Ivan a anunțat, la Antena 3 CNN, că documentul prin care propune mandatarea ANRE să regleze piața energiei prin mecanisme similare celor din Spania, Germania și Franța, pentru a elimina profiturile companiilor care nu produc energie, ajunge la CSAT.
Ivan a subliniat că există companii care nu au un megawatt producție și fac sute de milioane de euro, problema fiind una de siguranță națională: „O mare parte din inflație, de aproape 10% de acum, e cauzată de prețul la energie electrică”.
Ministrul a asigurat că are consens în coaliție pentru scăderea prețului la energie și lucrează la măsuri de protecție a consumatorilor vulnerabili pentru această iarnă.
Întrebat ce le transmite oamenilor aflați în dificultate de a-și plăti facturile, până să intre documentul în CSAT și să se transforme în lege, Ivan a răspuns că în momentul de față sunt patru companii care furnizează energia electrică sub 1,30 de bani, cât era plafonul maxim înainte de eliminarea de la 1 iulie.
Articolul Bogdan Ivan: În maxim 2 săptămâni, președintele va convoca CSAT pe tema energiei apare prima dată în Mediafax.
„Cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer la femei, însă diagnosticarea timpurie şi accesul la tratament pot salva vieţi. Ministerul Sănătăţii reaminteşte că mamografiile sunt incluse în pachetul de servicii medicale decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar tratamentul este disponibil atât pentru persoanele asigurate, cât şi pentru cele neasigurate, prin intermediul programelor naţionale de sănătate”, a transmis ministerul Sănătăţii, într-o postare pe Facebook.
Anul 2025 aduce un moment simbolic semnificativ: 25 de ani de Iluminare în Roz în România, perioadă în care societatea civilă, autorităţile şi lumea medicală au transmis împreună acelaşi mesaj esenţial: prevenţia salvează vieţi. Iluminarea în Roz nu înseamnă doar un gest simbolic, ci şi un apel la responsabilitate, fiecare femeie având datoria faţă de sine şi de cei apropiaţi de a-şi proteja sănătatea.
„Ministerul Sănătăţii reafirmă angajamentul său ferm de a îmbunătăţi accesul la servicii medicale de prevenţie şi tratament şi transmite tuturor femeilor din România un mesaj clar: nu amânaţi îngrijirea sănătăţii, pentru că fiecare gest de atenţie făcut la timp poate însemna ani în plus alături de cei dragi”.
Articolul Ministerul Sănătăţii: Cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer la femei apare prima dată în Mediafax.
De asemenea, sunt estimate venituri mai mari din contribuţiile sociale, ca urmare a creşterii fondului brut de salarii în economie, informează Guvernul.
La capitolul cheltuieli, fondurile pentru plata pensiilor cresc cu 3,1 miliarde lei, astfel încât să fie asigurate toate drepturile până la sfârşitul anului.
Se alocă suplimentar sume şi pentru transmiterea pensiilor prin servicii poştale, pentru plata dobânzilor către Trezorerie (în cazul golurilor temporare de casă), dar şi pentru plata unor despăgubiri civile şi contribuţii legale aferente persoanelor cu dizabilităţi neîncadrate.
Se realizează economii la cheltuielile de personal ale sistemului şi la alte componente, fără a afecta funcţionarea acestuia.
Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale înregistrează un excedent suplimentar de peste 22 milioane lei.
Veniturile bugetului pentru şomaj cresc cu aproximativ 287 milioane lei. Acestea provin din modificările aplicate contribuţiei asiguratorii pentru muncă la începutul anului, din rambursările din fonduri PNRR şi din încasările curente.
Pe partea de cheltuieli, se alocă fonduri suplimentare pentru plata contribuţiilor aferente indemnizaţiilor de şomaj şi pentru implementarea proiectelor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). De asemenea, se majorează cu 20 milioane lei fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, pentru a acoperi salariile restante ale angajaţilor din firme aflate în dificultate.
Se realizează reduceri la unele categorii de cheltuieli, precum cele de personal sau dobânzi, iar o mică parte din fonduri este redistribuită pentru investiţii în învăţământ, în cadrul programului „Tranziţie Justă”.
În urma acestor ajustări, bugetul asigurărilor pentru şomaj va înregistra un excedent mai mare, cu aproximativ 242 milioane lei.
Articolul Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează cu peste 3 miliarde lei apare prima dată în Mediafax.
„Astăzi am fost în Argeș, unde investițiile europene în sănătate depășesc 262 milioane lei, fonduri care aduc servicii medicale moderne și ambulatorii de specialitate mai bine pregătite pentru pacienți. Argeșul construiește și soluții pe termen lung pentru oncologie: un laborator de radioterapie în valoare de peste 93 milioane lei, transferat din PNRR către Programul Sănătate, pentru a fi dus la bun sfârșit. Proiectul va aduce acasă tratamente moderne pentru pacienții oncologici. Înseamnă timp câștigat și forța tehnologiei pusă în slujba luptei cu boala, oferind șansa unei terapii la standarde europene aici, în județ”, a scris Rogobete într-o postare pe Facebook.
