În cadrul unei conferințe de presă susținute după vot, Buzoianu a răspuns criticilor referitoare la blocarea hidrocentralelor nefinalizate, subiect care a stat la baza acuzațiilor formulate de AUR și parțial susținute și de PSD.
„Sunt mai puțin preocupată de părerile subiective, sunt preocupată de efectiv legislație, să vedem, să discutăm obiectiv. Foarte multă lume încearcă să transpună în aceste zile dispute. Eu sunt liniștiță pentru că știu că am de partea mea legea.
Și, practic, legea astăzi este respectată la literă. Iar asta este un lucru pe care îl doresc absolut tuturor miniștrilor, să respecte absolut toată legislația la literă. Și sunt convinsă că asta vor face”, a spus Buzoianu.
AUR a depus o moțiune simplă acuzând-o pe Buzoianu că blochează punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989 și favorizează parcurile fotovoltaice, calificând această abordare drept „sabotaj al intereselor naționale”.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, inițiată de AUR, a fost respinsă, miercuri, cu 200 de voturi „contra” și 87 „pentru”.
Articolul Buzoianu, după respingerea moțiunii: Sunt liniștită, știu că am de partea mea legea apare prima dată în Mediafax.
Fost judecător CCR și fost ministru al Justiției, Tudorel Toader spune că, în mod frecvent, Curtea mai amână luarea unei decizii, când are de dezbătut probleme sensibile.
„Este posibil ca nevoia de reluare să rezulte chiar de la început, chiar înainte de dezbatere, sau să stai o oră, două, trei să dezbați și la un moment dat să apară o altă abordare, o altă explicație, o altă dimensiune și să se impună amânarea și reluarea dezbaterilor. Sigur, timp în care judecătorii și magistrații-asistenți care lucrează la dosar continuă documentarea, pregătirea raportului, ceea ce ulterior va deveni decizie”, a declarat Tudorel Toader la Digi24.
Procedura de amânare, explicatăEl a explicat procedura pentru amânare.
„Procedura spune așa, președintele Curții Constituționale, el poate să decidă amânarea, reluarea dezbaterilor, sau trei judecători dacă cer, președintele nu poate refuza. Eu nu știu care variantă s-a aplicat, dar în tot cazul s-a amânat, timp în care noi mai discutăm, sper ca magistrații să reia activitatea de judecată, că sunt procese multe care se amână, care sunt suspendate, oamenii au interesele lor legitime, probleme care trebuie rezolvate, dar sigur vom vedea, probabil în cursul zilei de azi, ce decid judecătorii”, a adăugat el.
Întrebat dacă faptul că s-a amânat ar putea duce la gândul că de fapt s-a respins, fostul judecător CCR a spus: „Eu cred mai degrabă că judecătorii nu s-au hotărât să respingă sau să admită, dovadă faptul că mai au nevoie de reflecții, mai au nevoie de documentare, de dezbatere. Rămâne așadar deschisă orice variantă, dar, în același timp, eu m-am exprimat și mă repet, cred că legea va trece de Curte, că obiecțiile vor fi respinse. (…) Din punctul meu de vedere rămân deschise ambele variante. Dacă judecătorilor le era foarte clar că e admitere, că e respingere, o dădeau. Nu mai țineau lumea în tensiune 2 săptămâni”.
Verdictul CCRÎn ședința de miercuri, CCR a decis amânarea pentru data de 8 octombrie a sesizărilor care vizează obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome au fost respinse.
Articolul Fost ministru al Justiției, despre decizia CCR: Dacă judecătorilor le era foarte clar că e admitere, că e respingere, o dădeau apare prima dată în Mediafax.
Ucraina a reușit un nou atac cibernetic asupra autorităților ruse de ocupație din Crimeea, accesând peste 100 de terabytes de informații clasificate, a declarat miercuri o sursă din cadrul serviciului de informații militare (HUR) pentru Kyiv Independent.
Datele obținute includ corespondența oficială a liderului prorus din Crimeea, Serghei Aksionov, dar și comunicări interne între ministerele și serviciile de ocupație.
Printre cele mai grave descoperiri se află dosare ce documentează răpirea copiilor ucraineni din regiunile ocupate Donetsk, Luhansk, Herson și Zaporijjea.
Listele conțin informații personale despre minori, tutorii acestora și locurile unde trăiau sau învățau.
Sursa citată a precizat că aceste informații au fost transmise autorităților judiciare ucrainene pentru investigarea crimelor de război legate de răpirea copiilor.
Conform bazei de date oficiale „Copiii Războiului”, 19.546 de copii ucraineni au fost confirmați ca deportați sau forțat relocați în Rusia, teritoriile ucrainene ocupate sau Belarus de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, iar doar 1.605 au fost aduși înapoi.
Hack-ul a mai scos la iveală liste cu militari ruși și date despre rudele lor, evidențe privind prizonieri, victime și documente de compensații, precum „indemnizații de înmormântare” și cereri pentru terenuri în Crimeea.
De asemenea, corespondența oficială confirmă penuria de combustibili și lubrifianți provocată de loviturile ucrainene asupra rafinăriilor rusești.
Aceasta este a doua pătrundere reușită în serverele administrației din Crimeea în ultimele luni.
