„(Dorinel Umbrărescu, n.r.) este unul dintre potențialii cumpărători. Am avut discuții”, a declarat pentru Economedia Remus Borza, preşedintele Euro Insol şi cel care administrează planul de restructurare financiară pentru Liberty Galaţi.
Dorinel Umbrărescu nu a răspuns la apelurile și mesajele transmise de Economedia. Nici alți reprezentanți ai grupului UMB nu au răspuns încercărilor de contactare.
Amintim că Liberty Galați, deținut de Sanjeev Gupta, controversatul magnat indian al industriei metalurgice, se află în prezent în concordat preventiv, o procedură prin care se evită intrarea în insolvență, iar creditorii și instanța au aprobat luna trecută un plan de restructurare.
Datoriile Liberty Galați se ridică la circa un miliard de euro, din care doar statul român are de recuperat circa jumătate de miliard de euro – două linii de finanțare acordate de banca de stat EximBank (circa 300 de milioane de euro) și creanțe ale companiei către ANAF (circa 200 de milioane de euro).
Statul român caută așadar acum să atragă investitori pentru a salva combinatul siderurgic Liberty Galați și fabrica de produse tubulare Liberty Tubular Products Galați. Cele două societăți se confruntă cu dificultăți financiare, din cauza prețurilor la energie, a tarifelor la oțel și a concurenței date de importurile masive de oțel, iar ambele au intrat în concordat preventiv și se pregătesc de restructurare.
„Am încercat să calificăm un nou investitor sau un consorțiu de noi investitori sau acționari care să susțină combinatul. Suntem în discuții preponderent cu companii românești cu obiect de activitate complementar cu (fostul , n.r.) Sidex, care folosesc, comercializează oțelul sau tabla de la Galați. Chiar și de dimineață am avut o discuție cu unul dintre investitori, a făcut o scrisoare-angajament către Guvern. Suntem în discuție cu un consorțiu de firme din Germania, Italia, Spania pe un contact de tolling, care nu rezolvă problema creditorilor, dar firma vine cu materii prime și plătește salarii”, a declarat Remus Borza pentru Economedia.
Relații anterioare de business între Dorinel Umbrărescu și Sanjeev GuptaDorinel Umbrărescu și miliardarul indian Sanjeev Gupta au mai făcut afaceri și în trecut.
În aprilie 2020, Sanjeev Gupta a cumpărat Banca Română de Credite și Investiții de la Dorinel Umbrărescu, scria atunci profit.ro.
Sanjeev Gupta a cumpărat BRCI în nume propriu și deține 99,35% din capitalul băncii.
Gupta a preluat împrumuturile subordonate de 35 de milioane de lei de la Dorinel Umbrărescu și fiii săi, care finanțau solvabilitatea băncii din 2015.
Dorinel Umbrărescu, unul dintre “regii asfaltului” prin UMB Spedition și Tehnostrade, a cumpărat ATE Bank în 2013 și în 2014 i-a schimbat numele în BRCI cu ambiția de a face o bancă universală. Banca a înregistrat, în schimb, doar pierderi și bilanțul s-a redus de la an la an.
Umbrărescu deține și combinatul siderurgic Oțelul RoșuAmintim că Umbrărescu mai deține și combinatul siderurgic Oțelul Roșu din județul Caraș-Severin, unde vrea să producă oțel beton pentru construcții. El a preluat combinatul anul trecut, prin intermediul firmei Eco Wind Power, deținută de familia sa.
„Combinatul Oțelul Roşu va fi salvat și redeschis! Grup UMB, condus de domnul Umbrǎrescu, va investi aici peste 300 de milioane de euro și va crea peste 600 de locuri de muncă noi. Investiția vine să asigure producția materialelor necesare proiectelor de infrastructură din România”, scria fostul premier Marcel Ciolacu pe Facebook.
Grupul UMB va investi aproximativ 300 de milioane de euro în revitalizarea fostului combinat siderurgic din Oțelu Roșu, închis din 2012. Planul prevede crearea a 100-150 de locuri de muncă în prima etapă, cu o creștere ulterioară la 300-400 de angajați până anul viitor.
Toate indiciile duc spre intenția ca familia Umbrărescu să producă aici fier beton striat și sârmă, materiale destinate activității principale a UMB Group, construcția de drumuri, viaducte și poduri, grupul de societăți fiind angrenat în mai toate șantierele de autostrăzi din România.
Articolul „Regele asfaltului”, Dorinel Umbrărescu, interesat să cumpere Liberty Galați / Remus Borza: Suntem în discuții preponderent cu companii românești pentru preluarea combinatului siderurgic apare prima dată în Mediafax.
Președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz și premierul Poloniei Donald Tusk au transmis: „Felicităm poporul Republicii Moldova pentru angajamentul său față de democrație într-un moment crucial”.
Aceștia au salutat desfășurarea pașnică a procesului electoral și au denunțat tentative hibride de destabilizare.