Pachetul de investiții include și alte proiecte majore: peste 111 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii medicale, 18,4 milioane lei în ambulatorii și infrastructură digitală, și peste 15 milioane lei pentru digitalizarea spitalelor, serviciului de ambulanță și a Direcțiilor de Sănătate Publică. De asemenea, 73 de cabinete de familie au primit sprijin, dintre care 64 sunt deja dotate cu echipamente moderne.
„Tot aici am văzut și primul centru de sănătate mintală și adicții pentru copii care funcționează în regim ambulatoriu! Felicit conducerea pentru modul în care este organizat ambulatoriul și pentru faptul că, din excedentul bugetar propriu, au reușit să achiziționeze un Computer Tomograf de înaltă calitate și să renoveze secții întregi! Așa da! Uite că se poate”, declară Rogobete.
Potrivit ministrului, toate aceste proiecte înseamnă spitale mai sigure, acces la tratamente oncologice moderne la nivel local, cabinete de familie mai bine dotate și servicii medicale modernizate în era digitală.
„Mulțumesc echipelor medicale și autorităților locale care s-au implicat în aceste proiecte. Cred cu toată convingerea că încrederea este fundamentul pe care trebuie să construim: încrederea pacientului în medic, încrederea medicilor în sprijinul statului și încrederea că ceea ce facem, facem pentru oameni”, conchide ministrul.
Articolul Rogobete: În Argeș, investițiile europene în sănătate depășesc 262 milioane lei apare prima dată în Mediafax.
La propunerea Ministerului Dezvoltării, Guvernul a aprobat un act normativ prin care se prioritizează investiţiile finanţate din bugetul naţional, în vederea eficientizării utilizării fondurilor publice.
„Aceste măsuri au ca obiectiv menţinerea echilibrului bugetar şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice, prin reevaluarea priorităţilor investiţionale la nivel central şi local”, a anunţat ministrul Cseke Attila.
Actul normativ prevede posibilitatea încheierii contractelor de execuţie până la finalul anului viitor, pentru a sprijini proiectele finanţate prin Programul „Anghel Saligny”, şi creează cadrul juridic şi financiar ca Ministerul Dezvoltării să finanţeze, din venituri proprii, verificările acestor lucrări.
Stadioanele se vor realiza numai cu participarea autorităţilor locale la finanţarea acestora, prin convenţii de cofinanţare, în cuantum de 25% din valoarea lucrărilor. Lucrările începute continuă, dar noi proiecte nu vor începe până pe 1 ianuarie 2027, decât dacă se finanţează din cuantumul contribuţiei proprii a beneficiarului.
Întrucât unele proiecte finanţate prin Programul „Anghel Saligny” şi prin Compania Naţională de Investiţii au scopuri similare, precum îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, acestea se vor finanţa printr-un singur program de investiţii.
„În actualul context economic, pentru a îmbunătăţi disciplina bugetară, oprim subprogramele de investiţii, precum cele de construire sau modernizare a sălilor de sport, a complexurilor sportive, a aşezămintelor culturale, a sălilor de cinema, a drumurilor de interes local şi a celor de interes judeţean, a celor în infrastructura de apă şi canalizare sau lucrări la fosele septice”, a subliniat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Articolul Guvernul a oprit finanțările de noi proiecte până în 2027. Care sunt cele mai afectate domenii apare prima dată în Mediafax.
Mai multe drone au fost observate pe 25 septembrie deasupra unei centrale electrice din capitala statului, Kiel, precum și în apropierea unui spital universitar și a unui șantier naval din orașul portuar, potrivit unui raport Der Spiegel.
Ministrul regional de interne, Sabine Sütterlin-Waack, a declarat miercuri în fața unei comisii a parlamentului statului că au fost observate obiecte zburătoare de „diferite tipuri și dimensiuni”. Procurorul general Stephanie Gropp a declarat că este în curs o anchetă.
Observările au loc în contextul în care multe țări NATO, inclusiv Germania, se află în stare de alertă maximă în urma unei serii de incidente recente. Forțele poloneze au doborât drone rusești care ar fi încălcat spațiul aerian polonez, în timp ce spațiul aerian estonian a fost încălcat de un avion de vânătoare rus. De asemenea, au avut loc o serie de incidente cu drone în Danemarca, care se învecinează cu Schleswig-Holstein.
Schleswig-Holstein și-a întărit apărarea împotriva dronelor în coordonare cu alte state din nordul Germaniei, a declarat Sütterlin-Waack, citată de agenția de știri dpa.
Autoritățile din Germania au îndemnat la prudență în ceea ce privește interpretarea excesivă a observării dronelor.