După o breșă similară în iulie, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a investigat administrația lui Aksionov pentru o posibilă „cârtiță”, dar nu a găsit nicio scurgere internă, a mai precizat sursa.
Articolul Atac cibernetic major asupra administrației proruse din Crimeea reușit de Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Cel mai mare producător de energie electrică din România a anunțat marți declanșarea procedurii de selecție și numire pentru două poziții-cheie din conducere: director general (CEO) și director financiar (CFO).
Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere de luni și vizează alinierea la prevederile Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
„Selecția va fi efectuată de un expert independent, specializat în recrutarea resurselor umane. Pentru a garanta transparența procesului, Hidroelectrica va publica pe site-ul propriu informații privind etapele de derulare, criteriile de selecție și rezultatele finale”, potrivit raportului transmis către Bursa de Valori București.
„S-au sacrificat pentru ca România să nu piardă bani”Procedura urmează încetării de comun acord a mandatelor lui Karoly Borbély (CEO) și Marian Fețița (CFO). Decizia a fost motivată de riscul pierderii fondurilor europene în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mai precis a Jalonului 121 din Componenta 6, Energie.
„S-au sacrificat pentru ca România să nu piardă bani”, a comentat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, cele două demisii de la vârful Hidroelectrica, explicând că aceștia au ales să se retragă în urma sesizării Comisiei Europene, pentru a proteja accesul țării la fondurile din PNRR.
Decizie luată înainte ca România să suporte costurileDeși celor doi membri ai Directoratului nu li s-au imputat nereguli, Consiliul de Supraveghere a considerat că schimbarea la vârful companiei este esențială pentru a evita pierderi financiare estimate la 16 milioane euro și pentru a proteja valoarea acțiunilor companiei.
Comisia Europeană a semnalat nereguli în desemnarea conducerii Hidroelectrica, vizând atât cazul lui Károly Borbély, cât și al lui Marian Fetița. Borbély a fost numit CEO după ce participase, ca membru în Consiliul de Supraveghere, la definirea procedurii de selecție, ceea ce a generat suspiciuni de conflict de interese. În ceea ce-l privește pe Fetița, Comisia a constatat că nu îndeplinea criteriile profesionale obligatorii, lipsindu-i o certificare profesională recunoscută internațional.
Până la finalizarea procedurii de selecție, Bogdan-Nicolae Badea și Radu-Ioan Constantin, membri ai Directoratului, au fost desemnați să preia temporar atribuțiile de CEO, respectiv CFO.
Aceleași nereguli în multe companii de stat, dar conduite diferiteHidroelectrica nu a fost singura companie vizată de Comisia Europeană pentru nereguli în guvernanța corporativă. Probleme similare – de la numiri fără selecție competitivă, la conflicte de interese și lipsa certificărilor profesionale – au fost identificate și la Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, SAPE și alte companii energetice de stat.
În cazul Complexului Energetic din Oltenia, Comisia Europeană a constatat un grav conflict de interese: doi membri ai Directoratului, Dan Iulius Plaveti și Cosmin Trufelea, au semnat, în calitate oficială, contractul cu firma de consultanță ARC Consulting SRL, angajată pentru a organiza selecția conducerii executive. Ulterior, firma i-a selectat chiar pe cei doi în funcțiile respective, deși fuseseră direct implicați în atribuirea contractului de consultanță.
Situația a fost catalogată o încălcare gravă a regulilor de integritate și imparțialitate în procesul de selecție, contribuind la evaluarea negativă a reformelor asumate de România.
Termen-limită: 28 noiembrie 2025Cazurile Hidroelectrica și CE Oltenia arată două reacții opuse la aceleași tipuri de observații formulate de Comisia Europeană. La Hidroelectrica, conducerea a făcut un gest de onoare, alegând să demisioneze în urma constatărilor de neconformitate cu standardele de guvernanță corporativă pentru a proteja interesele companiei și pentru a evita pierderea fondurilor europene.
În contrast, la Complexul Energetic Oltenia, cei doi membri ai Directoratului implicați în conflictul de interese stabilit oficial de Execurivul european continuă să ocupe funcțiile, în ciuda recomandărilor de remediere și a riscurilor financiare majore pentru România.
Un calcul preliminar realizat de experții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene estimase o penalitate de cel puțin 25 de milioane de euro pentru menținerea în funcție, contrar cerințelor PNRR, a celor patru membri ai Directoratului de la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia. Termenul limită de remediere este 28 noiembrie 2025.
Articolul Hidroelectrica declanșează procedura de selecție pentru noii directori executivi apare prima dată în Mediafax.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, inițiată de AUR, a fost respinsă, miercuri, cu 200 de voturi „contra” și 87 „pentru”.
Din 302 parlamentari prezenți, au votat pentru moțiune 87.
Votul împotriva moțiunii a fost dat de 200 de parlamentari, iar 15 s-au abținut.
Astfel, moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu (USR), a fost respinsă.
PSD a transmis, anterior, prin vocea președintelui interimar, că nu va vota moțiunea după ce premierul Ilie Bolojan a dat asigurări că autorizația pentru hidrocentrala Pașcani va fi semnată până la sfârșitul săptămânii de ministrul Mediului.