„Felicităm societatea moldovenească și autoritățile competente pentru desfășurarea pașnică a alegerilor, în ciuda interferențelor fără precedent din partea Rusiei, inclusiv prin scheme de cumpărare a voturilor și dezinformare. Aceste încercări hibride au urmărit să submineze instituțiile democratice ale țării și parcursul său către UE. Cu toate acestea, în ciuda diferitelor forme de interferență manipulatoare menite să destabiliza țara, alegătorii moldoveni au demonstrat încă o dată că nu vor permite ca viitorul lor în pace și libertate să le fie luat”, se arată în comunicat.
Macron, Merz și Tusk au reafirmat angajamentul Franței, Germaniei și Poloniei de a sprijini dezvoltarea democratică, reformele și creșterea economică a Republicii Moldova, în parcursul său spre aderarea la Uniunea Europeană.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova, desfășurate duminică s-au încheiat cu victoria Partidul Acțiune și Solidaritate. PAS a obținut 50,20% din voturi (792.557).
Pe locul al doilea s-a clasat Blocul Patriotic, cu 24,17% (381.505 voturi), urmat de Blocul Electoral „Alternativa”, care a strâns 7,96% (125.673 voturi).
În Parlament vor mai intra Partidul Nostru, cu 6,20% (97.852 voturi), și Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), cu 5,62% (88.679 voturi).
Articolul Liderii Franței, Germaniei și Poloniei felicită Republica Moldova pentru alegerile parlamentare apare prima dată în Mediafax.
Soldații vor trebui să fie recrutați între 1 octombrie și 31 decembrie pentru a-și îndeplini serviciul militar obligatoriu, care durează un an în Rusia.
Țara organizează în fiecare an două campanii de recrutare, una în primăvară și alta în toamnă.
De la începutul atacului său la scară largă împotriva Ucrainei, în februarie 2022, armata rusă asigură că acești recruți nu sunt desfășurați pe câmpul de luptă împotriva trupelor ucrainene și îndeplinesc sarcini subalterne în Rusia.
Campania de recrutare militară din primăvara anului 2025 avea ca obiectiv recrutarea a 160.000 de bărbați, iar cea din toamna anului 2024, a 133.000 de bărbați.
Recruții trebuie distinși de cei peste 300.000 de rezerviști mobilizați pentru a lupta în Ucraina începând din toamna anului 2022, care își îndepliniseră deja serviciul militar în armata rusă.
Desfășurarea recruților pe front este un subiect sensibil în Rusia, în special de la primul război din Cecenia (1994-1996), care a văzut tineri aflați în serviciul militar trimiși, răniți și uciși în luptă, provocând o puternică emoție în rândul populației. În contextul războiului împotriva Ucrainei, au fost totuși semnalate în repetate rânduri cazuri de recruți care s-au regăsit pe câmpul de luptă.
În august 2024, Kievul a afirmat că a luat prizonieri recruți în timpul ofensivei sale surpriză din regiunea rusă Kursk, la granița cu Ucraina. În 2023, Rusia a adoptat o lege care amână de la 1 ianuarie 2024 vârsta limită de recrutare de la 27 la 30 de ani.
Articolul Rusia vrea să recruteze 135.000 de bărbați pentru serviciul militar apare prima dată în Mediafax.
MAE felicită, de asemenea, forțele politice pro-europene pentru această victorie clară și convingătoare, obținută în condițiile unor presiuni, amenințări și ingerințe externe fără precedent, din partea vectorilor susținuți direct sau indirect de Federația Rusă.
„În acest context complicat, autoritățile Republicii Moldova au demonstrat o reziliență exemplară și și-au îndeplinit responsabilitățile față de cetățeni – în primul rând răspunderea de a asigura integritatea democratică a alegerilor și de a organiza scrutinul la înalte standarde democratice. Alegerile legislative din 28 septembrie, soldate cu o majoritate parlamentară pro-europeană clară, dau un mandat puternic viitorului Guvern să accelereze eforturile de integrare europeană și reformele asociate acestuia. Parlamentului rezultat din aceste alegeri îi revine înalta responsabilitatea de a face ca obiectivul integrării europene să devină realitate”, transmite MAE, luni, într-un comunicat de presă.
De asemenea, MAE mai arată că România rămâne cel mai puternic și statornic partener al Republicii Moldova în drumul său către integrarea în Uniunea Europeană.
„Sprijinul României va urmări deopotrivă avansarea procesului politic și a negocierilor aferente, integrarea cât mai profundă a Republicii Moldova în Piața Unică, susținerea reformelor și consolidarea instituțiilor statului, precum și multiplicarea beneficiilor concrete pe care procesul integrării europene le aduce pentru toți cetățenii Republicii Moldova”, potrivit documentului citat.
Articolul Ministerul Afacerilor Externe salută rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova apare prima dată în Mediafax.
Presată de scumpirile la carburant și de retragerea companiilor petroliere, California – considerată multă vreme un model în politici climatice – face un pas înapoi și caută compromisuri. În locul unei tranziții accelerate spre energia verde, statul se orientează acum spre soluții de avarie, menite să evite o criză energetică iminentă.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, cunoscut pentru pozițiile sale dure împotriva combustibililor fosili, a schimbat radical direcția. În ciuda faptului că anul trecut denunța industria petrolieră drept „inima poluată a acestei crize climatice”, acum inițiază o colaborare discretă cu marile companii petroliere, pentru a evita o criză economică și socială.
