Flash

Un nou traseu turistic „Dor de Codru” a fost lansat în R. Moldova

Trei localităţi din centrul ţării – Cioreşti (Nisporeni), Dolna şi Micleuşeni (Străşeni), s-au unit şi au creat traseul de turism rural „Dor de Codru”. Traseul include 20 de destinaţii, amplasate în locuri pitoreşti, codri seculari, pensiuni agro-turistice, cu participarea meşterilor populari iscusiţi din regiune. Intrarea în cele trei localităţi începe cu o poartă imensă executată din lemn de stejar, care este prima atracţie turistică, dar şi cartea de vizită a satului Cioreşti. De aici porneşte drumul către celelalte destinaţii. Lângă poartă este amplasată şi o hartă a traseului.

Megaregulatorul sectorului non-bancar la bilanţul de două decenii

În data de 12 noiembrie 1998, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare nr. 192-XIV – act juridic în vigoare pe parcursul a două decenii, redenumit ulterior (potrivit legii nr. 129/2007) Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei R. Moldova în 2018 de la 3,8% până la 4,8%

Economia Republicii Moldova va creşte cu 4,8 la sută, în anul 2018, datorită cererii interne puternice, stimulată de majorarea reală a salariilor, în special în sistemul bugetar, şi creşterea remiterilor, conform prognozelor făcute de experţii de la Banca Mondială (BM).

Bugetul 2019: Ce prevede acesta?

Proiectul Legii Bugetului de stat a fost aprobat, în săptămâna trecută, de Guvern şi a ajuns pe masa parlamentarilor. La fel ca şi în anii precedenţi, documentul nu a fost dezbătut public în măsura în care s-ar fi dorit, chiar şi pe site-ul Guvernului documentul a fost plasat cu câteva ore înainte de şedinţă. Iar timpul îi presează pe legislatori care mai au la dispoziţie trei săptămâni pentru a examina şi adopta proiectul. Cifrele nevralgice, mai ales cele ce ţin de cheltuieli sociale, sunt convenite cu creditorii externi. „Parametrii bugetului public naţional au fost coordonaţi cu misiunea Fondului Monetar Internaţional din luna septembrie”, a menţionat în şedinţa Guvernului ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu.

Unul din 2,5 lei băncile îl ţin la BNM

Băncile din Republica Moldova continuă întărirea fondurilor proprii, fiind menţinut un nivel înalt de lichiditate şi profitabilitate. De asemenea, a continuat creşterea activelor şi a depozitelor. Ponderea creditelor neperformante în portofoliile de credite pe parcursul a 9 luni ale anului 2018 s-a diminuat, dar rămâne, totuşi, a fi înaltă, potrivit informaţiilor Băncii Naţionale a Moldovei.

Moldova şi-a menţinut perspectiva stabilă în ratingul Moody’s Investors Service

Agenţia de evaluare Moody’s Investors Service a confirmat ratingul pe termen lung în valută şi monedă locală al Republicii Moldova la “B3” şi a menţinut perspectiva ţării drept stabilă.

Republica Moldova a căzut trei poziţii în topul privind mediul de afaceri

Republica Moldova a coborât trei poziţii, până pe locul 47 din 190 de ţări incluse în clasamentul Grupului Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, după ce în anul precedent s-a menţinut pe locul 44. Mediul de afaceri a fost apreciat cu un punctaj de 73,54, în creştere cu 0,38 puncte faţă de anul anterior.

Creşterea salariilor şi remitenţele au dezmorţit economia

Economia Republicii Moldova este vulnerabilă la şocurile externe, iar creşterea acesteia se datorează mai mult condiţiilor favorabile din regiune. Acest lucru generează majorarea transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate, care influenţează creşterea consumului pe fundalul importurilor mai mari. Economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5 procente în prima jumătate a anului 2018, fiind determinată în mare parte de consumul privat şi formarea de capital. Alimentat de inflaţia redusă şi de creşterea puternică a remiterilor şi salariilor, consumul a crescut cu 3,8% de la an la an (a/a). În pofida exporturilor robuste (+12,5%, a/a), susţinute de recolta bună şi de cererea externă, importurile au crescut cu 10,4%, cauzând o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economică, potrivit prognozelor Băncii Mondiale.

Merge bine economia?

Statisticile arată tot mai bine. Economia este în creştere. Încasările la buget sunt peste cele planificate. Rata inflaţiei este în scădere. Comerţul exterior va atinge noi recorduri, mai ales exporturile pe direcţia pieţei Uniunii Europene.

Descentralizarea financiară amânată, o piedică pentru dezvoltarea economică a localităţilor

În 2017, mărimea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (BUAT) agregate la nivel naţional pe partea de venituri a fost de 13 462 mil. lei, în creştere cu 112% faţă de 2016. Ca urmare a evoluţiei IPC în 2017 (107% faţă de 2016) creşterea reală a veniturilor BUAT agregate (inflaţia) la nivel naţional a constituit 5%. Pe segmentul temporal 2013- 2017, cea mai nefastă evoluţie a veniturilor bugetelor locale agregate la nivel naţional a fost înregistrată în 2015 şi 2016 (în primul caz creşterea reală a veniturilor bugetare locale a fost negativă: -10%, în cel de-al doilea, creşterea reală a fost de doar 3%). Mărimea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale este critic insuficientă pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităţilor locale, constată Angela Secrieru autoarea studiului „Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi: dimensiune, structură şi calitate”, expertă în finanţe publice la IDIS Viitorul.

Pagini

Subscribe to Flash