Mircea Fechet a acuzat conducerea Romsilva de sabotarea auditului independent pe care l-a solicitat încă din 2023. El susține că refuzul Regiei de a semna contractul pentru audit reprezintă un act abuziv și ilegal, menit să mențină opacitatea în administrarea fondului forestier de stat.
„Cât de adânc sunt înrădăcinate abuzurile la Romsilva, dacă Regia trage obloanele și își sabotează propriul audit? Motivul invocat, că perioada propusă de audit nu ar fi suficientă, este o glumă proastă”, a transmis fostul ministru al Mediului Mircea Fechet.
Deputatul liberal a subliniat că blocarea auditului vine după ani de practici controversate în Romsilva, inclusiv acordarea de prime de pensionare de 100.000 de euro și amânări suspecte ale reformelor.
El cere Ministerului Mediului să finalizeze procedura și să tragă la răspundere persoanele responsabile de blocarea achiziției publice.
Mircea Fechet a mai afirmat că Romsilva a funcționat „ca un stat în stat”, cu pierderi de sute de milioane de lei anual, angajări controversate și bonusuri acordate pe criterii obscure. Reformele începute de el vizau reducerea drastică a numărului de directori, de la 99 la 17, și crearea unui sistem transparent și responsabil de administrare a pădurilor.
Deputatul a avertizat că orice lipsă de reacție din partea Ministerului Mediului față de blocarea auditului va prejudicia grav încrederea românilor în autorități și va compromite reformele necesare în Romsilva.
Articolul Mircea Fechet acuză Romsilva de sabotarea auditului și cere intervenția Ministerului Mediului apare prima dată în Mediafax.
Întâlnirea ar urma să aibă loc la baza militară din Quantico, Virginia, au declarat mai mulți oficiali, adăugând că nimeni nu pare să știe despre ce este vorba, inclusiv generalii și ofițerii superiori, sau de ce a fost adăugată brusc în calendar.
O sursă familiarizată cu situația a declarat că a auzit teorii care variază de la un test de aptitudini fizice în grup, la primirea unui briefing privind starea Departamentului Apărării, până la concedierea în masă a ofițerilor, dar, indiferent de motiv, convocarea bruscă a atât de mulți ofițeri militari de rang înalt este extrem de neobișnuită, potrivit CNN.
„Se vorbește despre un fel de jocuri generale ale calmarilor”, a glumit un oficial.
Unii oficiali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la securitate, având în vedere că atât de mulți ofițeri de rang înalt se vor afla în același loc în același timp. Un asistent al Congresului a declarat pentru CNN că, dacă Hegseth nu intenționează să anunțe „o nouă campanie militară majoră sau o reorganizare completă a structurii de comandă militară, nu-mi pot imagina un motiv întemeiat pentru această întâlnire”.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a confirmat că Hegseth „se va adresa liderilor militari de rang înalt la începutul săptămânii viitoare”. Pentagonul nu a răspuns la întrebări specifice despre scopul întâlnirii sau dacă directiva se adresa tuturor generalilor și ofițerilor superiori din armată.
În timpul unei conferințe de presă în Biroul Oval joi după-amiază, președintele Donald Trump a răspuns la o întrebare despre viitoarea întâlnire spunând: „Nu este frumos că oamenii vin din toată lumea pentru a se întâlni?”.
Revizuire a echipamentului militarTrump a spus că întâlnirea va fi cel puțin parțial legată de o revizuire a echipamentului militar.
„Avem cel mai bun echipament din lume”, a spus el. „Mulți generali vor să fie aici. De asemenea, vor vizita locurile unde se află echipamentele. Vor discuta despre cele mai noi arme”.
Nu este clar dacă ordinul se adresează tuturor generalilor și ofițerilor superiori – cei cu gradul de o stea sau mai mare – sau doar celor care ocupă anumite funcții de comandă sau conducere.
Întâlnirea are loc în contextul în care administrația Trump a concediat o serie de generali și ofițeri superiori de rang înalt de la preluarea mandatului în ianuarie, în multe cazuri din cauza campaniei lui Hegseth împotriva problemelor legate de diversitate, dar adesea și din motive nespecificate. Hegseth a ordonat, de asemenea, Departamentului Apărării în luna mai să reducă numărul generalilor și amiralilor cu patru stele cu cel puțin 20%.
Înainte de a prelua funcția de secretar al apărării, Hegseth și-a exprimat în repetate rânduri disprețul față de o mare parte din corpul de generali și ofițeri superiori ai armatei aflați în prezent în serviciu. Într-o apariție într-un podcast vara trecută, Hegseth a spus că o treime dintre ofițerii superiori ai armatei sunt „complici activi” la ceea ce el a susținut că este o mișcare către politizarea armatei. Într-un al doilea podcast, el a spus că ofițerii superiori „joacă după toate regulile greșite” pentru a satisface „ideologii din Washington, DC”.
Articolul Întâlnire neobișnuită: Pete Hegseth convoacă sute de ofițeri militari de rang înalt în Virginia apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii de la Spitalul pentru Copii Bolnavi din Canada au analizat praful din casele copiilor când aceștia aveau 3-4 luni și i-au evaluat apoi la 5 ani, scrie The Independent.
Surpriza a fost că alergenii de câine au efect protector, iar cei de pisică nu au niciun efect.
Mai mult, bebelușii expuși la alergenii de câine au și o funcție pulmonară mai bună. Efectul e și mai puternic la copiii cu risc genetic de probleme respiratorii.
Dr. Jacob McCoy spune că nu știe exact de ce se întâmplă așa, dar bănuiește că expunerea timpurie la alergenii de câine modifică microbiomul nazal sau influențează sistemul imunitar, prevenind sensibilizarea. Odată ce devii sensibil la alergenii de câine, astmul se agravează.
Vestea bună pentru familiile cu câini este, astfel, că animalul de companie nu doar că nu dăunează, ci chiar protejează copilul.