„Aceasta nu este o inițiativă ideologică. Suntem în domeniul aplicării practice”, a declarat Newsom, citat de Bloomberg, justificând un pachet legislativ care relaxează procesul de autorizare pentru forajul de petrol.
Compromis legislativ în sectorul petrolierPachetul invocat de guvernator vizează simplificarea procedurilor pentru acordarea permiselor de foraj și întreținerea infrastructurii petroliere, pentru a preveni închiderea unor rafinării esențiale și a stabiliza piața internă de carburant. În ciuda opoziției din partea grupurilor ecologiste, autoritățile susțin că aceste măsuri sunt necesare pentru a evita o criză energetică de proporții și că vor avea un caracter temporar.
California se confruntă cu un deficit tot mai accentuat de producție internă de combustibili, iar importurile nu pot acoperi acest gol suficient de repede. Statul riscă să piardă aproape 20% din capacitatea sa de rafinare – rafinării importante, precum cele operate de Valero și Phillips 66, și-au anunțat închiderea în următorii ani, iar companii precum Chevron și-au mutat deja operațiunile din stat.
Comunități dependente de rafinăriiImpactul este deja vizibil în orașe precum Benicia, unde rafinăria Valero, aflată în funcțiune de peste 50 de ani, aducea 10% din veniturile locale: „Această rafinărie oferea acea plasă de siguranță economică pentru a rămâne o comunitate mică. Ei bine, acum acea plasă a dispărut”, a explicat administratorul orașului, Mario Giuliani.
Pe lângă riscurile economice, autoritățile se confruntă și cu presiuni din partea cetățenilor, exasperați de prețurile ridicate la pompă: cu peste un dolar mai mari decât media națională.
Democrații reevaluează prioritățileCriticile nu au întârziat, atât din partea republicanilor, cât și a ecologiștilor care care acuză administrația Newsom de o „capitulare în fața lobby-ului petrolier”, după ani de angajamente ferme în favoarea tranziției verzi: „Panica stârnită în jurul șocurilor de preț i-a făcut pe legiuitori să intre în criză”, consideră activiștii de la organizația ecologistă Asian Pacific Environmental Network.
Cu toate acestea, noua realitate indică o posibilă schimbare mai largă în cadrul Partidului Democrat din California, unde chiar și susținători ai cauzelor ecologiste recunosc nevoia de compromis. „Există acum o apetență, chiar și în rândul democraților preocupați de climă, pentru mai mult foraj petrolier în California, alături de acțiuni climatice mai agresive”, notează sursa citată.
Ttranziția energetică rămâne un obiectiv declarat, dar California pare să intre într-o pauză strategică, în care nevoile economice imediate primează în fața ambițiilor climatice de termen lung.
Articolul California redeschide ușa industriei petroliere: tranziția verde intră în pauză apare prima dată în Mediafax.
Cum poate un profesor de istorie să integreze AI în procesul de predare?
Este o întrebare la care oferă un posibil răspuns Mihai Manea, Președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România, care e de părere că integrarea AI în procesul de predare poate să redefinească materia de la simpla învățare despre trecut, la dezvoltarea sentimentului civic,a raționamentului, a recunoașterii tiparelor și chiar luarea deciziilor.
Mihai Manea identifică câteva metode prin care AI poate fi integrat în procesul de predare a istoriei și consideră că AI este absolut necesar, ca un instrument concret, care poate să transforme radical procesul educațional.
Acum, profesorul și manualul nu mai sunt singura sursă de informare a elevului.
„Reconstituiri 3D ale unor evenimente istorice”În același timp, accesul la o multitudine de surse istorice poate fi și o provocare imensă.
Dar care ar fi metodele prin care AI ar putea fi integrat în procesul de predare, așa cum îl vede profesorul Manea?
„Lecțiile interactive, dezbaterile online, reconstituirile 3D ale unor evenimente istorice, utilizarea realității virtuale pentru a vizita locuri încărcate de semnificație istorică”, e de părere profesorul Mihai Manea.
„Profesorii de istorie trebuie să învețe să devină ghizi în acest „ocean de informații”, orientând elevii spre surse credibile și învățându-i să deosebească între fapte și interpretări”.
Mihai Manea propune lecții personalizate, adaptate nivelului fiecărui elev, astfel încât cel avansat să nu se plictisească, iar cel dificultuăți d eînțelegere să nu devină frustrat și descurajat.
Propunerile lui Mihai Manea„Oportunitatea cea mai mare constă însă în dezvoltarea unor abilități transversale: gândirea critică, capacitatea de a lucra cu surse multiple și de a evalua informația.
Într-o lume în care „fake news” devine un fenomen global, aceste abilități sunt mai importante ca niciodată”, spune Mihai Manea.
Acesta atrage atenția asupra riscului de fake news și al dependenței de tehnologie.
De asemenea, pune o înrebare etică, absolut legitimă: cine controlează AI? „Cum ne asigurăm că instrumentele nu sunt folosite pentru manipulare ideologică sau dezinformare”?