Articolul Țările NATO, în stare de alertă după mai multe incidente cu drone. Cel mai recent, în Germania apare prima dată în Mediafax.
Femeia a fost reţinută chiar în sala de întrevederi, în urma unei operaţiuni desfăşurate de ofiţerii Direcţiei investigaţii „Nord” a Inspectoratului Naţional de Investigaţii, în comun cu angajaţii penitenciarului şi procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale – oficiul Nord.
În timpul controlului, asupra clientului său, un bărbat de 34 de ani aflat în detenţie, a fost găsită o seringă din plastic ce conţinea 43 de jumătăţi de pastile albe cu substanţe psihotrope de tip Subutex.
Percheziţiile au continuat în celula deţinutului, unde au fost ridicate un telefon mobil şi mai multe cartele SIM. La locuinţa avocatei, anchetatorii au descoperit un dispozitiv pentru consum de droguri, cartele SIM şi stickuri de memorie.
Femeia a fost reţinută pentru 72 de ore şi este cercetată pentru circulaţia ilegală a drogurilor şi transmiterea acestora către persoane aflate în detenţie.
Conform legislaţiei din Republica Moldova, persoana culpabilă de această infracţiune riscă închisoare de la 7 la 15 ani.
Articolul O avocată din Republica Moldova a fost reţinută în timp ce transmitea droguri clientului său din penitenciar apare prima dată în Mediafax.
Brumărel, așa cum este cunoscută din tradiția populară luna octombrie, aduce cu ea nu doar răcirea vremii și sfârșitul pregătirilor pentru iarnă – când cămările sunt deja pline, ci și câteva zile cu însemnătate aparte în calendarul ortodox: sărbători religioase, pomenirea unor sfinți importanți pentru creștini și duminici în care mesajele biblice rostite în biserici vorbesc despre lucruri familiare – iubire, iertare, speranță.
Prima mare sărbătoare a luniiOctombrie are trei praznice importante în calendarul ortodox, fiecare cu o semnificație aparte și bine cunoscute în tradiția creștină.
Primul, Acoperământul Maicii Domnului, este chiar în ziua întâi a lunii, când toate bisericile oficiază slujbe speciale. Sărbătoarea are origini vechi și este închinată Maicii Domnului, amintind de un moment din secolul al X-lea, când, potrivit consemnărilor ortodoxe, ar fi fost văzută într-o biserică din Constantinopol, în timpul unei slujbe, acoperind cu un văl mulțimea adunată. Întâmplarea a fost interpretată ca un semn al grijii și protecției sale față de oameni, iar ziua a rămas în calendar ca o sărbătoare a speranței și a sprijinului în vremuri grele.
Zi de pelerinaj la IașiPe 14 octombrie, toate privirile se îndreaptă spre Iași, unde este cinstită Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Trupul sfintei a fost adus la Iași în secolul al XVII-lea, în timpul domniei lui Vasile Lupu, iar rămășițele sale pământești se află și astăzi în Catedrala Mitropolitană.
În fiecare an, în jurul acestei zile, la Iași are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje religioase din România, la care participă zeci de mii de oameni din țară și străinătate.
26 octombrie, ziua Sfântului DimitrieUltimul praznic din octombrie este în 26 ale lunii, când este pomenit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Este una dintre cele mai cunoscute sărbători din calendarul ortodox, iar în această toamnă cade într-o duminică. Numele sfântului este purtat de foarte mulți români, iar ziua este cinstită în mod deosebit în parohii din întreaga țară și mai ales acolo unde biserica poartă hramul Sfântului Dimitrie.
Potrivit Bisericii Ortodoxe, Sfântul Dimitrie a fost un ofițer roman din Tesalonic, martirizat în secolul al IV-lea pentru credința sa creștină. Este venerat ca ocrotitor al orașului și este cinstit pentru curajul său și pentru faptul că și-a mărturisit credința în fața persecuțiilor. În timp, Tesalonicul a devenit un loc de pelerinaj pentru creștinii care vin să se închine la moaștele Sfântului Dimitrie, păstrate în biserica ce îi poartă numele.
Dar octombrie nu este doar despre praznice mari. Este și o lună în care sunt cinstiți sfinți români, adesea martiri și mărturisitori, care au trăit în vremuri de încercare și au apărat credința ortodoxă cu prețul libertății sau chiar al vieții.
Pe 4 octombrie este pomenit părintele Dumitru Stăniloae, unul dintre cei mai mari teologi ai secolului XX, a cărui operă continuă să fie un reper teologic, nu doar în România. În 21 octombrie, sunt cinstiți sfinții mărturisitori Visarion, Sofronie, Oprea și preoții transilvăneni Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, care au suferit în închisorile habsburgice pentru că au refuzat să renunțe la ortodoxie.