Cercetătorii vor prezenta studiul la Congresul Societății Europene de Pneumologie din Amsterdam și susțin că alergenii din casă sunt factori de risc modificabili pentru astm.
Articolul Bebelușii au un risc mai mic de a face astm dacă cresc în preajma câinilor apare prima dată în Mediafax.
Inflația a ajuns la aproape 10% în august 2025, prin comparație cu prețurile din aceeași lună a anului trecut.
Spre exemplu, veniturile fiscale ale statului român, adică cele din taxe și impozite, au fost de 292 mld. lei în 2024. Din acestea, încasările de TVA au însumat 120 mld. lei. În termeni practici, guvernul a încasat din această taxă 41% din totalul încasărilor din alte taxe și impozite: accize, impozit pe venit, pe profit, taxe pe proprietate etc.
Orice leu în plus este binevenit la bugetul de stat, în condițiile în care este o mare provocare pentru guvernul Ilie Bolojan să închidă bugetul cu un deficit de 8,3% din PIB, cât este înțelegerea actuală cu Comisia Europeană. De ținta de 3% din PIB, care este asumată prin tratatele de aderare la Uniunea Europeană, nici nu mai poate fi vorba.
Căt încasează statul din creșterea prețurilorSpre exemplu, să luăm un produs care costă 100 de lei. O creștere a prețului, adică a inflației, de 10% înseamnă că noul preț va fi de 110 lei. La 100 de lei, guvernul încasa TVA 21 de lei. La un preț de 110 lei, guvernul va încasa 23 de lei. Doi lei nu înseamnă mult la scara unei vânzări de 110 lei. Dar la scara unei vânzări de 100 miliarde de lei, 2 miliarde de lei nu mai înseamnă mărunțiș.
Acum, totalul vânzărilor tuturor companiilor din România este estimat la 600 mld. lei în România în 2024. Ca exercițiu jurnalistic, fără a avea pretenția unei analize exacte – luând în considerare doar inflația prețurilor de consum și nu și inflația industrială – creșterea de prețuri de 10% din august 2025 ar însemna încasări mai bune la buget de 10-12 mld. lei pe tot anul 2025.
Altfel spus, guvernul Bolojan ar putea încasa numai din creșterea de prețuri un plus de 10 miliarde de lei la buget în 12 luni, adică 2 mld. euro, echivalentul a 0,5% din PIB.
Care este prognoza pe termen scurt„Prognoza de inflaţie? Avem o >, în septembrie probabil vom avea un vârf al inflaţiei, iar spre finalul anului viitor vom intra în ţintă. 8,8% este noua prognoză de inflaţie a BNR pentru decembrie 2025, posibil 9%. La nivelul variaţiei anuale a inflației, efectul direct al măsurilor fiscale dispare după patru trimestre de la implementare, determinând o scădere bruscă a inflaţiei anuale în T3/2026, când vor predomina influenţele dezinflaţioniste deja acumulate de la nivelul cererii, induse de pachetul fiscal”, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Cu alte cuvinte, ceea ce spune guvernatorul BNR este: prețurile vor continua să crească până spre finalul anului și efectul în inflația al măsurilor fiscale ale guvernului Bolojan se va disipa abia peste un an, mai scrie Gândul.
Analiștii financiari spun clar: creșterea prețurilor din august a venit ca urmare a creșterii TVA din august. Pe de altă parte, vârful inflației încă nu a fost atins.
„Presiunile asupra prețurilor au crescut semnificativ în august, întrucât inflația a ajuns la 9,9% (iulie: 7,8%), depășind ușor prognoza noastră de 9,8% și consensul pieței, de 9,4%. Impactul transferului TVA a fost destul de vizibil în date, iar presiunea generalizată asupra inflației din sectorul serviciilor a ieșit în mod special în evidență. Estimăm un IPC de 9,6% la sfârșitul anului”, scrie analistul ING Ștefan Posea, într-o notă adresată investitorilor.
Părerea economiștilorEconomiștii Erste, proprietarul BCR, a doua cea mai mare bancă din România, spun de asemenea că majorările de TVA din august au avut un efect decisiv asupra inflației.
„Un factor cheie (pentru inflație – n. red.) în această lună a fost creșterea atât a TVA-ului, cât și a accizelor și măsura în care aceste majorări au fost transferate către consumatori. Datele sugerează un efect de transfer al creșterii TVA mai ridicat decât se anticipase, estimat la 80-90%, comparativ cu presupunerea noastră anterioară de 60-70%, care se baza pe modele istorice”, scriu analiștii Erste.
Nu este clar în acest moment cât mai crește inflația și când va începe să scadă. Cert este, însă, că pentru omul de rând inflația înseamnă scăderea puterii de cumpărare. Pentru guvern, însă, creșterea prețurilor înseamnă mai multe încasări la bugetul de stat.
Articolul Gândul: De ce îi convine lui Bolojan creșterea inflației apare prima dată în Mediafax.
Eurodeputata Diana Șoșoacă a ajuns joi seară pe aeroportul Otopeni, unde a fost întâmpinată de membri ai partidului SOS și de fani ai partidului.
Ea a venit pe aeroport cu un steag al Palestinei și a făcut acuzații la adresa Israelului, NATO, Parchetului General și altor instituții din România.
Supărată pe acuzațiile formulate de Parchetul General și pe cererea de ridicare a imunității sale, Diana Șoșoacă a răspuns revoltată la comentarii.
„În România stabilești ceva cu parchetul? Ăștia sunt niște parchetari, nu mai există procuratură, e parchet, stau în genunchi și pun parchet, un parchet de proastă calitate. E rușinos că taman Parchetul General se coboară la acest nivel. E inadmisibil ca niște procurori să se ocupe cu așa ceva”, a spus Diana Șoșoacă.
Eurodeputata a afirmat că Israelul și NATO „fac numai masacre pe unde se duc”, și că „instigă la război”.