Profesorul dă exemplul unor programe AI care deja există în predarea istoriei în alte țăriÎn SUA, platforma Khan Academy a introdus recent un chatbot educațional care interacționează cu elevii în timp real.
„În Europa, proiectul „Europeana”, dezvoltat sub egida EUROCLIO, digitalizează milioane de documente și artefacte culturale, iar AI e folosit pentru a facilita căutarea și contextualizarea acestora”.
În Japonia și Coreea de Sud s-au dezvoltat programe educaționale bazate pe realitate virtuală și AI, care le permit elevilor să exploreze evenimente istorice într-un mod interactiv.
În China, de asemenea, AI este utilizat pentru a analiza manuscrise istorice și pentru a sprijini cercetarea academică. Aceste exemple arată că direcția globală este clară: AI devine un instrument din ce în ce mai important în educație.
În România, digitalizarea educației este încă la început, deși pandemia de COVID-19 a accelerat mult procesul. Majoritatea școlilor au experimentat platforme online, însă utilizarea AI se află, totuși, la nivel incipient”, scrie Mihai Manea, care crede în potențialul uriaș al AI în predarea istoriei.
Și care are și o sugestie: Arhivele Naționale ar putea integra AI pentru digitalizarea masivă a documentelor istorice.
Articolul Istoria predată cu AI? Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: „Sunt absolut necesare programe-pilot în care AI să fie testat ca instrument auxiliar la predarea istoriei” / Arhivele Naționale ar putea integra AI pentru digitalizarea masivă a documentelor istorice apare prima dată în Mediafax.
Jandarmii montani din cadrul Postului Montan Borșa anunță că primele ninsori au cuprins zona Pasului Prislop și traseele turistice din Munții Rodnei și Munții Maramureșului, unde stratul de zăpadă depășește deja câțiva centimetri la altitudini mai mari de 1.500 de metri.
Turiștii sunt îndemnați să se bucure de peisajele de iarnă, dar să pornească la drum pregătiți.
Recomandările jandarmilor includ îmbrăcăminte „în trei straturi”, consultarea prognozei meteo și evitarea traseelor în ceață sau a celor unde s-au semnalat urși.
De asemenea, drumeții ar trebui să aibă un rucsac cu trusă de prim ajutor, lanternă, apă, gustări și să nu plece singuri, anunțând ruta aleasă cabanierilor sau jandarmilor.
Echipajele montane vor patrula în zonele turistice, iar cei care întâmpină probleme sunt sfătuiți să ceară ajutor direct jandarmilor sau să sune la numărul de urgență 112.
Articolul Prima ninsoare în Munții Rodnei și Maramureșului. Jandarmii montani le dau sfaturi turiștilor apare prima dată în Mediafax.
Cotațiile petrolului Brent a scăzut cu 1.13 dolari (1.6%), barilul ajungând la 69 de dolari, iar petrolul West Texas Intermediate a scăzut la 64.5 de dolari/baril, marcând o diminuare a valorii cu 1.22 dolari, respectiv 1.9%.
Potrivit unor surse citate de Reuters, duminică, OPEC urmează să aprobe o creștere a producției de până la 137.000 de barili pe zi, însă organizația se află cu 500.000 de barili pe zi sub ținta stabilită.
Un acord interimar între guvernul irakian, guvernul kurd și companiile străine permite trimiterea a 180.000–190.000 de barili pe zi prin prin Turcia, urmând ca volumul să poată ajunge până la 230.000 de barili pe zi.
Acordul marchează reluarea exporturilor după o pauză de peste doi ani.
Scăderea de luni vine după o săptămână în care ambele repere au câștigat peste 4%, pe fondul atacurilor cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice rusești.
Articolul Prețul petrolului scade cu 2% pe fondul perspectivei de creștere a ofertei globale apare prima dată în Mediafax.
Pompierii atrag atenția asupra riscului de intoxicație cu gazele rezultate în urma procesului de fermentație a mustului, în contextul sezonului de cules al viilor și pregătirea vinului.
„Pentru că mulți dintre voi vă bucurați în această perioadă de culesul strugurilor și mai apoi de pregătirea vinului, vă atragem atenția asupra unui risc mai puțin luat în seamă, și anume, intoxicația cu gazele rezultate în urma procesului de fermentația a mustului”, avertizează ISU Hunedoara.
Recomandările autoritățilorSpecialiștii avertizează că dioxidul de carbon degajat în timpul fermentării nu are culoare și nici miros, ceea ce face ca pericolul să fie greu de perceput.
Pentru a evita incidentele, autoritățile recomandă să nu se depoziteze mustul la fermentat în spații închise și să nu se intre în încăperile unde fierbe vinul fără o ventilație corespunzătoare. De asemenea, este important ca persoanele să anunțe pe cineva atunci când intră într-o astfel de încăpere și să sune de urgență la 112 în caz de probleme.
Simptomele unei intoxicații cu cantități mai mici de dioxid de carbon pot include dureri de cap, greață, amețeli, tulburări de vedere și dificultăți de respirație. În situațiile în care concentrația este foarte mare, persoana afectată își poate pierde cunoștința în doar câteva minute, consecințele putând fi extrem de grave.