În 23 octombrie, calendarul ortodox îl amintește pe Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, martirizat în perioada regimului comunist. Ziua de 27 octombrie îi este dedicată Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului. Potrivit tradiției, el a trăit în secolul al XIII-lea și a dus o viață retrasă și smerită în sudul Dunării. Moaștele sale se află astăzi în Catedrala Patriarhală din Capitală, fiind aduse la București în anul 1774. Procesiunea organizată anual în cinstea sa atrage mii de credincioși.
Ziua următoare, în 28 octombrie, sunt trecuți în calendar doi sfinți care aparțin începutului organizării bisericești românești: Sfântul Iachint – primul mitropolit al Țării Românești, și Teofana Basarab – fiica domnitorului Basarab I, care a devenit călugăriță și a fost trecută mai târziu în rândul sfinților.
Duminici cu sens și aduceri-aminteOctombrie are patru duminici, fiecare cu lecturi evanghelice specifice, rânduite de calendarul Patriarhiei Române: iubirea vrăjmașilor, pilda semănătorului, învierea fiului văduvei din Nain și vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor. Sunt fragmente care hrănesc conștiința liturgică și aduc în atenție valori esențiale ale credinței: iubirea necondiționată, încrederea în bine, sensul jertfei și dorința de vindecare interioară.
Este o lună densă din punct de vedere liturgic, dar și un timp de aducere aminte a rădăcinilor. Creștinii regăsesc în aceste sărbători nu doar un prilej de rugăciune, ci și legătura cu o istorie care s-a scris în pridvorul bisericii.
Articolul Calendarul ortodox din octombrie îi cinstește pe sfinții români și aduce trei praznice mari apare prima dată în Mediafax.
Potrivit anunţului Curţii, Lisa Cook va rămâne în funcţie pentru moment.
Judecătorii au refuzat să decidă imediat asupra cererii Departamentului de Justiţie de a suspenda ordinul unui judecător care blochează temporar preşedintele republican să o demită pe Cook, numită de fostul preşedinte democrat Joe Biden, în timp ce litigiul privind demiterea continuă într-o instanţă inferioară.
Judecătorii au declarat că vor audia cazul în ianuarie.
La înfiinţarea Fed în 1913, Congresul a adoptat o lege numită Federal Reserve Act, care includea dispoziţii pentru a proteja banca centrală de interferenţe politice, impunând ca guvernatorii să fie demişi de preşedinte numai „din motive întemeiate”, deşi legea nu defineşte termenul şi nu stabileşte proceduri de demitere. Legea nu a fost niciodată testată în instanţă.
Judecătorul districtual american Jia Cobb, cu sediul la Washington, a decis pe 9 septembrie că afirmaţiile lui Trump potrivit cărora Cook ar fi comis o fraudă ipotecară înainte de a prelua funcţia, lucru pe care Cook îl neagă, nu constituie motive suficiente pentru demitere în conformitate cu Legea privind Rezerva Federală.
Cook, prima femeie de culoare care a ocupat funcţia de guvernator al Fed, l-a dat în judecată pe Trump în august, după ce preşedintele a anunţat că o va demite. Cook a declarat că afirmaţiile făcute de Trump împotriva ei nu îi conferă preşedintelui autoritatea legală de a o demite şi că acestea sunt un pretext pentru a o concedia din cauza poziţiei sale în materie de politică monetară.
Curtea Supremă a permis, într-o serie de decizii din ultimele luni, ca Trump să demită membri ai diverselor agenţii federale pe care Congresul le-a stabilit ca fiind independente de controlul direct al preşedintelui, în ciuda protecţiilor similare ale locurilor de muncă pentru aceste posturi.
Deciziile sugerează că instanţa, care are o majoritate conservatoare de 6-3, ar putea fi gata să renunţe la un precedent cheie din 1935 care a păstrat aceste protecţii într-un caz care a implicat Comisia Federală pentru Comerţ din SUA.
Articolul Curtea Supremă va audia argumentele privind încercarea lui Trump de a o demite pe guvernatoarea Fed apare prima dată în Mediafax.
Într-o declarație oferită postului Radio Sputnik, Zaharova a criticat dur desfășurarea scrutinului din Moldova, susținând că acesta ar fi fost marcat de presiuni sistemice și practici dictatoriale.
„Totul s-a făcut într-un mod atât de deschis și dictatorial încât nimeni nu poate dovedi contrariul”, a declarat Zaharova, subliniind că rezultatele alegerilor nu reflectă voința reală a cetățenilor, ci un mecanism de control exercitat de actuala guvernare, sprijinită de structuri occidentale. Ea a comparat situația cu alegerile prezidențiale din România din noiembrie 2024, considerate de oficialul rus un alt exemplu al „eșecului democrației liberale”, scrie TASS.
Comparație cu România și FranțaZaharova a afirmat că, la fel ca în România, unde alegerile prezidențiale au fost anulate în urma unei anchete privind influența hibridă rusă, Moldova ar fi fost supusă unor practici represive împotriva opoziției. Ea a invocat cazul fostului candidat Călin Georgescu, acuzat de tentativă de lovitură de stat, ca exemplu al „dictaturii liberale” din spațiul european.