Articolul Moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost respinsă apare prima dată în Mediafax.
Întrebat de jurnaliști despre scenariul înlocuirii lui Ilie Bolojan cu un alt premier propus de PNL, cu a fost expus în spațiul public de Olguța Vasilescu și Mihai Tudose, Sorin Grindeanu a spus că nu este de acord cu ideea.
„Nu sunt de acord cu ideea că Ilie Bolojan trebuie să plece. Eu am spus că această coaliție e o coaliție care trebuie să dureze până la alegerile din 2028, că în 2027 trebuie să existe, conform protocolului, acel switch la nivelul primului ministru, că avem un prim-ministru Ilie Bolojan care, așa cum a dovedit astăzi, și e un exemplu bun, că s-a implicat în rezolvarea acestei chestiuni legate de moțiune, trebuie să continuăm. Asta nu înseamnă că ideile noastre pe care le avem pe administrație, pe pachetul de relansare economică… apropo, până la sfârșitul săptămânii avem pus în formă de lege, de pachet care se poate fi asumat, tot ceea ce s-a prezentat ca și măsuri de către PSD, de mine și de toți ceilalți miniștri în ultimele săptămâni, și vom înainta acest pachet către coaliție. I-am anunțat ieri (marți – n.r.)”, a spus Grindeanu.
Grindeanu nu mai vrea scenarii apocalipticeÎntrebat, în continuare, dacă s-a analizat la coaliție și problema rectificării bugetare, Grindeanu a spus că nu mai vrea scenarii apocaliptice.
„Știți ce cu ce nu sunt de acord? (…) Cu prezentarea non-stop a unei situații apocaliptice. Dacă nu se întâmplă ceva, vine sfârșitul lumii. Dacă nu facem un lucru, picăm în junk. Să știți că de fiecare dată poate să existe, dacă ai dialog într-o coaliție, mai ales formată din patru partide, poate să se degaje soluții mai bune decât cele la care te-ai gândit tu. De aceea vă dau un exemplu. Eu am spus că la sfârșitul săptămânii și am spus și președintelui la Cotroceni, noi vom înainta acest pachet către coaliție, pachetul de relansare economică, așteptând de la ceilalți colegi din coaliție să vină cu îmbunătățiri, să vină cu noi legi care să ducă la această relansare economică, astfel încât, împreună, să facem aceste politice”, a precizat Grindeanu.
Președintele interimar al PSD a mai spus că va avea, miercuri, o discuție cu toți miniștrii PSD și o să existe, în zilele următoare, discuții pe rectificare.
Articolul Grindeanu, despre înlocuirea lui Bolojan: Nu sunt de acord cu ideea că Ilie Bolojan trebuie să plece apare prima dată în Mediafax.
Rezultatele preclinice arată că rănile se vindecă cu aproximativ 25% mai rapid decât cu tratamentul standard.
Dispozitivul funcționează ca un „sistem în buclă închisă” – unul dintre primele de acest gen pentru vindecarea rănilor. Are o cameră minusculă integrată care fotografiază rana la fiecare două ore, iar imaginile sunt analizate de un „medic AI” care diagnostichează stadiul de vindecare, conform medicalxpress.
Cum funcționează dispozitivul AICând AI-ul detectează întârzieri în procesul de vindecare, aplică automat tratament: fie administrează medicamente prin bioelectronică, fie generează un câmp electric pentru a îmbunătăți migrarea celulelor către închiderea rănilor.
Medicamentul folosit este fluoxetina, care controlează nivelurile de serotonină din rană și reduce inflamația. AI-ul determină doza optimă și intensitatea câmpului electric necesar pentru fiecare caz în parte.
„Sistemul nostru preia toate semnalele de la corp și, cu intervenții externe, optimizează procesul de vindecare”, explică Marco Rolandi, liderul echipei de cercetare.
Dispozitivul se atașează pe un bandaj comercial obișnuit și transmite date către o interfață web securizată, permițând medicilor să monitorizeze progresul și să intervină manual când este necesar.
Articolul Un dispozitiv inteligent cu AI vindecă rănile cu 25% mai rapid decât tratamentul obișnuit apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Educației, Daniel David, anunță că prezența poliției și a jandarmilor în școlile vizate de mesajele de amenințare va fi intensificată.
Ministrul pledează pentru „o atitudine de îngrijorare responsabilă, nu de panică”.
„În zonele unde au fost primite aceste mesaje, prezenţa echipelor de poliţie şi de jandarmi va fi crescută, tocmai pentru a preveni orice situaţie de risc.
Şcolile au fost instruite să fie mai vigilente, să aplice regulamentul de ordine interioară, iar acolo unde este nevoie, directorii şi diriginţii să discute cu elevii şi părinţii”, a spus Daniel David la Digi24.
Ministerul Educației se află în legătură permanentă cu ministerul de InterneZeci de școli din aproape 30 de județe au primit mesaje de amenințare în ultimele zile, ceea ce ministrul Educației a catalogat drept „o problemă foarte gravă”.
Potrivit acestuia, ministerul Educației se află în legătură permanentă cu ministerul de Interne, iar autoritățile însărcinate cu siguranța investighează cazul.
Unitățile de învățământ care au primit e-mailuri cu amenințări au fost instruite să sesizeze imediat Poliția Locală.