Pompierii reamintesc că respectarea măsurilor de siguranță este esențială pentru a preveni tragediile în gospodării în această perioadă.
Articolul Avertismentul pompierilor: Risc de intoxicație cu gaze în timpul fermentării mustului apare prima dată în Mediafax.
Rusia ar folosi petroliere din Marea Baltică pentru a lansa drone care pătrund în spațiul aerian al statelor membre NATO și, prin urmare, ar trebui exclusă din această mare, a declarat luni președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Forumul de Securitate de la Varșovia.
„Există tot mai multe dovezi că Rusia ar fi folosit petroliere în Marea Baltică pentru a lansa drone. Drone care au provocat perturbări majore în nordul Europei. Dacă un petrolier rusesc este folosit pentru a lansa drone, nu are ce căuta în Marea Baltică”, a afirmat Zelenski.
El a subliniat că aceste acțiuni reprezintă „activitate militară de facto împotriva țărilor europene”, iar Europa „are dreptul să închidă strâmtorile și rutele maritime pentru a se proteja”.
Declarațiile vin pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Rusia și NATO, după mai multe incidente recente: în septembrie, drone rusești au fost doborâte deasupra Poloniei, iar altele au pătruns în spațiul aerian al României.
La doar câteva zile, trei avioane de vânătoare MiG-31 ruse au intrat timp de 12 minute în spațiul aerian estonian, fiind interceptate de avioane NATO.
„Toate acestea reprezintă riscuri și o încălcare clară a spațiului aerian, a granițelor și a dreptului internațional. Răspunsul trebuie să fie unitar, nu doar în Europa, ci și din partea Statelor Unite”, a subliniat președintele ucrainean.
Articolul Zelenski cere închiderea Mării Baltice pentru Rusia după incidente cu drone apare prima dată în Mediafax.
Prezența unor fragmente de dronă a fost semnalată luni în zona canalului Șontea Nouă, din județul Tulcea, a anunțat MApN.
Ministerul Apărării Naționale anunță că a fost informat, luni, despre faptul că în zona canalului Șontea Nouă, din județul Tulcea, a fost semnalată, prin apel la serviciul 112, existența unor fragmente de dronă.
O echipă mixtă formată din specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Poliția de Frontieră face cercetări la fața locului.
Fragmentele vor fi ridicate în vederea expertizării.
Articolul MApN: Fragmente de dronă în zona canalului Șontea Nouă apare prima dată în Mediafax.
„Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale a finalizat verificarea cererilor validate automat prin intermediul aplicației informatice EPIDS și s-au emis primele tichete de energie pentru plata facturilor aferente lunilor iulie și august 2025”, potrivit ANPIS.
ANPIS a virat o nouă tranșă de tichete de energie pentru 168.606 beneficiari, în valoare totală de 16.741.800 lei, sumă ce poate fi folosită pentru plata facturilor de energie electrică din lunile iulie și august 2025.
„În prima etapă, au fost plătite sumele aferente celor 274.541 beneficiari de tichet de energie, în valoare totală de 27.384.900 lei”, conform sursei citate.
Articolul ANPIS: Încă 168.606 conturi alimentate pentru plata facturilor de energie din iulie și august apare prima dată în Mediafax.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, împreună cu Poliția Sectorului 5 Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, a început urmărirea penală împotriva unei societăți comerciale și a administratorului acesteia, acuzați că, în perioada 25 iulie 2024 – 25 februarie 2025, au reținut și nu au virat către stat contribuții fiscale obligatorii.
Procurorii spun că este vorba despre contribuții de asigurări sociale (CAS) în valoare de 10.576.929 lei, contribuții de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 4.549.588 lei și impozit pe veniturile salariale de 3.191.360 lei… un prejudiciu total de 18.317.877 lei.
Pe 25 septembrie au fost efectuate percheziții la locuința administratorului și la sediul firmei.
În cauză s-au instituit măsuri asigurătorii, fiind puse sub sechestru bunuri mobile și imobile și au fost poprite conturi bancare, bunurile indisponibilizate fiind evaluate la 11.940.420 lei.
La 26 septembrie, procurorii au cerut Judecătoriei Sectorului 5 interzicerea pentru 60 de zile a unor operațiuni patrimoniale ale firmei, pentru a preveni diminuarea activelor sau intrarea în insolvență.
Parchetul subliniază că toate procedurile respectă Codul de procedură penală și principiul prezumției de nevinovăție.
Articolul Percheziții și sechestru de aproape 12 milioane lei într-un dosar de evaziune fiscală apare prima dată în Mediafax.
Premierul Olandei, Dick Schoof, a declarat într-un interviu pentru Al Jazeera că guvernul său recunoaște existența unui „risc de genocid” în Gaza, însă stabilirea oficială a unui genocid trebuie făcută de Curtea Internațională de Justiție (CIJ).
„Vedem riscul de genocid și acționăm în consecință. Dar genocidul va fi decis de Curtea Internațională de Justiție,” a spus Schoof, referindu-se la dezbaterile din parlamentul olandez asupra concluziilor Comisiei Independente de Ancheta a ONU, care a acuzat Israelul de genocid.