În ceea ce privește Republica Moldova, Zaharova a acuzat autoritățile că folosesc justiția pentru a reduce la tăcere opoziția, menționând condamnările la închisoare ale Evgheniei Guțul și Marinei Tauber, asociate oligarhului Ilan Șor. „Aceasta este o capcană politică. Întâi, brânza se numește democrație, apoi vin pedepsele standardizate: 7 ani pentru toată lumea”, a comentat ironic oficialul rus.
„Democrația liberală este o formă de persecuție politică”Referindu-se și la condamnarea fostului președinte francez Nicolas Sarkozy, Zaharova a acuzat Europa de „persecuții sistemice”, susținând că Franța „este mai inventivă” în eliminarea opoziției politice, în timp ce în Republica Moldova se aplică „aceeași schemă, până la banalitate”.
Articolul Maria Zaharova: Alegerile din Moldova, o „rușine” și o „înfrângere globală a Occidentului”. Ce spune despre România? apare prima dată în Mediafax.
Fostul premier Adrian Năstase a vorbit, în emisiunea lui Ionuț Cristache de la Gândul, despre modul în care percepe relația cu mass-media și despre experiențele sale internaționale, însă schimbul de replici a deviat într-o continuă ironie la adresa canalului Digi și a jurnalistei care „l-a interpelat” în perioada în care evenimentul din China a fost titrat de toată presa locală.
Declarațiile lui Năstase, presărate cu ironie și autoironie, arată atât distanțarea sa de polemicile din trecut, cât și spiritul critic cu care analizează organizarea vizitelor oficiale și modul în care este perceput de presa românească.
„Am depășit perioadele de ură, de răzbunare. Am trecut dincolo de ele. Cum e sloganul lor? «Împreună, fără ură».
Deci sunteți acolo. Eu asta vreau să spun”, a completat Cristache, sugerând că privește cu mai multă detașare criticile din spațiul public.
Întrebat despre posibile invitații la posturi de televiziune precum Digi24, Năstase a răspuns cu umor:
„La DiGi n-am fost invitat niciodată. (…) Ne vedem destul de rar, vorbim destul de rar. Nu m-au invitat niciodată, așa că sunt puține speranțe, dar continui să sper”, a afirmat pe același ton ironic, Năstase, fiind rugat de Cristache să-i promită că-l va anunța dacă va avea loc schimbări în acest sens.
Fostul premier a povestit și un episod legat de vizitele sale internaționale, menționând cum a fost întrebat de o jurnalistă de la Digi24 despre invitația sa în China.
„Puteam să-i spun prin fax, prin mail. Puteam să-i spun, știu eu, prin porumbei mesageri. Au fost foarte mulți porumbei la Osad și la Beijing.”
„A doua întrebare putea să fie: cum v-ați simțit să stați în spatele lui Kim?”, a intervenit Cristache, iar fost premierul a afirmat că „m-aș fi bucurat să stau în fața lui sau a lui Putin, dar organizatorii au planificat altfel”.
Niște amatori. Da, niște amatori. N-au știut, au conchis de comun acord cei doi.
Articolul Adrian Năstase, despre vizita în China: Mi-ar fi plăcut să stau în fața lui Putin sau a lui Kim apare prima dată în Mediafax.
Trei mari companii internaționale hoteliere au demarat discuții pentru a investi în zona Constanței, a declarat Alexandru Manea, CEO Radisson Blu Hotel & Residences Mamaia, la evenimentul de pe faleza municipiului reședință de județ.
„În urmă cu doi ani de zile, când am intrat în legătură pentru prima dată cu acești investitori, aceste branduri internaționale, spre surprinderea mea a fost că sunt foarte interesați, pe lângă Radisson, cu care noi (Monarc Hotels – n.r.) am semnat anul trecut în octombrie, și alte nume mari, alte branduri internaționale sonore sunt interesate să vină în județul Constanța, să vină pe litoralul Mării Negre, precum Hyatt, Marriott, și Grupul Accor este interesat”, a declarat Alexandru Manea.
„Suntem în tratative și în planuri de a aduce cât mai multe branduri internaționale pentru că avem foarte mulți investitori străini și fonduri de investiții care sunt interesate să investească și acești investitori nu investesc decât în branduri internaționale”, a precizat CEO Radisson Blu.
Potrivit lui Alexandru Manea, aceste mai nume din industria hotelieră sunt foarte interesante de zona de business.