Ce a declarat despre dosarReferitor la dosarul în care este acuzată de propagandă legionară și promovare de doctrine fasciste, rasiste sau xenofobe, Șoșoacă a susținut că motivul ar fi implicarea ei în negocieri internaționale.
„Îi deranjează că eu reprezint România în negocierile pentru BRICS. De fapt asta îi deranjează”, a afirmat Diana Șoșoacă.
„Da, eu mă pot înțelege cu Rusia și cu Cuba și cu Venezuela și cu India și cu China și cu SUA, și chiar și cu UE dacă înțelege să fie ceea ce a fost înființată la început, comunitatea oțelului și cărbunelui. Dar care oțel, care cărbune că noi nu mai avem nimic. Românii noștri cerșesc prin străinătate sau își schimbă profesiile. 10 milioane de români, aruncați în afara granițelor”, a mai spus ea.
Diana Șoșoacă a precizat și că a primit titlul de „președintă de onoare a comunității palestiniene din Europa”.
„Și din calitatea de președinte de onoare am participat la deschiderea unei școli palestiniene la Bruxelles, singura școala din Belgia, asta în timp ce proștii voștri deschid 10 m de autostrăzi făcute în 30 de ani”, a afirmat ea.
De asemenea, ea a menționat că a fost „oaspete de onoare” al Chinei, „la un eveniment de sărbătorire a 76 de ani de la înființare statului chinez și 50 de ani de cooperare UE-China”.
„Nu știu unde erau proștii voștri dar vă spun că am fost singurul român, dintre eurodeputați, singurul care am avut loc lângă miniștrii chinezi și ambasadori chinezi. Și voi ar trebui să vă dați demisia de la proștii pe care-i susțineți și să aplicați la Al Jazeera”, a mai spus eurodeputata.
Articolul Diana Șoșoacă a fluturat steagul Palestinei pe aeroportul Otopeni. Ea a făcut atacuri la adresa Israel, NATO, Parchetul General și UE apare prima dată în Mediafax.
Vicepremierul Marian Neacșu a condus joi prima întâlnire a comitetului interministerial creat pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galați, scrie Ziarul Financiar.
În cadrul reuniunii, membrii comitetului au analizat situația economică, financiară și juridică a celor două societăți, inclusiv obligațiile financiare, procedurile judiciare aflate în derulare și aspectele sociale.
Liberty Galați, deținută de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta, se află în concordat preventiv, administrat de Euro Insol și Sierra Quadrant, în faza premergătoare insolvenței.
Un punct central al întâlnirii a fost identificarea soluțiilor pentru protejarea intereselor statului, menținerea producției și atragerea potențialilor investitori care să susțină sau să preia activitatea celor două societăți.
Ce atribuții are comitetul și cine sunt membrii acestuiaLa întâlnire au participat, alături de vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, secretarul general al Guvernului, Ştefan-Radu Oprea, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei, ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi ai Exim Banca Românească.
Ținând cont de dificultăţile financiare cu care se confruntă societăţile S.C. Liberty Galaţi – S.A. şi S.C. Liberty Tubular Products Galaţi – S.A., la data de 18 septembrie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia Prim-Ministrului nr. 453 privind constituirea, organizarea şi atribuţiile comitetului interministerial pentru protejarea intereselor statului în cadrul celor două societăţi.
În acest sens, principalele atribuţii ale comitetului sunt:
Articolul Cum vrea Guvernul să salveze combinatul Liberty Galați, fostul SIDEX, de la faliment apare prima dată în Mediafax.
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (fără autovehicule și motociclete) a crescut ușor, cu 1,1%, în primele șapte luni din 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de INS.
Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în activitățile de intermediere (+11,6%), în comerțul nespecializat (+11,3%), dar și în vânzările de mașini, echipamente și furnituri (+8,5%). Totodată, bunurile de consum nealimentare au urcat cu 6,6%, iar echipamentele IT și de telecomunicații cu 2,7%. În schimb, comerțul cu produse agricole și animale vii a scăzut cu aproape 18%, iar cel cu produse alimentare, băuturi și tutun a avut o ușoară reducere, de 0,5%.
Dacă luăm în calcul ajustările sezoniere, cifrele arată chiar o mică scădere, de 0,1%, la nivelul primelor șapte luni.
În luna iulie, însă, cifrele au crescut spectaculos: față de iunie, avansul a fost de 17,4%, mai ales datorită exploziei din comerțul cu produse agricole brute și animale vii, care a urcat cu 127%. În comparație cu iulie 2024, afacerile din comerțul cu ridicata au fost mai mari cu 8,3%.
Articolul Comerțul cu ridicata: stagnare în primele luni, explozie pe segmentul agricol în iulie apare prima dată în Mediafax.
Un ofițer de informații al RSF confirmă acuzațiile răspândite că Emiratele Arabe Unite (EAU) sunt principalul susținător al RSF într-un război care a creat cea mai mare criză umanitară din lume și a forțat 13 milioane de oameni să-și părăsească casele.
„La început, erau rușii – Wagner și statul. Acum, mi se spune că EAU susține RSF”, spune Ahmed*, folosind un pseudonim pentru a-și proteja identitatea.
Originar din Darfurul de Nord, Ahmed duce o viață dublă ca refugiat într-una din țările vecine Sudanului, rămânând în același timp în legătură cu forțele de pe teren, potrivit SkyNews.
„Se spune că multe dintre avioanele care aterizează la Nyala [în Darfurul de Sud] transportă arme din EAU și parțial prin aeroportul Amdjarras din Ciad.
„Este o relație financiară, nimic mai mult”, a spus el. „RSF controlează zone cu mari mine de aur – numai în Darfur sunt mai mult de patru sau cinci mine de aur – iar EAU este un centru de comerț cu aur”.
RSF este acuzată de genocid în Darfur și de jafuri în masă, violență sexuală și raiduri armate în toată țara.