Întrebat despre ritmul „extrem de lent” al procedurilor CIJ în contextul în care „Israel comite masacre zilnic”, premierul a subliniat că „genocid este un termen foarte specific și tocmai de aceea trebuie decis de o instanță.”
Schoof a descris concluziile comisiei ONU drept „șocante” și a spus că guvernul său face eforturi pentru a crește presiunea asupra Israelului. „Rămâi fără cuvinte când citești aceste constatări, pentru că ceea ce se întâmplă este absolut îngrozitor și catastrofal,” a adăugat el.
Articolul Premierul Olandei afirmaă că determinarea genocidului din Gaza aparține Curții Internaționale de Justiție: „Este un termen foarte specific” apare prima dată în Mediafax.
Confirmarea vine în urma unor rapoarte anterioare din mass-media locală rusă privind un atac cu drone asupra fabricii. Înainte de atac, guvernatorul regiunii Breansk, Alexander Bogomaz, a emis un avertisment cu privire la o posibilă amenințare cu rachete în zona Karachev.
Fabrica Elektrodetal produce o gamă de conectori electrici pentru uz militar și industrial. Produsele sale includ conectori de joasă frecvență, de înaltă frecvență și combinate, utilizați în sectoare precum aerospațial, electronic și instrumentație.
Aceste componente sunt utilizate în echipamente militare, aeronave, antene, stații de bază, plăci cu circuite imprimate și diverse sisteme de măsurare.
Se pare că atacul asupra facilității a provocat explozii și un incendiu la fața locului. Amploarea totală a pagubelor este încă în curs de evaluare.
Potrivit Statului Major General, atacul a fost efectuat de forțele de rachete și artilerie ale Ucrainei, în coordonare cu alte ramuri ale Forțelor Armate Ucrainene. Atacul a atins o țintă situată la aproximativ 240 de kilometri distanță.
Comandantul marinei ucrainene, Oleksii Neizhpapa, a confirmat că atacul a fost efectuat cu rachete de croazieră Neptune.
Regiunea Breansk se află de-a lungul frontierei nordice a Ucrainei cu Rusia. Karachev este situat la aproximativ 115 kilometri de graniță.
Duminică, rachetele ucrainene HIMARS ar fi lovit o centrală termică în apropierea orașului rus Belgorod, au raportat canalele rusești de Telegram. Guvernatorul regiunii Belgorod, Vyacheslav Gladkov, a confirmat un atac asupra infrastructurii critice a regiunii, precum și „întreruperi semnificative de energie electrică”.
Tot duminică, serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a afirmat că a ucis cel puțin patru operatori ruși de drone în orașul Melitopol din regiunea Zaporizhzhia ocupată de Rusia.
O explozie a zguduit o bază militară păzită pe un aerodrom din Melitopolul ocupat, distrugând o dubă UAZ-452 din era sovietică și ucigând cel puțin patru operatori, a afirmat HUR.
Articolul Ucraina a lovit o unitate industrială militară în regiunea Breansk apare prima dată în Mediafax.
În vârstă de 74 de ani, acesta a obținut duminică o victorie convingătoare în alegerile parțiale din Paris pentru parlamentul francez, devenind noul deputat al celui de-al doilea district electoral al capitalei — unul dintre cele mai bogate din oraș și locul unde se află Turnul Eiffel.
Barnier a obținut 62.6% din voturi, învingându-și rivalul socialist, Frédérique Bredin, fost ministru francez al tineretului și sportului, potrivit cifrelor oficiale publicate de orașul Paris, potrivit Politico.
Fostul negociator al UE pentru Brexit va face parte din Adunarea Națională alături de membrii partidului său, Les Républicains, într-un grup conservator care deține acum 50 din cele 577 de locuri din camera inferioară a parlamentului francez.
Fost premier al FranțeiÎn calitate de prim-ministru, Barnier a condus un guvern minoritar susținut de Les Républicains și de o coaliție de partide care îl susțin pe președintele Emmanuel Macron. El a căzut după trei luni de mandat, după ce grupurile de stânga și de extremă dreapta au adoptat cu succes o moțiune de cenzură împotriva guvernului său.
După victoria de duminică, Barnier a declarat că va acționa cu „loialitate și libertate” în cadrul grupului său politic și că „va continua să sprijine colaborarea cu toate formațiunile politice responsabile”, subliniind necesitatea de a găsi căi pentru elaborarea politicilor, în contextul în care Franța se confruntă cu un nivel de instabilitate politică aproape fără precedent.
Les Républicains dezbat în prezent dacă ar trebui să participe la noul guvern al prim-ministrului Sébastien Lecornu, după ce s-au alăturat celor două administrații eșuate din trecut.
Cursa pentru reprezentarea celui de-al doilea district al Parisului a luat o întorsătură neașteptată în această vară, când ministrul francez al Culturii, Rachida Dati – de asemenea membră a Les Républicains și funcționară locală în district – a semnalat că ar putea candida împotriva lui. Dati și-a abandonat ulterior planurile după ce Les Républicains s-au angajat să o susțină în campania sa pentru a deveni primar al Parisului în martie anul viitor.
Articolul Michel Barnier revine în parlament la nouă luni după ce a fost demis din funcția de prim-ministru al Franței apare prima dată în Mediafax.