„Ei sunt foarte interesați de zona de business, zona de conferințe, zona de corporate. 70%, majoritatea hotelierilor de la noi, trăiesc din zona de corporate și 30% e zona de leisure (relaxare – n.r.) în orice oraș, și în zona București la fel. Hotelurile și brandurile internaționale se bazează pe zona de corporate și urmând după aceea zona de leisure. Sunt interesate – asta a fost și ideea cu Radisson, să avem cea mai mare sală de conferință din județul Constanța – și avem o sală de conferință de o mie de persoane, o mie de locuri. Avem cel mai mare spa din zona Constanța, momentan, la fel 1.000 metri pătrați de spa, unde o să integrăm cu Bioluxury, o să facem un mini-concept, exact cum ați văzut și dumneavoastră în București, că a funcționat și funcționează foarte bine Terme. În urmă cu 10 ani nu cred că putea cineva să garanteze un succes pe un câmp, pe zona de leisure, pe zona de spa”, a declarat Alexandru Manea.
Potrivit CEO-ului Radisson Blu, cel mai important aspect pentru încurajarea acestor proiecte de investiții este popularizarea în mass-media și online.
„Cred că primul punct și cel mai important sunteți dumneavoastră media. Noi avem nevoie de zona asta media pentru a popula cât mai mult din presă și din zona online, mediu online trebuie să fie foarte activ și media trebuie să fie alături de noi, la fel și noi ca și antreprenori. Eu cred că astăzi sunt vocea antreprenorilor care își doresc să dezvolte acest segment pe care cândva, în urmă cu vreo 20-30 de ani, noi stăteam foarte bine ca și țară”, a declarat Alexandru Manea la evenimentul Mediafax de luni.
Conferința Mediafax a fost organizată alături de partenerii Transgaz, Port Constanța, Oil Terminal, Profi, Novum by the Sea, Monarc Hotels și Radisson Blu Hotel and Residences Mamaia, fiind găzduită de Cazinoul din Constanța.
Articolul Mai multe branduri mari hoteliere sunt interesate să investească pe litoralul românesc. Care este nișa pe care vor să intre apare prima dată în Mediafax.
Comisia Europeană a început o anchetă împotriva unui renumit producător francez de vaccinuri antigripale. Sunt vizate posibile abuzuri de poziție dominantă pe piață și practici de excludere a competitorilor, care ar putea echivala cu „denigrare anticoncurențială”, au comunicat marți reprezentanții instituției.
Inspectorii desemnați au efectuat vizite inopinate la sediile companiei din Franța și Germania, înmsoțiți de autoritățile naționale de concurență. Potrivit Reuters, grupul farmaceutic francez Sanofi a confirmat controalele și a transmis că va respecta procedurile impuse de autorități: „Suntem încrezători că activitatea noastră respectă toate reglementările în vigoare și vom coopera pe deplin cu Comisia Europeană”.
Ancheta vizează în mod specific sectorul vaccinurilor antigripale sezoniere, o piață în care Sanofi deține un rol important de mulți ani, prin divizia sa de vaccinuri, Sanofi Pasteur.
Actor cheie în piața medicamentelorGrupul farmaceutic are sediul în Franța și este activă în mai multe țări, fiind unul dintre cei mai mari producători de medicamente. Portofoliul său include tratamente pentru boli rare, diabet, imunologie, dar și o componentă puternică în domeniul vaccinurilor.
Deși nu s-a numărat printre liderii dezvoltării vaccinurilor anti-COVID-19, Sanofi a avut un rol important în pandemie, contribuind la producția de vaccinuri pentru alte companii și lucrând, totodată, la un ser propriu împreună cu britanicii de la GSK. Vaccinul său a ajuns pe piață mai târziu, după ce Pfizer-BioNTech și Moderna dominau deja distribuția pe teritoriul UE și al SUA.
Investigația este la începutComisia a precizat că nu are un termen limită pentru încheierea acestor investigații și că durata poate varia în funcție de complexitatea cazului, de cooperarea firmei și de modul în care aceasta își exercită drepturile în cadrul procedurii.
Inspecțiile surpriză sunt doar primul pas din investigație și nu înseamnă automat că firma verificată este vinovată, iar desfășurarea lor nu anticipează rezultatul final al anchetei.
Concurența scăzută costă scumpSanofi este activă și în România, unde are un portofoliu variat și patru divizii distincte, fiind una dintre cele mai importante companii farmaceutice de pe piața locală. În trecut, Sanofi a deținut fabrica de medicamente generice Zentiva din București, parte a diviziei europene de generice, care a fost separată de grup ulterior.
Dacă se confirmă existența unor practici anticoncurențiale, acest lucru ar putea avea consecințe asupra pieței vaccinurilor antigripale în întreaga Europă. Țările în care compania este activă – fie prin producție, fie prin vânzare – ar fi putut fi afectate prin limitarea accesului la alternative, reducerea concurenței și menținerea unor prețuri mai ridicate decât în condiții normale de piață.
Astfel de practici pot influența negativ disponibilitatea vaccinurilor, alegerea furnizorilor sau politicile publice de sănătate, în special în perioadele de vârf ale campaniilor sezoniere.
Articolul Un producător francez de vaccinuri antigripale este anchetat pentru posibile abuzuri de piață apare prima dată în Mediafax.
