De mai multă vreme se discută despre implementarea unor mecanisme menite să asigure populaţiei un venit decent după atingerea vârstei de pensionare. Drept alternativă la sistemul public de pensii sunt propuse fondurile facultative sau Pilonul III. Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) speră că angajatorii vor profita de prevederile noii legi şi vor forma astfel de fonduri ca un supliment la pachetul social pe care îl propun angajaţilor.
Săptămâna trecută, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul Legii privind fondurile facultative de pensii. Documentul a fost elaborat cu suportul experţilor străini din Ungaria, Polonia şi Marea Britanie. „Nu a fost făcută analiza de impact a reglementării şi nici nu este necesar acest lucru, întrucât nu are tangenţă cu sistemul de asigurare obligatorie cu pensii. Fondurile facultative de pensii sunt servicii financiare, în primul rând, la fel cum sunt depozitele pe termen lung în sistemul bancar sau asigurarea de pensii la companiile de asigurări. Deci, este o activitate financiară pe piaţa nonbancară”, a menţionat Iurie Filip, vicepreşedintele CNPF, în cadrul şedinţei Legislativului.
Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuţiilor voluntare ale angajaţilor şi angajatorilor. Astfel, Legea nu limitează participarea persoanelor în funcţie de vârstă sau mărimea contribuţiei, ci urmăreşte ideea că viitoarea pensie este direct proporţională cu contribuţia realizată pe parcursul anilor.
Totodată, fiecare participant poate decide fondul de pensii la care contribuie, precum şi mărimea contribuţiei, încheind un act individual de aderare la fond. Acest plan, elaborat de administratorul fondului de pensii şi aprobat de CNPF, conţine reguli şi condiţii, conform cărora administratorul colectează şi investeşte activele fondului în scopul obţinerii pensiei facultative de către participant. Proiectul legii mai prevede că contribuţia poate fi împărţită între angajat şi angajator potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, pe baza unui proces-verbal încheiat cu reprezentanţii angajaţilor, sau negociată în mod individual.
„Directivele europene obligă statul să ofere populaţiei dreptul să-şi poată crea pensie suplimentară. CNPF are scopul să creeze suportul legislativ pentru acest lucru, altceva este dacă agenţii economici şi persoanele fizice vor avea dorinţă şi capacitatea să participe la aceste fonduri. Avem un optimism moderat, deoarece acest document presupune o nouă modalitate de formare a pensiilor, iar experienţă în acest domeniu încă nu avem”, a punctat vicepreşedintele CNPF. El a accentuat că Legea privind fondurile nestatale de pensii din 1999 presupunea că pensiile pot fi formate doar de către instituţiile bancare sau companiile de asigurări, în noua lege însă este prevăzut că orice colectiv de muncă sau cetăţenii care sunt uniţi prin interese comune, fără a avea statut de persoană juridică, pot angaja un administrator licenţiat faţă de care CNPF va impune cerinţe prudenţiale pentru a garanta buna gestionare a acestor active. „E o modalitate mult mai accesibilă şi sperăm că întreprinderile care au posibilităţi financiare să creeze aceste fonduri ca un supliment la pachetele sociale pe care le pot oferi angajaţilor”, a spus Iurie Filip.
În opinia sa, chiar dacă proiectul de lege a fost supus unor critici dure, acesta stabileşte reguli explicite pentru protejarea intereselor participanţilor fondului de pensii, precum separarea activelor administratorului de activele fondului, răspunderea administratorilor, normele de dezvăluire, şi de transparenţă a operaţiunilor cu activele fondurilor de pensii etc. Respectiv, administratorii urmează să elaboreze şi să aplice un set de reguli şi proceduri interne care vor asigura protejarea intereselor participanţilor la fondurile de pensii facultative printr-un management eficient al riscurilor, iar în complex vor constitui o condiţie esenţială în asigurarea stabilităţii pieţei financiare nonbancare.
De pensie facultativă poate beneficia acea persoană care a atins vârsta de pensionare şi a achitat minimum 60 de contribuţii lunare. Legea prevede şi posibilitatea transferării depunerilor la alte fonduri, în cazul în care deponentul, spre exemplu, se mută cu traiul în altă ţară. În acest caz, va achita fondului o penalitate de până la 5%, dacă transferul are loc în decursul primilor trei ani. După această perioadă – transferul nu este taxat.