Piperea: „Noua valoare europeană este să măsluim alegerile”
Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, a lansat luni pe platforma X un atac dur la adresa Uniunii Europene, susținând că scrutinul din Republica Moldova ar fi fost manipulat de teama unei posibile influențe rusești.
„Noua valoare europeană, pusă în practică în Republica Moldova: trucăm alegerile pentru a evita să fie trucate de ruși”, a scris Piperea.
Gheorghe Piperea este un avocat și a fost ales pe listele AUR la alegerile europarlamentare din 2024. El s-a remarcat prin inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, moțiune ce a picat la vot.
Declarația vine în contextul în care autoritățile de la Chișinău, dar și liderii europeni, au salutat desfășurarea alegerilor și au subliniat importanța rezultatului în consolidarea parcursului european al țării.
Notă: Nu există dovezi că procesul electoral ar fi fost fraudat. Observatorii internaționali, prezenți la aceste alegeri, nu au semnalat abateri semnificative
Și Dodon și presa rusă au contestat alegerileFostul președinte Igor Dodon a anunțat noaptea trecută în fața sediului Comisiei Electorale Centrale că nu va recunoaște rezultatele scrutinului, acuzând nereguli și lipsă de transparență.
„Nu vom recunoaște aceste alegeri. Vom cere alegeri repetate”, a declarat Dodon.
Mesajele sale, dar și ale altor lideri pro-ruși, au fost imediat amplificate de presa rusă, care a sugerat că rezultatele ar fi „fraudate”, fără a prezenta însă dovezi concrete.
Azi Dodon a organizat un protest, dar numărul manifestanților este unul mic, conform jurnaliștilor aflați la fața locului.
Rezultatele oficiale: PAS, victorie clarăConform datelor furnizate după numărarea voturilor din 99,78% dintre secțiile de votare din țară și diaspora, PAS a obținut 50,14% (790.322 voturi), adică peste 55 de mandate parlamentare.
Pe locul al doilea s-a clasat coaliția pro-rusă „Blocul Patriotic”, condusă de Igor Dodon, cu 24,20% (381.469 voturi). Urmează:
BE „Alternativa” – 7,97% (125.656 voturi)
Partidul Nostru – 6,21% (97.827 voturi)
PPDA – 5,62% (88.655 voturi)
Restul formațiunilor nu au reușit să depășească pragul electoral.
Reacții internaționale: sprijin pentru Maia Sandu și PASÎn timp ce opoziția contestă rezultatele, liderii europeni au transmis mesaje ferme de sprijin pentru Republica Moldova.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Franța este alături de Moldova în proiectul său european și în angajarea sa pentru libertate și suveranitate.”
Jean-Noël Barrot, ministrul francez de Externe: „Nimic nu oprește un popor care alege democrația și libertatea, nici măcar încercările disperate de interferență străină.”
António Costa, președintele Consiliului European: „Poporul moldovenesc a ales democrația, reforma și un viitor european, în fața presiunilor Rusiei.”
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Moldova, ai reușit din nou. Ți-ai exprimat clar alegerea: Europa, democrația, libertatea. Vom fi alături de tine la fiecare pas.”
Articolul Un eurodeputat român acuză că alegerile din Moldova au fost trucate: „Noua valoare europeană este să măsluim alegerile” apare prima dată în Mediafax.
Pentru prima dată în istoria sa, Moldova se află într-o poziție clară, în care integrarea europeană nu mai este o opțiune, ci o direcție fără întoarcere. Victoria decisivă a formațiunii politice fondate de Maia Sandu în 2016 – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 oferă guvernului un mandat ferm pentru a continua reformele cerute de Bruxelles. Țara se apropie astfel de momentul aderării: posibil în 2030-2031, dacă ritmul actual se menține.
Cum PAS a obținut peste 50% din voturi, opoziția pro-rusă nu mai poate bloca reformele în Parlament. În aceste condiții, autoritățile moldovene au toate pârghiile instituționale pentru a accelera procesul de integrare europeană. „Moldova, ați reușit din nou. Nicio încercare de a semăna frică sau diviziune nu v-a putut frânge hotărârea. Ați făcut o alegere clară: Europa. Democrație. Libertate. Ușa noastră este deschisă. Și vom fi alături de voi la fiecare pas”, a transmis Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, după alegeri.
De la stat candidat la negocieri oficialeProcesul de aderare la Uniunea Europeană este unul complex, care presupune îndeplinirea unor criterii stricte, atât juridice, cât și politice, iar Republica Moldova a făcut deja pași importanți în această direcție. Momentul decsiv a fost anul 2022, când a obținut statutul de țară candidată la aderare.
În anii următori, autoritățile de la Chișinău au lucrat intens pentru a îndeplini cele nouă recomandări esențiale formulate de Comisia Europeană, cu accent pe reforma justiției, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice.
Iar eforturile au fost răsplătite în 2024, când au fost deschise oficial negocierile de aderare.
Pașii esențiali în procesul de aderareÎn prezent, țara se află în faza tehnică de screening legislativ, un proces detaliat prin care legislația națională este analizată și comparată cu normele Uniunii Europene (acquis-ul comunitar). Scopul este de a identifica domeniile unde sunt necesare alinierea și armonizarea normativă.