„Nu am primit recomandare să blocăm procesul educațional”„Nu am primit nicio recomandare, niciun sfat, nicio sugestie de la autorităţile care se ocupă de securitate, de ordine publică, să interferăm cumva sau să blocăm procesul educaţional”, a declarat Daniel David.
„Sunt convins că se va ajunge la autor. Nimeni să nu creadă că, doar pentru că trimite un e-mail de pe o adresă greu de identificat, va scăpa. Va fi un exemplu pentru oricine îşi imaginează că se poate juca în acest fel”, a adăugat el.
Articolul Daniel David, ministrul Educației, anunță intensificarea prezenței poliției și jandarmilor în școli apare prima dată în Mediafax.
Toate segmentele au evoluat pozitiv, reiese din datele publicate miercuri de INS.
Vânzările de autovehicule au crescut cu 18,7%, în timp ce serviciile de întreținere și reparații au explodat cu 37,1% față de iulie 2024. Comerțul cu piese și accesorii a urcat cu 6,8%, iar motocicletele au înregistrat o creștere modestă de 1,7%.
Pe primele șapte luni din 2025, sectorul auto avansează cu 5,6% față de aceeași perioadă din 2024. Performanța e susținută în principal de serviciile de întreținere și reparații, care au crescut cu 22,6%.
Motocicletele și-au revenit spectaculos cu un avans de 15,2% pe șapte luni, după dificultățile din anii trecuți. Vânzările de autovehicule noi cresc cu 4,2%, în timp ce piața de piese și accesorii avansează cu 2,7%.
Chiar și comparativ cu iunie, piața auto a crescut cu 6,1%, ceea ce arată o dinamică susținută pe parcursul verii. Întreținerea și reparațiile au condus și aici cu un plus de 11,9%.
Articolul Piața auto românească accelerează puternic: Pe toate segmentele sunt creșteri față de 2024 apare prima dată în Mediafax.
Aceasta în contextul în care Germania ia în considerare posibilitatea de a apela la Suedia, sau chiar la Marea Britanie, ca potențial partener de rezervă, în cazul în care negocierile dintre Paris și Berlin privind sistemul de luptă aeriană Future Combat Air System, aflat în dificultate, eșuează până la sfârșitul anului.
Ministrul Apărării, Pål Jonson, aflat în vizită la Berlin, a declarat că Stockholmul va lua o decizie cu privire la viitorul său program de avioane de vânătoare „undeva între 2028 și 2030”, subliniind în același timp că noile avioane Gripen E ale țării, construite de Saab, vor rămâne în serviciu „cel puțin până în 2050”.
„Investim masiv în menținerea libertății de alegere pentru a ne păstra capacitatea de proiectare, care cred că este unică”, a spus Jonson. „Nu există nicio altă țară cu 10 milioane de locuitori care să aibă capacitatea de a proiecta avioane de vânătoare și este important pentru noi să păstrăm acest lucru”.
Tensiuni între Berlin și ParisDeclarațiile vin la doar câteva zile după ce POLITICO a raportat că Germania este frustrată de dorința companiei franceze Dassault de a avea mai mult control asupra FCAS, un proiect care include Germania, Franța și Spania.
Berlinul dorește claritate până la sfârșitul anului cu privire la modul în care proiectul de 100 de miliarde de euro poate avansa la următoarea fază. Atât Jonson, cât și omologul său german, Boris Pistorius, au negat că FCAS a fost subiectul discuțiilor în timpul vizitei sale de marți la Ministerul Apărării din Berlin.
Întrebat dacă țara sa ar fi deschisă să se alăture programului de avioane, Jonson a subliniat că colaborarea este „în ADN-ul nostru”. Dar el a clarificat că Stockholm nu va renunța la capacitatea suverană de proiectare: „Menținerea capacităților noastre de proiectare este foarte, foarte importantă pentru noi, deoarece putem adapta proiectele în funcție de nevoile noastre operaționale
Nu se acceptă obligațiuni de apărareJonson a confirmat, de asemenea, că Suedia intenționează să accelereze consolidarea sa militară, cu scopul de a atinge noile obiective ale NATO în materie de cheltuieli de apărare – 3.5 % din PIB pentru apărarea de bază plus 1.5 % pentru investiții conexe – mai repede decât majoritatea celorlalți membri ai alianței. „Suedia își propune să atingă acest obiectiv nu până în 2035, ci până în 2030”, a spus el.
În ceea ce privește UE, Jonson a trasat linii roșii clare. El a spus că Suedia nu va sprijini emiterea de obligațiuni comune de apărare ale UE – o idee promovată de Paris – și le va respinge dacă vor ajunge în Consiliu. „Nu aderăm la această idee”, a spus el. „Considerăm că aceasta ar trebui să fie o responsabilitate națională”.
El a respins, de asemenea, un rol mai important al Comisiei Europene în achiziții.
„Nu facem parte din SAFE”, a spus el, referindu-se la noul instrument financiar al UE în valoare de 150 de miliarde de euro, intitulat „Acțiunea de securitate pentru Europa”. El a adăugat că Stockholmul preferă ca achizițiile în domeniul apărării să fie gestionate prin Agenția NATO de sprijin și achiziții, Organizația pentru cooperare în domeniul armamentului sau Agenția Europeană de Apărare. „Nu văd un rol pentru Comisie în efectuarea de achiziții comune. EDA ar trebui să aibă acest rol”.