Trupele sale strangulează în prezent ultima capitală controlată de stat din Darfurul de Nord într-un asediu violent pentru a-și completa controlul asupra vestului Sudanului. Aproape un milion de oameni din localitatea Al Fashir sunt înfometați de blocada RSF și bombardați zilnic de drone și artilerie.
Forțele comuneForțele comune sunt formate din foști rebeli din toată regiunea Darfur, pe care armata i-a înarmat pentru a-i zdrobi, prin violențe etnice în masă la începutul anilor 2000. Acum, ei sunt înarmați de stat pentru a lupta împotriva RSF.
„Patriotismul nostru nu ne permite să ne predăm. Dreptul nostru asupra pământului înseamnă că trebuie să luptăm până la ultima suflare”, spune Idris Ali, comandantul serviciilor de informații ale Forțelor Comune.
RSF folosește în prezent arme sofisticate și drone pentru a lovi forțele sale și civilii din Al Fashir și pentru a efectua atacuri în tot Sudanul.
„Conform surselor noastre, armele provin din Emiratele Arabe Unite. Ciadul este doar un coridor prin care aceste arme ajung în Sudan”, a adăugat el.
Conform informațiilor sale, proviziile sunt transportate din al doilea oraș al Ciadului, Abeche, prin punctul de trecere Adre și în Darfurul de Vest, până la Al Geneina – capitala statului pe care RSF a masacrat-o înainte de preluarea violentă a puterii în noiembrie 2023.
El descrie o a doua rută care trece la sud de orașul de frontieră Tine în Darfurul de Nord. Mai la nord, el spune că armele și proviziile RSF aterizează pe aeroportul Amdjarras din Ciad și se îndreaptă către baza principală RSF și centrul de aprovizionare din orașul Zurug.
Zeci de zboruri din Emiratele Arabe UnitePână în decembrie 2024, au fost documentate în mod independent cel puțin 86 de zboruri din Emiratele Arabe Unite către aeroportul Amdjarras.
Într-o scrisoare adresată Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite la 4 septembrie, autoritățile sudaneze au afirmat că între noiembrie 2024 și februarie 2025 au fost operate nu mai puțin de 248 de zboruri cu aeronave închiriate de Emiratele Arabe Unite pentru a introduce ilegal mercenari, arme și echipament militar pe teritoriul sudanez.
Mai recent, serviciul online de urmărire a zborurilor @AfriMEOSINT a semnalat zboruri din Emiratele Arabe Unite care au aterizat pe aeroportul N’djamena din capitala Ciadului. La 20 septembrie, un zbor cargo a plecat de la baza aeriană Al Reef din Abu Dhabi și a aterizat în zona militară a aeroportului N’Djamena.
EAU „respinge categoric” acuzațiileAm prezentat acuzațiile din raportul nostru Ministerului Afacerilor Externe al EAU. Acesta ne-a trimis următorul răspuns:
„De la începutul războiului civil, EAU a susținut în mod constant eforturile regionale și internaționale de a obține un armistițiu imediat, de a proteja civilii și de a asigura tragerea la răspundere pentru încălcările comise de toate părțile beligerante.
EAU rămâne angajată într-un proces condus de civili, care pune nevoile poporului sudanez mai presus de interesele oricărei facțiuni.
În acest spirit, EAU constată o creștere semnificativă a acuzațiilor nefondate și a propagandei deliberate din partea așa-numitei Autorități Port Sudan, una dintre părțile beligerante în războiul civil, care subminează în mod activ eforturile de a pune capăt conflictului și de a restabili stabilitatea.
Aceste invenții tot mai numeroase fac parte dintr-un model calculat de deviere – transferarea vinei asupra altora pentru a se sustrage de la responsabilitatea propriilor acțiuni – menit să prelungească războiul și să obstrucționeze un proces de pace autentic.
„Respingem categoric orice acuzație de acordare a oricărei forme de sprijin oricăreia dintre părțile beligerante de la începutul războiului civil și condamnăm atrocitățile comise atât de Autoritatea Port Sudan, cât și de RSF.
„Ultimul raport al Grupului de experți al ONU arată clar că nu există dovezi concrete că EAU a acordat vreun sprijin RSF sau că ar fi implicată în conflict.
EAU își reafirmă angajamentul ferm de a colabora strâns cu partenerii săi pentru a promova dialogul, a mobiliza sprijinul internațional și a contribui la inițiativele care abordează criza umanitară și pun bazele unei păci durabile.
Aceste eforturi vor contribui la construirea unui viitor sigur și stabil pentru Sudan, care să răspundă aspirațiilor fratelui popor sudanez la pace și dezvoltare.”
Guvernul ciadian nu a răspuns la solicitarea noastră de comentarii.
Articolul Interviu secret, ofițer de informații: Emiratele Arabe Unite sunt „principalul susținător al miliției RSF din Sudan” apare prima dată în Mediafax.
„Mi-ar plăcea să nu mai cumpere petrol din Rusia cât timp Rusia își continuă agresiunea împotriva Ucrainei”, a spus Trump în fața presei, în Biroul Oval al Casei Albe, chiar la începutul reuniunii bilaterale, scrie EFE.
Turcia poate influența Rusia și Ucraina, potrivit lui TrumpÎntrebat despre posibilitatea ca Erdogan să poată media aducerea președinților Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, la masa negocierilor pentru a obține o încetare a focului, Trump a afirmat că liderul turc „ar putea exercita o mare influență, dacă ar dori acest lucru”.
„Pot să vă spun că președintele Erdogan este foarte respectat atât de Putin, cât și de Zelenski. Toți îl respectă pe Erdogan. Chiar îl respectă. Și eu îl respect și cred că ar putea avea o mare influență, dacă ar dori acest lucru”, a explicat miliardarul american.
