interzice încheierea oricăror alte acte juridice cu acelaşi consumator, care, ca efect, măresc obligaţia pecuniară totală a acestuia până la stingerea obligaţiei scadente de rambursare conform contractului de credit curent şi expirarea a cel puţin 10 zile lucrătoare de la această acţiune, dacă debitorul a intrat în incapacitate de plată sau a intrat în întârziere de plată mai bine de 30 de zile, pentru a evita majorarea exponenţială a datoriilor clienţilor şi intrarea în supra-îndatorare.
Documentul mai prevede că, în cazul împrumuturilor în valoare de până la 50 de mii de lei, acordate persoanelor fizice, se interzice efectuarea schimbărilor în clauzele contractuale care conduc la mărirea obligaţiei pecuniare iniţiale ale debitorului şi la o supra-plată continuă. În acest mod se urmăreşte încurajarea creditării responsabile, inclusiv prin prisma capacităţii financiare a clientului şi a raportului datoriei la veniturile acestuia, menţionează un comunicat de la Parlament.
Vicepreşedintele CNPF mai menţionează că „un alt set de propuneri ţine de reglementarea surselor de finanţare a organizaţiilor non-bancare. Şi anume, pe lângă capacitatea acestor organizaţii de a obţine resurse financiare de la societăţile financiare, cum ar fi bănci, societăţi de asigurare sau alte organizaţii de creditare non-bancară, atât naţionale, cât şi din afara ţării, proiectul de lege propune noţiunea de împrumut subordonat care poate fi acordat organizaţiei de creditare non-bancară de către fondatorii acestei organizaţii sau de beneficiarii efectivi, cu condiţia că acest împrumut subordonat poate fi oferit pe un termen nu mai mic de trei ani şi în valoare nu mai mică de 600 mii de lei”. Aceste propuneri urmăresc scopul de a limita posibilitatea acestor instituţii de a atrage resurse financiare de la publicul larg şi, astfel, de a presta servicii cvasi-depozitare. „Este un principiu fundamental pe care se bazează toată politica de reglementare a activităţii acestor organizaţii”, apreciază Iurie Filip.
Totodată, prin proiectul dat de lege se propune de a obliga organizaţiile de creditare nebancară, similar cum este în sectorul bancar, să raporteze informaţia deţinută cu privire la creditele acordate către cel puţin un birou al istoriilor de credit, spune vicepreşedintele CNPF, Iurie Filip.
Actualmente, în Moldova activează trei birouri ale istoriilor de credit licenţiate şi pentru a evita necesitatea consumatorilor de informaţii de a solicita informaţie de la toate trei birouri, proiectul propune să fie instituită obligativitatea de schimb de informaţii între aceste birouri, astfel încât potenţialul consumator de informaţii, contactând un singur birou obţine informaţia totală despre potenţialul debitor, despre capacităţile sau îndatorarea lui cu împrumuturi şi credite.
În final, pentru ca aceste condiţii să aibă şansa de a fi implementate, ca organizaţiile de creditare nebancară să fie motivate să respecte această legislaţie, proiectul de lege propune un amplu capitol de instituire a unor sancţiuni şi amenzi pentru încălcarea acestor prevederi, care se aplică în calitate de amenzi contravenţionale atât către managementul companiilor, cât şi faţă de societatea însăşi. Amenzile vor fi aplicate în cazul neîndeplinirii prescripţiilor autorităţii de supraveghere privind înlăturarea încălcărilor, inclusiv în cazul unor sesizări din partea autorităţii responsabile privind nerespectarea legislaţiei cu privire la contractele de credit pentru consumatori în mărime de până la 10 la sută din veniturile din activitatea operaţională a organizaţiei (care includ dobânzile, comisioanele, penalităţile, alte plăţi aferente creditelor acordate/leasingului financiar precum şi dobânzile aferente investiţiilor financiare şi alte venituri operaţionale), calculate la finele anului precedent raportat la autoritatea de supraveghere, dar nu mai puţin de 10 mii lei.
Pentru o transparenţă mai mare a costurilor de creditare, OCN-urile vor fi obligate să publice pe paginile lor web oficiale regulamentele interne şi vor asigura existenţa unui instrument destinat rezolvării ecuaţiilor în vederea determinării costului total al creditului nebancar/leasingului financiar.
O schimbare importantă ţine de creşterea capitalului social minim al OCN-urilor de la 300 mii de lei la 1 milion de lei, această prevedere urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.
„Are capacitatea CNPF să pună în aplicare acest proiect de lege?”, este una din cele câteva întrebări adresate raportorului.
„Legea cu privire la funcţionarea organizaţiilor de creditare nebancară a intrat în vigoare în octombrie 2018. Anume din acest moment CNPF a intrat în capacitatea nu doar de a monitoriza activitatea acestor organizaţii, cum a fost anterior, dar şi de reglementare şi supraveghere. În perioada respectivă am reuşit să formăm Registrul organizaţiilor de creditare nebancară autorizate, care la moment include 166 organizaţii de creditare nebancară. Pe lângă organizaţiile de microfinanţare s-au adăugat şi companiile de leasing. Totodată, am stabilit toţi beneficiarii efectivi ai acestor organizaţii de creditare nebancară, care deţin cel puţin 1% din capitalul social sau drepturile de vot ale organizaţiei de creditare nebancară. Astfel că acum avem un tablou, după noi absolut complet, cu privire la acest gen de activitate pe piaţa financiară a ţării. La moment, CNPF dispune de suficientă capacitate, şi cantitativ, şi calitativ pentru a supraveghea acest sector”, a fost răspunsul lui Iurie Filip.
„Cele mai importante modificări ţin de fortificarea stabilităţii sectorului, promovarea protecţiei consumatorului şi practicilor de creditare responsabilă şi de atenuarea riscurilor de îndatorare a persoanelor fizice”, se arată în avizul Comisiei economie, buget şi finanţe.
Comisia a mai menţionat că „de asemenea, au fost majorate cerinţele faţă de capitalul social minim al organizaţiilor de creditare nebancară şi sumele amenzilor pentru încălcarea legislaţiei privind activitatea organizaţiilor de creditare nebancară”.
Proiectul urmează să fie examinat şi adoptat în lectură finală de către Parlament. Cel mai probabil în perioada imediat următoare.
Vlad Bercu