Mesaj pentru aliații europeniJonson a transmis, de asemenea, un mesaj clar aliaților europeni care rămân în urmă în ceea ce privește ajutorul acordat Kievului. „Nu toate țările își pun banii acolo unde le este gura când vine vorba de sprijinul acordat Ucrainei”, a spus el. „Asta mă deranjează”.
Jonson a remarcat că povara este suportată în principal de țările nordice, baltice, Germania și Țările de Jos. Suedia este acum al cincilea donator mondial, o poziție pe care el a spus că ar prefera să nu o ocupe. „Aș prefera ca Suedia să fie pe ultimul loc, nu pe primul”, a spus Jonson.
Deși Jonson nu a menționat țări specifice care rămân în urmă, țările din sudul Europei, precum Italia și Spania, precum și Franța, acordă în general o parte mult mai mică din PIB-ul lor ca ajutor pentru Ucraina.
Referindu-se la relația cu Statele Unite, Jonson a spus că Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere treptată a forțelor americane din Europa, întrucât Washingtonul se concentrează mai mult pe Indo-Pacific, chiar dacă reafirmă angajamentul comun de apărare prevăzut la articolul 5 din Tratatul NATO.
„Europenii trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru descurajarea convențională”, a spus el, identificând resursele spațiale, atacurile de lungă distanță și transportul aerian ca fiind domeniile care vor necesita cel mai mult timp pentru a fi dezvoltate.
Articolul Suedia păstrează opțiunile deschise în ceea ce privește avioanele de vânătoare, pe fondul tensiunilor franco-germane apare prima dată în Mediafax.
Șeful departamentului nuclear al Organizației pentru Energie Atomică din Iran, Mohammad Eslami, a recunoscut în timpul unui interviu acordat Sky News faptul că unele instalații au fost distruse.
Mohammad Eslami a mai spus că instalațiile vor fi reconstruite în ciuda presiunilor internaționale și a amenințării cu noi atacuri din partea Israelului.
De asemenea, el a spus că nu vor exista discuții directe cu SUA despre programul nuclear iranian.
Trei dintre principalele instalații nucleare ale Iranului, Fordow, Natanz și Isfahan, au fost ținta unor atacuri americane pe 22 iunie. Americanii au folosit bombe de 13.600 kg, care pot distruge buncăre.
Imaginile din satelit au arătat pagube majore. Totuși, unele dintre instalații sunt situate adânc sub munți, astfel încât este dificil de determinat cât de mari au fost pagubele provocate de bombele americane.
Articolul Iranienii admit că unele dintre instalațiile nucleare au fost „distruse” de americani apare prima dată în Mediafax.
Jucătoarea română de tenis, Sorana Cîrstea, a reușit miercuri calificarea în turul al doilea al turneului China Open. Aceasta este o competiție de categorie WTA 1000 desfășurată la Beijing.
Succesul în fața americancei Caroline Dolehide îi aduce jucătoarei o urcare de nouă poziții în clasamentul LIVE WTA de simplu.
Sportiva din România, aflată pe locul 64 mondial, a câștigat cu 6-2, 6-3 împotriva jucătoarei clasate pe poziția 88 WTA. Partida de tenis dintre cele două a durat 66 de minute.
Prin acest rezultat, Sorana Cîrstea a acumulat 1091 de puncte și se află acum pe locul 55 în ierarhia live. În plus, calificarea în faza următoare îi garantează un cec de 35.260 de dolari și 35 de puncte WTA.
În turul al doilea, Cîrstea o va înfrunta pe Karolina Muchova, favorita numărul 13 a turneului și cea care ocupă, actual, locului 15 la nivel mondial.
China Open oferă premii totale de 1,1 milioane de dolari.
Articolul Sorana Cîrstea, salt important în clasamentul WTA după calificarea în turul doi la China Open apare prima dată în Mediafax.
Potrivit IGSU, marți, pompierii și echipajele SMURD au avut peste 1.500 de solicitări venite din partea populației. Cele mai numeroase intervenții au vizat acordarea primului ajutor, fiind asistate medical peste 1.200 de persoane.
Salvatorii au mai participat la 170 de misiuni pentru protecția comunităților, inclusiv intervenții de descarcerare în urma accidentelor rutiere. De asemenea, pompierii au intervenit pentru lichidarea a 128 de incendii, reușind să limiteze propagarea flăcărilor și să prevină producerea altor situații de urgență.
În cadrul acestor misiuni, șapte persoane au fost salvate din incendii și alte situații critice datorită intervenției prompte a pompierilor.
În ultimele 24 de ore, autoritățile au transmis cinci mesaje RO-ALERT, a precizat IGSU.
Articolul Zi de foc pentru Pompierii și echipajele SMURD: Marți au fost peste 1.500 de apeluri de situații de urgență apare prima dată în Mediafax.
Inspectoratul de Poliție Județean Galați a anunțat că marți „a fost sesizat cu privire la faptul că mai multe instituții de învățământ și o unitate medicală din municipiul Galați au primit, pe adresele oficiale de e-mail, un mesaj cu caracter de amenințare.”