Suma va fi utilizată pentru a acoperi necesitățile bugetare în domeniul apărării, programelor sociale și eforturilor de redresare, a precizat ministerul.
Cu ultima tranșă, UE a alocat 16,4 miliarde de dolari Ucrainei, ca parte a inițiativei de împrumuturi pentru accelerarea veniturilor extraordinare (ERA).
Blocul european s-a angajat să suporte 21,2 miliarde de dolari din împrumutul de 50 de miliarde de dolari condus de G7 și destinat să stimuleze eforturile de apărare și reconstrucție ale Kievului.
De anul trecut, membrii G7 și UE au dat 28 de miliarde de dolari către Ucraina prin împrumuturile ERA.
UE, sprijin bugetar pentru Ucraina„Din februarie 2022, Uniunea Europeană a fost cel mai mare furnizor de sprijin bugetar direct pentru Ucraina – 73,3 miliarde de dolari”, a declarat ministrul finanțelor Serhii Marchenko într-un comunicat.
„Chestiunea utilizării în continuare a activelor rusești înghețate pentru nevoile Ucrainei rămâne pe agenda întâlnirilor cu partenerii europeni”.
Membrii G7 au imobilizat aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele suverane rusești la izbucnirea războiului pe scară largă, aproximativ două treimi fiind deținute de instituția financiară Euroclear, cu sediul în Belgia.
În timp ce UE și Belgia s-au opus confiscării directe a activelor, temându-se de capcane juridice și fiscale, liderii europeni au cerut din ce în ce mai mult o abordare mai radicală în utilizarea acestora în beneficiul Kievului.
Articolul UE acordă Ucrainei un împrumut de 4,7 miliarde de dolari garantat cu active rusești apare prima dată în Mediafax.
Zeci de persoane fizice au acționat în judecată Administrația Străzilor București (ASPMB) pentru a obține reparații materiale și morale în urma accidentelor de pe arterele Capitalei, arată amplul răspuns transmis de instituție la solicitarea Mediafax.
Decizie cu „efect reparator și rezonabil, fără a duce la o îmbogățire nejustificată”Solicitarea de informații, înregistrară pe 1 septembrie, venea în completarea unui caz, detaliat în exclusivitate de Mediafax, al unui bărbat care a căzut noaptea cu trotineta, în timp ce mergea pe Șoseaua Nordului din București, din cauza unei gropi nesemnalizate pe care nu a putut să o ocolească la timp. În urma incidentului, bărbatul s-a ales cu răni grave la mâini și la picioare și a primit îngrijiri medicale timp de mai multe zile.
Accidentul s-a produs în 29 iunie 2023, dar bărbatul a dat în judecată Administrația Străzilor în noiembrie, după ce a trecut perioada de îngrijiri și recuperare medicală. Dosarul a ajuns să fie judecat un an mai târziu, la Judecătoria Sectorului 1, unde bărbatul rănit a cerut daune materiale de 375 de lei, dar și daune morale de 30.000 de euro.
Deși a găsit vinovată Administrația Străzilor pentru că nu a semnalizat groapa de pe Șoseaua Nordului și nu a luat măsuri pentru a fi astupată, instanța a considerat că o despăgubire morală de 30.000 de euro este prea mare în raport cu urmările accidentului, apreciind că 4.000 de lei reprezintă o despăgubire suficientă pentru a avea „efect reparator și rezonabil, fără a duce la o îmbogățire nejustificată”.
Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, pronunțată la jumătatea lunii iulie, nu este definitivă, iar, de la publicarea cazului, Administrația Străzilor chiar a atacat-o, urmând ca apelul să primească termen de judecată la Tribunalul București.
Câte dosare au fost achitate deja după decizia instanțeiAdministrația Străzilor București a transmis Mediafax că, în calitate de structură de specialitate a administrației publice locale, exercită atribuții de gestiune, întreținere și modernizare a rețelei de drumuri aflate în administrare, cu respectarea cadrului legal în vigoare și a principiilor de transparență și responsabilitate publică.
Instituție a detaliat pentru Mediafax situația litigiilor generate de persoane fizice care au solicitat instanțelor acordarea de daune morale și materiale pe motivul unor accidentări cauzate de starea carosabilului.
Potrivit ASPMB, în ultimii cinci ani, la nivelul Serviciului Juridic Contencios au fost înregistrate 48 de dosare având ca reclamanți persoane fizice.
Din totalul de 48 de dosare, 40 se află în curs de judecată, unul a fost soluționat prin scoaterea Administrației Străzilor din cauză. Cinci dosare au fost pierdute definitiv, iar două au fost câștigate definitiv de către apărătorii ASPMB.