„Deocamdată, menține o poziție neutră. Îi place să fie neutru și mie, de asemenea. Dar, dacă ar decide să se implice în conflict, cel mai bun lucru pe care l-ar putea face ar fi să nu mai cumpere petrol și gaze din Rusia”, a adăugat Trump.
Președintele american a subliniat din nou că Putin „trebuie să oprească” campania militară din Ucraina și că este „foarte dezamăgit” de liderul rus.
„Sunt foarte dezamăgit de Putin. A luptat cu multă determinare și timp îndelungat”, a spus Trump, menționând că Moscova „a pierdut în jur de un milion de soldați” și că, „în ciuda bombardamentelor intense din ultimele două săptămâni, nu a cucerit practic niciun teritoriu”.
Sancțiuni asupra industriei de apărarePe de altă parte, Trump a afirmat în fața lui Erdogan că ar putea ridica în curând sancțiunile care împiedică Turcia să achiziționeze avioane de vânătoare F-35 fabricate în SUA.
„Ar putea fi foarte curând. Dacă vom avea o întâlnire bună, aproape imediat”, a declarat Trump în fața jurnaliștilor.
În timpul primului său mandat (2017–2021), Trump a impus sancțiuni Turciei, interzicându-i participarea la programul F-35, ca represalii pentru achiziționarea de sisteme rusești de apărare antiaeriană.
„Știu că își dorește F-35 și l-a dorit mereu, iar noi discutăm foarte serios despre asta. El are nevoie de anumite lucruri, iar noi avem nevoie de anumite lucruri. Vom ajunge la o concluzie”, a spus liderul american.
Erdogan, la rândul său, a considerat întâlnirea drept o „oportunitate” de a aborda „unele aspecte legate de F-35 și F-16”.
Articolul „Mi-ar plăcea ca Turcia să nu mai cumpere petrol din Rusia”, i-a spus Trump președintelui Turciei apare prima dată în Mediafax.
Potrivit echipei AIEA staționate la centrală, între sfârșitul zilei de 24 septembrie și primele ore ale zilei de 25 septembrie au fost observate 22 de drone în zonă.
„Omoară oameni fără niciun motiv” — Trump îl critică dur pe Putin, afirmând că războiul a afectat „reputația” RusieiPreședintele SUA, Donald Trump, și-a dublat tonul aparent schimbat față de președintele rus Vladimir Putin în timpul declarațiilor făcute în Biroul Oval pe 25 septembrie, criticându-l dur pe liderul rus pentru războiul în curs din Ucraina.
SUA și Canada au trimis avioane de vânătoare după ce patru avioane rusești au fost detectate în apropierea AlaskăiSUA și Canada au trimis avioane de vânătoare pentru a identifica și intercepta patru avioane militare rusești în largul Alaskăi, pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la incursiunile Moscovei în spațiul aerian al NATO.
India cere SUA să permită achiziționarea de petrol iranian pentru a compensa importurile ruseștiOficialii indieni au reiterat săptămâna aceasta administrației Trump poziția lor conform căreia New Delhi ar putea reduce importurile de petrol rusesc dacă acest comerț ar fi compensat prin achiziționarea de petrol iranian și venezuelean, a relatat Bloomberg pe 25 septembrie.
Dronele ucrainene atacă rafinăria de petrol Afipsky din regiunea Krasnodar Krai din RusiaComandamentul operațional regional din Krasnodar Krai a raportat că resturile dronelor ucrainene au căzut pe una dintre unitățile rafinăriei în cadrul unui atac mai amplu cu drone asupra regiunii. Oficialii ruși au afirmat că un incendiu care s-a întins pe o suprafață de 30 de metri pătrați a fost stins de echipaje.
Pe fondul tensiunilor crescânde, Polonia îndeamnă cetățenii să părăsească „imediat” Belarus„În cazul unei deteriorări drastice a situației de securitate, a închiderii frontierelor sau a altor circumstanțe neprevăzute, evacuarea se poate dovedi mult mai dificilă sau chiar imposibilă”, a declarat Ambasada Poloniei la Minsk într-un comunicat.
Armata ucraineană lovește trei stații de distribuție a gazelor în Luhansk ocupatArmata ucraineană a lovit trei stații de distribuție a gazelor în partea ocupată de Rusia a regiunii Luhansk în noaptea de 25 septembrie, potrivit oficialilor militari.
Merz solicită UE să utilizeze activele rusești înghețate pentru un împrumut destinat apărării UcraineiCancelarul german Friedrich Merz a solicitat UE să utilizeze activele rusești înghețate pentru a acorda Ucrainei un împrumut de 160 de miliarde de dolari, afirmând că „pledează pentru mobilizarea resurselor financiare la o scară care să asigure reziliența militară a Ucrainei pentru mai mulți ani”.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.311. Dronele ucrainene atacă rafinăria de petrol Afipsky din Rusia / SUA și Canada au trimis avioane de vânătoare după ce patru avioane rusești au fost detectate apare prima dată în Mediafax.
Titus Corlățean este de părere că acum, după decizia CSAT, „trebuie să arătăm că suntem stăpâni și controlăm suveranitatea statului român, spațiul aerian, deci trebuie să dai jos”.
„Până nu dai jos una-două drone, te tratează alții de… așa, mai panseist, mai gânditor și mai reflexiv. Nu. Când ai de protejat națiunea română și teritoriul, nu mai stai foarte mult la analiză, le dai jos”, adaugă Titus Corlățean.
El a invocat și îndemnul secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a spus că „tema este foarte serioasă și că nu mai trebuie stat pe gânduri”.
„Polonezii, oameni serioși, și-au făcut treaba atunci când au fost supuși la testul ăla cu 19 drone. Ar fi cazul să dăm și noi măcar una-două drone, să nu ne imaginăm că s-au oprit lucrurile astea. Ne vor mai testa rușii, trebuie să arătăm că suntem stăpâni în țara asta, punct”, afirmă Corlățean.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis joi că aeronavele și dronele militare care încalcă spațiul aerian al României vor fi doborâte la decizia comandantului misiunii, după regulile NATO, iar cele civile, la ordinul ministrului Apărării. CSAT s-a reunit ca să pună la punct protocolul de reacţie împotriva dronelor care intră neautorizat în spaţiul nostru aerian.