După sesizare, au fost desfășurate verificări. Din primele date obținute de polițiști, nu există indicii care să confirme că amenințarea ar fi una reală, a transmis miercuri dimineață IPJ Galați.
Și IPJ Caraș-Severin a anunțat că marți, pe adresa oficială de e-mail a Inspectoratului de Poliție Județean Caraș-Severin și a unor unități școlare din județ a fost transmis un mesaj cu caracter de amenințare la adresa școlilor.
„Structurile competente desfășoară în continuare verificări specifice, pentru stabilirea exactă a situației”, au precizat polițiștii din Caraș-Severin.
Zeci de amenințări pe adrese de e-mail au fost trimise duminică și luni. Acestea au vizat în principal școli din București și din județul Mureș, dar și unități medicale din Prahova, Cluj și Brașov.
Articolul Noi e-mailuri cu amenințări pentru instituții de învățământ și unități medicale din România. Ancheta poliției este în desfășurare apare prima dată în Mediafax.
Mai mulți parlamentari USR propun, printr-o inițiativă legislativă, ca apa îmbuteliată în recipiente de 0,5l și vândută în spații cu opțiuni limitate pentru consumatori să aibă un preț plafonat de 3 lei.
În această situație ar intra aeroporturile din România, gările, autogările, stațiile de metrou, porturile, benzinăriile și stații de servicii de pe autostrăzi.
„De la introducerea regulilor de securitate privind lichidele, aerosolii şi gelurile, în vara anului 2006, pasagerii sunt obligaţi să predea sticlele cu apă la punctele de control de securitate din zona aeroportuară, fiind nevoiţi apoi să achiziţioneze apă la preţuri de trei-patru ori mai mari decât cele din comerţul obişnuit”, se arată în expunerea de motive la inițiativa legislativă.
Prețul propus include toate taxele, inclusiv TVA, și trebuie afișat clar la raft.
Reglementări similare în alte țări europeneO eventuală decizie în acest sens în România nu ar reprezenta o premieră în spațiul Uniunii Europene. Grecia și Cipru au obligat operatorii economici din aeroporturi, gări, porturi şi alte locaţii similare să comercializeze apa la un preţ maxim reglementat – în prezent, 0,60 euro. De asemenea, autoritatea aeroportuară din Spania (Aena) a impus un preţ maxim de 1 euro pentru sticla de apă în toate aeroporturile pe care le administrează.
În plus, în expunerea de motive se menționează faptul că Asociaţia europeană a operatorilor de aeroporturi a adoptat în anul 2016 o recomandare ca aeroporturile europene să perceapă un preţ maxim de 1 euro pentru 500 ml de apă.
În România, spun inițiatorii proiectului, acest lucru nu este respectat de niciun aeroport.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor vor fi efectuate de către personalul împuternicit din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, se mai arată în proiectul de lege.
Articolul Proiect de lege: Prețul apei îmbuteliate, plafonat la 3 lei în aeroporturile din România. Măsuri și pentru gări și stațiile de metrou apare prima dată în Mediafax.
Camera Deputaților urmează să voteze miercuri, de la ora 11:30, moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu.
În ultimele zile, parlamentarii PSD au criticat-o pe Diana Buzoianu pentru faptul că nu semnează avizele necesare hidrocentralelor.
Luni, deputații au discutat textul moțiunii cu titlul „Slăbirea securităţii energetice a României prin politici de mediu care obstrucţionează punerea în funcţiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989”.
Partidul AUR a acuzat-o pe Diana Buzoianu că oprește proiecte importante, în contextul actual în care „securitatea energetică a României este grav vulnerabilizată”.
„Securitatea energetică a României este astăzi grav vulnerabilizată. În primul semestru al anului 2025, România a înregistrat o creştere cu 54% a importurilor de energie electrică faţă de aceeaşi perioadă din 2024, iar balanţa comercială de electricitate a devenit negativă, ţara noastră devenind net importatoare, cu un deficit de aproximativ 2,4 TWh (…) Presiunea asupra preţurilor confirmă această vulnerabilitate. Pe piaţa spot, România s-a situat între primele trei state din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate tarife pe această piată în prima jumătate a anului 2025 (…) Toate acestea indică un sistem fragil, cu riscuri de majorări tarifare persistente”, se arată în documentul depus de AUR.
Daniel Zamfir a declarat că lipsa avizelor de mediu arată o intenție rea din partea ministrului Diana Buzoianu și, în opinia lui, ea nu mai poate rămâne în funcție. Senatorul PSD a declarat că, dacă ar fi deputat, ar vota împotriva acesteia.
Ca răspuns la toate aceste comentarii din mediul politic, Diana Buzoianu a spus la dezbaterea moțiunii că textul este plin de „manipulări şi fake news-uri”, și că documentul cere Parlamentului și Guvernului „să facă ceea ce legea NU permite să fie făcut”.
Ministra Mediului a mai susținut că AUR dorește întoarcerea la perioada în care „hidrocentralele se construiau cu buldozere fără să se mai respecte legi”.