După finalizarea screening-ului, estimată pentru sfârșitul acestui an, urmează negocierile propriu-zise pe cele 35 de capitole care acoperă întregul acquis comunitar: de la economie, agricultură și energie, până la justiție, mediu, piață internă și afaceri externe. Negocierile sunt prevăzute să se desfășoare între 2026 și 2028 sau începutul lui 2029, în funcție de ritmul închiderii fiecărui capitol.
Odată încheiat acest proces, urmează semnarea oficială a Tratatului de aderare, cel mai probabil între sfârșitul anului 2029 și începutul lui 2030. Aderarea trebuie ratificată de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și de Republica Moldova. Această etapă poate dura de la câteva luni până la un an, în funcție de calendarul politic și de procedurile parlamentare din fiecare țară.
Ritmul reformelor poate schimba calendarulDacă toate aceste etape se desfășoară fără întârzieri semnificative, iar reformele interne sunt menținute, aderarea efectivă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea avea loc între 2030 și 2031.
Calendarul se bazează pe progresele deja făcute, dar și pe sprijinul politic fără precedent oferit de instituțiile europene: „Viitorul Republicii Moldova este în Europa!”, a scris Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, după victoria clară a PAS.
Dar, cu un ritm accelerat, se creează premisele ca Moldova să fie pregătită pentru negocierea și închiderea capitolelor într-un interval de 3-4 ani, deci până în 2028: „Consiliul trebuie să aprobe de îndată începerea negocierilor pe capitole”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, explicând ca Moldova să „livreze reforme și să consolideze instituțiile (…), cu rezultate palpabile pentru cetățeni”.
Schimbările care trebuie duse la capătRămân esențiale însă mai multe etape tehnice și instituționale. Lupta împotriva corupției trebuie consolidată prin instituții independente, iar reforma justiției continuată, inclusiv prin finalizarea evaluării externe a judecătorilor și procurorilor.
Pe lângă armonizarea legislației cu normele europene, va fi analizată și capacitatea administrației publice de a implementa politicile europene.
Pe plan economic, Moldova trebuie să continue apropierea treptată de piața unică a Uniunii. Reformele sunt deja în desfășurare și pot fi accelerate tocmai datorită stabilității politice oferite de noua majoritate parlamentară.
Între Est și Vest: votul diasporei, decisivCu atât mai mult cu cât, pentru Uniunea Europeană, Moldova are o importanță geopolitică aparte: este situată la granița dintre spațiul comunitar și zona de influență a Rusiei, are frontieră comună cu Ucraina, aflată în război – și legături istorice, culturale și politice puternice cu România, stat membru al UE și NATO.
Diaspora moldovenească a avut un rol esențial în susținerea cursului pro-european al Republicii Moldova. Scrutinul din 28 septembrie a consemnat cea mai mare prezență la urne din istoria alegerilor moldovenești în diaspora. Participarea masivă a moldovenilor din afara granițelor arată sprijinul pentru integrarea în Uniunea Europeană și a contribuit semnificativ la rezultatul alegerilor, atât cele prezidențiale din 2020, cât și cele parlamentare: „Fără voturile din diaspora, rezultatul alegerilor ar fi fost, foarte probabil, diferit”.
Articolul Moldova pe drumul ireversibil către Europa: Când ar putea adera la Uniunea Europeană și care sunt pașii următori apare prima dată în Mediafax.
According to a press release from the MAI, the application is a modern and secure digital tool that allows the quick reading of the data from the Electronic Identity Card (CEI), including the address stored in the chip.
The application is available for free on Google Play and, soon, also on the App Store.
Citizens can use RoCEIReader to simply and securely view the data from the CEI, including when they need proof of address.
Public authorities and private institutions can use the application for quick and secure verification of the address, eliminating bureaucracy and reducing the processing time of requests.
The Ministry of Interior specifies that RoCEIReader complies with the highest cybersecurity standards, ensuring full protection of personal data.
Articolul The application that reads the address data from the new Electronic Identity Card, functional apare prima dată în Mediafax.
“Dear Moldovans, we thank you for the incredible lesson of dignity, courage and love of nation. These elections have shown that when the state and citizens defend their country together, democracy wins and the people win”, said the Prime Minister.
Recean thanked everyone for “defending their country by voting”.
“Not only PAS won – Moldova won, which showed the whole world that we are a fearless, smart and dignified people. I also thank the state institutions that defended the electoral process and guaranteed respect for the will of the people”, Recean also declared.
„We have a great responsibility and a lot of work ahead of us: to bring the European Union home, to continue cleaning up the justice system, to strengthen our state institutions and to ensure economic development. Moldova has the power to build its own future,” the prime minister concluded.
The pro-European PAS party crushed its opponents in the parliamentary elections in the Republic of Moldova. PAS has over 50% of the votes and will obtain at least 55 seats in Parliament. The coalition of pro-Russian parties does not even have half of the total number of votes obtained by PAS.
Articolul Recean: Moldova has shown the whole world that we are a fearless, smart and dignified people apare prima dată în Mediafax.