Discuția din CSAT vine după ce o dronă rusească a ajuns în spațiul aerian al României, a rămas în jur de 50 de minute și a fost însoțită de avioanele de poliție aeriană până când a intrat în Ucraina. În ultimele zile au fost mai multe incidente de acest tip și în alte țări europene membre NATO – Polonia, Estonia și Danemarca.
Articolul „Ar fi cazul să dăm și noi jos măcar una-două drone”. Ce crede fostul ministru de Externe, Titus Corlățean apare prima dată în Mediafax.
FC Hermannstadt-FC Argeș se joacă de la ora 18.00. Sibienii vin după un succes mare, 2-1 în Giulești, care s-a realizat și datorită schimbărilor inspirate făcute de Marius Măldărășanu, ambii marcatori, Sergiu Buș și Aurelian Chițu fiind introduși pe teren în ultimele 25 de minute, scrie LPF în avancronica meciului.
Și piteștenii trec printr-o perioadă foarte bună, fiind neînvinși în precedentele cinci etape, interval în care au înregistrat patru victorii și o remiză.
FC Hermannstadt şi FC Argeş s-au mai întâlnit în principala competiţie internă de șase ori, de patru ori s-au impus sibienii, iar alte două partide s-au terminat la egalitate.
Universitatea Craiova-Dinamo București este programat la ora ora 21.00.
În 2 mai 2025, Universitatea Craiova – Rapid 1-2, a fost singura înfrângere suferită de olteni în 2025 în campionat pe teren propriu, în rest au 11 victorii și trei remize. De cealaltă parte, bucureștenii sunt neînvinși în ultimele șapte runde, interval în care au înregistrat cinci succese și două rezultate de egalitate.
După 2014, cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiţie internă de 24 ori, de 13 ori au câştigat oltenii, de patru ori au învins bucureştenii, iar alte şapte partide s-au terminat la egalitate.
Articolul Hermannstadt-FC Argeș și Universitatea Craiova-Dinamo deschid etapa a 11-a a Superligii apare prima dată în Mediafax.
Republica Moldova organizează în această duminică alegeri parlamentare, considerate decisive de președinta Maia Sandu, care le-a numit „cele mai importante din istoria acestei mici țări”.
Rezultatul acestor alegeri va arăta dacă țara își continuă drumul către integrarea în Uniunea Europeană sau dacă se va reorienta spre Rusia, arată o analiză The Guardian.
De ce sunt atât de importanteRepublica Moldova are o populație de 2,4 milioane de locuitori. Țara se află între România și Ucraina și poate fi considerată epicentrul Europei în acest moment, prin importanța deosebită pe care o are.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat recent că Republica Moldova are nevoie de mult ajutor extern pentru a evita să ajungă sub controlul Rusiei.
„Europa nu își poate permite să piardă și Moldova”, a spus președintele ucrainean în discursul său susținut la ONU.
Poziția geografică și relația directă cu NATO prin granița cu România fac din Moldova un actor diplomatic mai relevant decât ar putea părea din dimensiunea mică a țării.
În 2021, cetățenii au ales partidul pro-occidental PAS, condus de Maia Sandu. După atacul pe scară largă al Rusiei asupra Ucrainei, Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană.
Țara a primit rapid, după această mișcare, statutul de candidat. Ea își propune să adere până în 2030.
Maia Sandu a câștigat un nou mandat prezidențial anul trecut, în 2024, însă referendumul privind aderarea la Uniune a trecut la limită.
Rezultatul de la referendum a pus în balanță dorința reală a populației privind traiectoria politică
De asemenea, au existat acuzații de influență rusă, inclusiv o schemă în care 15 milioane de dolari ar fi ajuns la aproximativ 130.000 de alegători, echivalentul a 10% din electorat.
Sondajele sugerează acum că PAS ar putea pierde majoritatea parlamentară, fiind provocat de partide pro-ruse sau de formațiuni care se declară pro-europene doar formal. Fără majoritate, reformele cerute pentru integrarea în Uniunea Europeană ar putea întârzia.
Maia Sandu a avertizat că un guvern pro-Moscova ar fi „rampa de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene”.
„Nu poate exista o UE sigură, nici o Polonie, Franță și Germania sigure fără o Moldovă independentă”, a transmis premierul Poloniei, Donald Tusk, când era în vizită la Chișinău.
Principalii actori politiciPartidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost fondat în 2016 de Maia Sandu, absolventă Harvard și fostă angajată a Băncii Mondiale. Președinta Republicii Moldov îl are alături, în această cursă politică, pe premierul Dorin Recean, care este economist.
Principalii contra-candidați în cursa parlamentară sunt grupările din Blocul Patriotic, în frunte cu fostul președinte Igor Dodon.
Aceștia promovează intens, în discursul lor, apropierea Republicii Moldova de Rusia.
Blocul Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, și de Alexandru Stoianoglo, critică guvernul pentru lipsa de progrese în domeniul infrastructurii și al nivelului de trai.
Deși se prezintă drept pro-european, unii experți cred că are rolul de a slăbi PAS și de a păstra influența rusă.
În competiție se află și Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, cunoscut pentru mesajele sale populiste. Cu toate acestea, oamenii lui Ilan Shor, condamnat pentru fraudă și aflat în exil, nu apar pe buletinul de vot.
Cum se voteazăCetățenii moldoveni leg 101 deputați prin vot proporțional. Diaspora, estimată la un milion de moldoveni, poate decide rezultatul, mai ales că în trecut sprijinul său a fost foarte important pentru PAS și pentru referendumul pro-Uniune.