Articolul Deputații decid astăzi asupra moțiunii simple împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu apare prima dată în Mediafax.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți, în cadrul reuniunii la nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina, că țara sa construiește o nouă arhitectură de securitate, întrucât Memorandumul de la Budapesta a „eșuat” și s-a transformat în „vorbe goale”.
„Memorandumul de la Budapesta, menit să garanteze securitatea Ucrainei în schimbul renunțării la armele nucleare, a eșuat. Acesta a demonstrat că promisiunile internaționale se pot transforma în vorbe goale. De aceea, astăzi, împreună cu Marea Britanie, Franța și deja cu mai mult de 30 de națiuni din Coaliția noastră a celor dispuși, construim o nouă arhitectură de securitate”, a spus Zelenski, potrivit Ukrainska Pravda.
Avertismentul lui Rubio: Răbdarea lui Trump față de Rusia „nu este infinită”Președintele SUA, Donald Trump, are „oportunitatea și opțiunile” de a impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio, potrivit The Kyiv Independent.
„Președintele a dat dovadă de o răbdare extraordinară în ceea ce privește neaplicarea de sancțiuni suplimentare, în speranța unei evoluții pozitive (…) dar răbdarea lui nu este infinită”, a avertizat Rubio.
Trump își schimbă tonul față de Rusia. Zelenski, despre Trump: „Acum are mult mai multă încredere în mine”Președintele SUA, Donald Trump, are acum mai multă încredere în Kiev, după ce președintele rus Vladimir Putin s-a dovedit a fi necinstit, a declarat, marți, președintele Volodimir Zelenski reporterilor
„Treptat, (Trump) și-a dat seama că Putin pur și simplu împărtășea informații care erau departe de adevărul de pe câmpul de luptă. Acum are mult mai multă încredere în mine, deoarece informațiile pe care le deține serviciul meu de informații sunt împărtășite partenerilor noștri”, a spus liderul ucrainean, potrivit The Kyiv Independent.
Declarația surpriză a lui Trump: „Ucraina poate recâștiga toate teritoriile pierdute”Președintele american Donald Trump a declarat marți că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene și al NATO, poate recâștiga tot teritoriul pe care Rusia l-a ocupat de la începutul invaziei, scrie Reuters.
„Cu timp, răbdare și sprijinul financiar al Europei și, în special, al NATO, granițele inițiale de unde a început acest război reprezintă o opțiune foarte realistă”, a scris Trump pe platforma Truth Social.
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol reduc exporturile rusești de motorină la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 aniAtacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor de petrol rusești au dus la scăderea exporturilor rusești de motorină la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, a relatat Financial Times.
16 dintre cele 38 de rafinării de petrol din Rusia au fost lovite de drone ucrainene din august 2025. Întreruperile au limitat capacitatea de rafinare a Rusiei cu peste 1 milion de barili pe zi, a declarat grupul de cercetare Energy Aspects pentru FT, reducând exporturile sub nivelurile dinainte de război.
Zelenski solicită un sistem comun occidental de apărare aeriană pentru a doborî rachetele și dronele rusești deasupra UcraineiÎn discursul său din 23 septembrie în fața Consiliului de Securitate al ONU, președintele Volodimir Zelenski a solicitat membrilor Coaliției celor Dispuși să ajute Ucraina să doboare rachetele și dronele rusești lansate deasupra spațiului aerian ucrainean.
„Dacă am putea consolida spațiul nostru aerian cu un sistem comun pentru a opri rachetele și dronele rusești, acest lucru ar forța Rusia să înceteze atacurile aeriene. Pentru că totul ar putea fi oprit și astfel (președintele rus Vladimir) Putin ar fi forțat să stea aici, sau într-un alt loc respectabil, și să caute o armistițiu pe teren”, a declarat Zelenski, notează The Kyiv Independent.
Rusia a lansat un atac cu drone asupra orașului ZaporojieRusia a lansat marți un atac cu drone asupra orașului Zaporojie din sudul țării, ucigând o persoană și rănind cel puțin alte 15, a declarat guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov.
Potrivit The Kyiv Independent, atacul a avut loc în jurul momentului în care se desfășura o întâlnire între președintele SUA, Donald Trump, și președintele Volodimir Zelenski, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a Națiunilor Unite de la New York.
Nu au fost disponibile imediat informații cu privire la amploarea pagubelor cauzate sau la starea victimelor rănite.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1309. Rusia a lansat un atac cu drone asupra orașului Zaporojie / Zelenski: Ucraina construiește o nouă arhitectură de securitate apare prima dată în Mediafax.
Realitatea e crudă: sub 1.000 de angajați au mai rămas din cei 10.000 care lucrau odinioară, oamenii pleacă unul câte unul pentru că nu-și primesc salariile integral de peste un an, promisiunile că din august se vor plăti restanțele se amână de la o lună la alta.
Cifrele sunt dezastruoase: 17 milioane lei drepturi salariale restante, 83 milioane lei datorii la stat, iar datoriile curente au crescut cu 161 milioane lei în ultimul an. Societatea DSMa e în insolvență și achită doar parțial salariile din reparațiile navelor.