„Specificul fondurilor facultative de pensii este că ele trebuie să asigure o mare stabilitate a investiţiilor pe termen lung. Am menţionat că termenul minim de contribuţii este de 5 ani şi, respectiv, trebuie să asigurăm o diminuare cât mai mare a riscurilor pentru această perioadă. Piaţa europeană oferă o stabilitate în acest sens, chiar dacă mai sunt şi unele probleme de criză. Legea este elaborată în conformitate cu directivele europene şi este asigurată compatibilitatea legislativă între acest gen de activitate şi controlul acestor investiţii făcute în piaţa europeană. Mecanismul de funcţionare a fondurilor facultative urmează a fi complementat, pe moment legislaţia privind circulaţia valutară pe teritoriul RM creează anumite dificultăţi în fluxul financiar între Republica Moldova şi spaţiul european”, a spus vicepreşedintele CNPF.
Pentru a asigura o protecţie eficientă a contribuţiilor populaţiei în sistemul respectiv, CNPF impune prin lege să fie constituite şi Fonduri de garantare. Existenţa unui astfel de fond este necesară pentru a asigura securitatea mijloacelor defalcate în fondurile de pensii facultative şi se constituie din contribuţiile administratorilor şi furnizorilor fondurilor de pensii. În cazul în care administratorii sau furnizorii de pensii facultative nu vor mai putea asigura plăţile facultative de pensii, pierderile participanţilor şi beneficiarilor vor fi compensate anume din acest fond de garantare. Astfel, pentru a obţine licenţa de activitate, administratorul fondului va trebui să deţină un capital statutar de 100 mii de euro, deşi, iniţial CNPF a propus ca acesta să constituie 730 mii de euro. Totuşi, ca şi în cazul companiilor de asigurări, plafonul va fi majorat la fiecare trei ani, astfel încât să se ajungă anume la această sumă.
Concomitent cu pensiile private obligatorii, statele din spaţiul ex-sovietic încearcă, în ultimii câţiva ani, să implementeze şi fondurile facultative de pensii. Republica Moldova poate să preia, în acest sens, experienţă de la ţările europene unde acest sistem funcţionează mult mai bine. Potrivit unui raport al Consiliului Investitorilor Străini din România, fondurile facultative de pensii înregistrează un randament anual de 7,7%. În ţara respectivă acest sistem funcţionează începând cu 2008 şi continuă să atragă tot mai mulţi participanţi dornici să economisească pe cont propriu în vederea pensionării, mai ales că există şi o extindere a deductibilităţii fiscale de 400 de euro pe an, atât pentru angajator, cât şi pentru angajat.
Cea mai dezvoltată piaţă de pensii facultative din regiunea Europei Centrale şi de Est se atestă în Cehia, unde plafonul anual de deducere fiscală este de tocmai 8% din salariul mediu brut, aproximativ 900 de euro pe an. În plus, statul ceh oferă fiecărui participant o contribuţie fixă suplimentară în valoare de 5 euro pe lună sau un beneficiu net de 60 de euro pe an, ceea ce înseamnă o deducere fiscală de alţi 400 de euro pe an. Experţii susţin că anume această deducere fiscală de 1300 de euro pe an a stimulat participarea în proporţie de 90% a populaţiei active la fondurile facultative.
În Ungaria, contribuţiile angajaţilor la pensiile facultative sunt scutite în totalitate de impozitul pe venit. Iar plafonul deducerii fiscale este de 7% din salariul brut al angajatului, adică circa 600 de euro pe an, sumă calculată la salariul mediu.
Anterior, CNPF anunţase că a iniţiat propuneri de modificare a legislaţiei fiscale privind majorarea cotei deduse din contribuţiile achitate la fondurile de pensii facultative, scutirea acestor contribuţii de la plata impozitului la sistemul public de asigurări sociale şi asigurări medicale obligatorii (pentru persoane juridice şi fizice), precum şi deductibilitatea totală a plăţilor efectuate sub formă de pensii, aşa cum practică şi alte state cu sisteme dezvoltate de fonduri private.
În cazul în care Legea privind fondurile facultative de pensii va fi adoptată şi apoi create Fonduri de garantare, CNPF va elabora suplimentar un proiect de lege care să reglementeze sistemul de plată a pensiilor facultative.
Lilia Platon