Un alt factor important îl reprezintă cei peste 277.000 de alegători din Transnistria, regiune controlată de separatiști pro-ruși.
De obicei, participarea lor la vot a fost redusă, dar există suspiciuni că Rusia a intensificat campaniile de dezinformare acolo.
Ce scenarii sunt posibileSondajele recente arată un mic avantaj pentru partidul PAS, condus de Maia Sandu, însă fără garanția unei majorități în cadrul acestor alegeri de pe 28 septembrie.
Posibilele variante includ o victorie a PAS, un parlament fragmentat care ar duce la negocieri, sau chiar un succes al forțelor pro-ruse cu sprijinul partidelor de centru.
În cea mai întunecată situație, cursul european al Moldovei ar fi pus în pericol.
Incertitudinea cea mai mare este alimentată de temerile privind amestecul Rusiei. Autoritățile au arestat recent 74 de persoane, suspectate de implicare într-un plan de destabilizare finanțat de Moscova.
Premierul Recean a declarat că Rusia a investit „sute de milioane de euro” pentru a „asedia țara noastră”. Kremlinul a negat, totuși, acuzațiile de intervenție asupra procesului electoral din Moldova.
Un raport al Digital Forensic Research Lab avertizează că Moldova se confruntă cu „amenințări hibride persistente conduse de Rusia, inclusiv război informațional, finanțare ilicită, atacuri cibernetice și mobilizarea proxy”.
Articolul Analiză The Guardian. Alegerile parlamentare din Moldova, o miză majoră pentru viitorul țării apare prima dată în Mediafax.
Fostul director al Biroului Federal de Investigații (FBI), James Comey, a fost pus sub acuzare joi de un mare juriu federal din districtul estic al statului Virginia.
El este acuzat de declarații false și obstrucționarea unei proceduri a Congresului, fapte care ar putea să-i aducă o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.
Conform NBC News, dosarul vizează mărturia pe care Comey a dat-o în fața Comisiei Juridice a Senatului, pe 30 septembrie 2020.
Întrebat atunci dacă a autorizat scurgeri de informații privind anchetele FBI legate de Donald Trump sau Hillary Clinton, Comey a spus că își menține declarațiile anterioare, deși fostul său adjunct, Andrew McCabe, afirmase că primise acordul lui Comey pentru a furniza informații presei.
Inculparea survine la câteva zile după ce președintele Trump a cerut public, printr-o postare pe rețeaua sa socială, ca procurorul general Pam Bondi să îl urmărească penal pe Comey și pe alți critici, inclusiv congresmanul democrat Adam Schiff și procurorul general al statului New York, Letitia James.
Comey a respins acuzațiile într-un mesaj video: „Știam de ani de zile că există costuri pentru a-l înfrunta pe Donald Trump, dar nu am fi putut trăi altfel. Sunt nevinovat și am încredere în sistemul judiciar federal”, a spus el.
Articolul James Comey, fostul director FBI, a fost pus sub acuzare pentru declarații false apare prima dată în Mediafax.
Președintele Donald Trump a anunțat joi impunerea unor tarife masive pentru o gamă largă de produse importate, argumentând că măsura protejează producătorii americani și securitatea națională, potrivit Reuters.
Începând cu 1 octombrie, medicamentele de marcă sau brevetate vor fi taxate cu 100%, camioanele grele cu 25%, iar dulapurile de bucătărie cu 50%.
De asemenea, tarife de 50% se vor aplica pentru mobilierul de baie și 30% pentru mobilierul tapițat.
Trump a spus că noile taxe pe camioane urmăresc să apere companii americane precum Peterbilt, Kenworth și Freightliner de „concurența externă neloială”.
Măsura a provocat reacții critice din partea Camerei de Comerț a SUA, care a subliniat că principalii furnizori de camioane grele sunt Mexic, Canada, Japonia, Germania și Finlanda, toți aliați ai Statelor Unite.
Tariful de 100% pentru medicamente vizează toate produsele farmaceutice de marcă importate, cu excepția cazurilor în care producătorul a început deja construcția unei fabrici pe teritoriul SUA.
Industria farmaceutică a avertizat că măsura ar putea perturba lanțurile de aprovizionare, în contextul în care aproape jumătate din ingredientele medicamentelor consumate în SUA provin din Europa și din alte țări aliate.
Articolul Trump anunță tarife uriașe pentru tiruri, medicamente și mobilier de bucătărie apare prima dată în Mediafax.
Armata ucraineană a efectuat lovituri asupra a trei stații de distribuție a gazului din partea ocupată de Rusia a regiunii Luhansk, au anunțat oficiali militari ucraineni.
Țintele se aflau în localitățile Șceastia, Severodonețk și Novopskov, potrivit lui Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot.
Acesta a precizat că operațiunea a fost realizată de Regimentul 14 de Vehicule Aeriene Fără Pilot în noaptea de 25 septembrie.
Brovdi a explicat că stația din Șceastia era principalul furnizor de gaz pentru termocentrala din Luhansk, care acum este nevoită să treacă pe cărbune.
Atacul asupra facilității din Severodonețk a pus în pericol alimentarea cu gaz a industriei chimice, inclusiv a uzinei Azot.
Comandantul a sugerat, de asemenea, că ar putea urma lovituri similare pe teritoriul rus.
El a menționat incidentul din regiunea Krasnodar, unde o fabrică de îngrășăminte operată de EuroChem și-a suspendat activitatea după un atac cu drone în aceeași noapte, informație relatată de presa rusă Astra.
Articolul Explozii în orașul Luhansk ocupat: Armata ucraineană a lovit trei stații de distribuție a gazului apare prima dată în Mediafax.
NATO și statele europene au avertizat Rusia că vor reacționa militar la noi incursiuni aeriene, după ce mai multe avioane rusești au traversat spațiul aerian al Estoniei săptămâna trecută.