„Situația a atins un punct critic: fiecare zi care trece fără să se ia decizii de către acționarii societății DSMa, inclusiv reprezentanții statului român în calitate de acționar majoritar, precum și fără o decizie politică pentru deblocarea situației și soluționarea crizei, reduc șansele de redresare a șantierului, aflat aproape de colaps. Angajații nu mai pot suporta acest calvar care durează de peste un an, iar situația este disperată. Sunt ignorate apelurile anterioare adresate către autoritățile statului român Administrația Prezidențială, Guvernul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul Economiei și ministerele de resort. Autoritățile nu comunică ce intenții au cu cel mai mare șantier naval din România, un obiectiv strategic care nu mai pare a fi de interes național. În lipsa unor informații oficiale și asumate de decidenți, pare că nu există nicio strategie sau un plan concret si coerent de redresare a șantierului … doar ignoranță, nepăsare și indiferență. Indiferența și lipsa de reacție a autorităților față de suferința angajaților și față de soarta întregii comunități din Mangalia este profund revoltătoare și inacceptabilă. Această nepăsare nu doar că pune în pericol viitorul șantierului naval, dar afectează întreaga viață socială și economică a orașului, lăsând oamenii într-o stare de nesiguranță și frustrare continuă”, afirmă sindicaliștii.
„Orașul este trist pentru că oamenii sunt triști”, spun organizatorii protestului.
„Oamenii au ajuns în situații disperate”Mangalia se golește de specialiști cu experiență, iar comunitatea întreagă suferă din cauza indiferenței statului față de un obiectiv strategic național.
„Protestăm pentru că situația de la șantierul naval Damen Mangalia este critică și dramatică. Oamenii au ajuns în situații disperate, muncesc în condiții grele și sunt plătiți doar parțial. Li s-a promis că, începând cu luna august 2025, se vor plăti drepturile salariale restante, însă acest lucru se amână de la o lună la alta, fără să se cunoască cu exactitate când vor fi achitate integral toate drepturi salariale restante ce se acumulează de la o lună la alta și începând cu ce dată vor primi salariile integral fără întârzieri. Ca urmare a sesizărilor efectuate referitoare la neplata integrală a salariilor, inspectorii ITM Constanța au efectuat controale periodice la sediul societății DSMa și au stabilit măsuri obligatorii de plată a drepturilor salariale restante. Societatea DSMa, aflată în insolvență, este în incapacitate de plată și din veniturile obținute din reparațiile navelor aflate în derulare, achită doar parțial drepturile salariale, acumulându-se lunar noi restanțe. Dispozițiile ITM sunt contestate în instanță”, reiese din comunicat.
Articolul Angajații șantierului naval din Mangalia protestează la Ministerul Economiei: „Situația a atins un punct critic” apare prima dată în Mediafax.
Relațiile comerciale dintre Canada și China s-au deteriorat după ce Canada a impus tarife asupra importurilor de vehicule electrice, oțel și aluminiu provenite din China, iar Beijingul a introdus taxe vamale pe exporturile de rapiță.
Cele două state au făcut demersuri pentru refacerea relațiilor comerciale, după ce Statele Unite ale Americii au impus tarife comerciale, atât Chinei, cât și Canadei.
Marți, în marja Adunării Generale ONU, Carney și Li au discutat despre agricultură, produse agroalimentare precum rapiță și fructe de mare, dar și despre vehicule electrice, potrivit unui comunicat al biroului premierului canadian.
Had an engaged meeting with Premier Li Qiang today.
We discussed opportunities for the Canada-China relationship, and focused on trade issues around key products like canola and seafood. We’re building a constructive, pragmatic dialogue to create more certainty and prosperity… pic.twitter.com/Dyxpcylgpt
— Mark Carney (@MarkJCarney) September 24, 2025
„Am avut un set foarte constructiv de discuții. Aceste discuții se vor aprofunda. Mă aștept ca, la momentul potrivit, să mă întâlnesc cu președintele Xi Jinping, dar să continui acest dialog cu premierul”, a declarat marți, liderul Executivului de la Ottawa.
Premierul Li a subliniat că Beijingul dorește ca Ottawa să dezvolte o „înțelegere corectă” asupra Chinei și să construiască o bază politică solidă pentru cooperare.
Articolul Premierul canadian Mark Carney anunță discuții comerciale „constructive” cu omologul său chinez apare prima dată în Mediafax.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că politica americană rămâne cea a eliminării totale a arsenalului nuclear nord-coreean.
„Putem confirma politica SUA de denuclearizare completă a Coreei de Nord”, a afirmat oficialul american.
Anterior, liderul nord-coreean, Kim Jong Un a afirmat că este deschis dialogului cu Statele Unite, dacă Washingtonul renunță la pretențiile de denuclearizare.
De asemenea, liderul de la Casa Albă, și-a arătat deschiderea privind o întâlnire cu Kim Jong Un.
Președintele american ar putea încerca să redeschidă dialogul cu Coreea de Nord într-un demers ce ar putea fi legat de aspirațiile sale pentru Premiul Nobel pentru Pace.
În primul său mandat, Trump a avut trei întâlniri cu Kim: la Singapore, în iunie 2018, la Hanoi, în februarie 2019, și la Panmunjom, în zona de frontieră inter-coreeană, în iunie 2019.
Articolul Departamentul de Stat confirmă obiectivul de denuclearizare al Coreei de Nord apare prima dată în Mediafax.