Potrivit Bloomberg, diplomați britanici, francezi și germani au avut o întâlnire la Moscova în care au catalogat incidentul drept intenționat, în pofida dezmințirilor Kremlinului.
Incidentul vine pe fondul unei serii de provocări: în ultima lună, drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, României și, posibil, Danemarcei.
Estonia a acuzat Rusia că, pe 19 septembrie, trei avioane MiG-31 au intrat 12 minute în spațiul său aerian, iar astăzi piloți ungari au interceptat cinci aeronave rusești deasupra Mării Baltice.
Un oficial german a confirmat întâlnirea de la Moscova, precizând că ambasadorii europeni au cerut oprirea imediată a acestor acțiuni.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că se coordonează cu Paris, Londra și Varșovia și sprijină „toate măsurile necesare”.
În acest context, NATO a activat de două ori luna aceasta articolul 4, care prevede consultări între aliați în caz de amenințare.
Danemarca ia în calcul să facă același pas după ce drone suspecte au perturbat traficul aerian la Copenhaga.
Articolul Europa și NATO avertizează Moscova: Vom raspunde cu forță, avioanele rusești care încalcă spațiul aerian pot fi doborâte apare prima dată în Mediafax.
Președintele Donald Trump a semnat joi un ordin executiv care oficializează procesul de vânzare a activităților TikTok din SUA către un consorțiu de investitori americani și globali, evaluând noua companie la aproximativ 14 miliarde de dolari, potrivit vicepreședintelui JD Vance.
Conform Reuters, măsura urmărește să respecte legea din 2024, ce impune ca aplicația să fie deținută de entități non-chineze pentru a continua să funcționeze în SUA.
Trump a declarat că a discutat cu președintele chinez Xi Jinping, care „a fost de acord” cu planul.
Printre investitorii anunțați se numără Michael Dell și Rupert Murdoch, iar Oracle și firma de private equity Silver Lake vor deține împreună aproximativ 50% din TikTok U.S., au precizat surse apropiate negocierilor.
Un grup de acționari actuali ai companiei-mamă ByteDance ar urma să dețină circa 30%, în timp ce ByteDance ar rămâne cu mai puțin de 20%, conform cerințelor legii americane.
Casa Albă nu a detaliat modul în care a stabilit valoarea de 14 miliarde de dolari, sub estimările anterioare de 30 -40 de miliarde pentru platformă fără algoritmul de recomandare.
Deși termenul-limită pentru interzicerea aplicației este 16 decembrie, Trump a subliniat că vânzarea va asigura protejarea datelor utilizatorilor americani și o „operare complet americană” a TikTok.
Articolul Trump semnează ordinul pentru vânzarea TikTok U.S., evaluată la 14 miliarde de dolari apare prima dată în Mediafax.
Administrația Cyberspațiului din China a demarat o campanie națională de „curățare” a mediului online, menită să reducă postările ce „exagerează sentimente negative și pesimiste”, scrie BBC.
Scopul oficial este „corectarea emoțiilor negative” și crearea unui internet „mai civilizat și rațional”, potrivit comunicatului publicat în această săptămână.
Autoritățile urmăresc să limiteze mesaje precum „munca e inutilă” sau „studiile nu ajută la nimic”, populare în rândul unei generații tinere care se confruntă cu perspective economice sumbre, șomaj ridicat și competiție acerbă pentru locuri de muncă și admiterea la facultate.
Printre cei afectați se numără creatori de conținut cunoscuți, precum Hu Chenfeng, ale cărui conturi au fost șterse fără explicații, după ce a făcut un comentariu viral despre „oameni Android”, o glumă interpretată ca referire la inegalități sociale.
Zhang Xuefeng, un influencer apreciat pentru sfaturile sale directe despre educație și carieră, a văzut de asemenea restricționat accesul la publicul său, după ce a vorbit deschis despre realitățile dure ale pieței muncii.
Campania vizează și platformele de socializare.
Aplicații populare precum Xiaohongshu, Kuaishou și Weibo riscă sancțiuni pentru că nu au controlat suficient conținutul considerat „negativ” sau „trivial”.
Experții avertizează că limitarea exprimării frustrărilor ar putea înrăutăți starea psihică a populației tinere.
„A împiedica oamenii să-și descarce nemulțumirile poate avea efectul contrar,” spune Simon Sihang Luo, profesor la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.
Articolul Campanie pentru a elimina pesimismul și „corectarea emoțiilor negative” de pe internet, lansată de China apare prima dată în Mediafax.
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Uniunii Europene să mobilizeze activele rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de apărare destinat Ucrainei, în valoare de circa 160 de miliarde de dolari (140 de miliarde de euro), scrie Kyiv Independent.
Într-un articol publicat joi în Financial Times, Merz a afirmat că un astfel de sprijin ar asigura reziliența militară a Kievului „pentru câțiva ani”, subliniind că este nevoie de un „impuls nou” pentru a schimba calculele Moscovei.
Până acum, guvernele UE, inclusiv Germania, au evitat să folosească activele rusești înghețate, invocând riscuri juridice și financiare, dar și temeri că măsura ar putea submina încrederea în euro ca monedă de rezervă și ar provoca reacții dure din partea Rusiei.
Merz a recunoscut aceste preocupări, menționând că Germania a fost și rămâne prudentă în privința confiscării activelor Băncii Centrale a Rusiei, dar a insistat că blocul european trebuie să găsească o soluție pentru a pune fondurile la dispoziția Ucrainei.
Potrivit planului propus, Ucraina ar primi un împrumut fără dobândă, garantat de activele rusești înghețate, rambursarea urmând să fie efectuată abia după ce Moscova va compensa daunele provocate de război. „Până atunci, activele rusești vor rămâne înghețate, conform deciziei Consiliului European”, a precizat Merz.
Articolul Merz cere folosirea activelor rusești înghețate pentru un împrumut de apărare către Ucraina apare prima dată în Mediafax.