În ceea ce privește sumele solicitate de reclamanți, Administrația Străzilor a precizat că este vorba de:
La un simplu calcul aritmetic, suma totală în lei este de 4.751.962,09 de lei, la care se adaugă 3.366.437,9 de euro. La un euro rotunjit la 5 lei, ar însemna un total de 21,58 de milioane de lei.
Sumele efectiv achitate sunt mici față de cele cerute, având în vedere că a ASPMB pierdut în cinci dintre cele 48 de dosare, la acest moment.
Astfel, în urma sentințelor judecătorești definitive și irevocabile, Administrația Străzilor a achitat în ultimii 5 ani către persoane fizice suma totală de 1.381.268,36 lei, arată instituția.
„Subliniem faptul că toate procedurile juridice se desfășoară cu respectarea dispozițiilor Codului Civil, Codului de Procedură Civilă și a celorlalte acte normative incidente, iar instituția depune permanent diligențele necesare pentru apărarea interesului public și pentru gestionarea eficientă a resurselor financiare. De asemenea, aspectele invocate de reclamanți în cadrul acestor litigii sunt analizate punctual de către instanțele de judecată, soluțiile pronunțate fiind respectate și puse în executare conform legii”, au conchis oficialii Administrației Străzilor pentru Mediafax.
Articolul 48 de persoane care s-au accidentat pe drumurile Capitalei au cerut 21,5 milioane de lei daune de la Administrația Străzilor apare prima dată în Mediafax.
„În lipsa măsurilor de corecţie din acest an, după cum indică execuţia bugetară la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge în jur de 9% din PIB”, subliniază Consiliul Fiscal.
Documentul a fost emis în contextul în care guvernul operează prima rectificare bugetară din acest an. De obicei, rectificarea are loc la jumătatea anului, după ce realitatea din teren se loveşte de proiecţia bugetară de la început de an. Cu alte cuvinte, guvernul face un buget la început de an în care alocă venituri şi cheltuieli fiecărei instituţii. La jumătatea anului se trage linie şi instituţiei care nu a cheltuit banii alocaţi, fie că este vorba de un minister, agenţie sau serviciu, i se taie cheltuielile şi se acestea se realocă instituţiilor care deja au depăşit bugetul alocat.
România trece printr-o criză bugetară din cauza căreia guvernul Bolojan a venit deja cu mai multe creşteri de taxe, dintre care cea mai notabilă este majorarea de TVA de la 19% la 21%. Cu toate acestea, remarcă Daniel Dăianu, criza bugetară este provocată tocmai de guvern. Ce nu spune Dăianu este, însă, că, dacă criza bugetară este provocată de guvern, nota de plată revine cetăţenilor.
„În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudenţe mari în gestionarea finanţelor publice. Deficitul bugetar din 2024 a fost adâncit în special prin creşteri de cheltuieli permanente (salarii, pensii, dobânzi – n. red.)”.
Dăianu mai subliniază că îngheţarea salariilor şi pensiilor nu a avut niciun efect în termeni practici.
„Îngheţarea salariilor bugetarilor şi non-indexarea pensiilor, măsuri adoptate în decembrie 2024, nu au stopat creşterea lor medie nominală în 2025; la pensii s-a simţit impactul anualizat al recalculării, la salarii, al creşterilor ce au fost operate în 2024. De aceea, volumul cheltuielilor cu pensii şi salarii a continuat să crească în 2025, chiar dacă inflaţia erodează din ponderea acestora în PIB.”
Dăianu mai spune ce a evocat şi Gândul într-o analiză publicată marţi: măsurile fiscale ale guvernului, adică majorările de taxe, nu au avut niciun efect asupra deficitului bugetar în execuţia bugetară din august, cea mai recentă publicată. Efectele majorărilor de taxe, conform economistului, ar urma să aibă un efect mai mare din septembrie şi, mai ales, începând cu 2026.
„Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influenţând execuţia bugetară începând cu luna septembrie. Efectul de reducere a deficitului bugetar va fi însă considerabil mai mare în 2026, conducând la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativă faţă de valorile foarte ridicate din anii anteriori.”
Articolul Dăianu îl contrazice pe Bolojan. Deficitul bugetar va fi de 9%. „Criza bugetară e auto-provocată” apare prima dată în Mediafax.
Liderul deputaților USR și vicepreședinte al Comisiei de Apărare, Bogdan Rodeanu, a anunțat că în Camera Deputaților a fost adoptat, miercuri, cu 283 de voturi, proiectul de lege pe care l-a inițiat, prin care instituțiile de forță din România – ministere și servicii – vor putea investi direct în școlile de formare a subofițerilor, maiștrilor militari, ofițerilor și în centrele de perfecționare ale polițiștilor și militarilor.
Rodeanu a subliniat că legea creează cadrul legal pentru achiziții eficiente și rapide, evitând procedurile birocratice care încetineau procesul de dotare și modernizare. Astfel, investițiile în infrastructură, echipamente și resurse educaționale vor fi orientate exact acolo unde este nevoie, în funcție de realitățile de securitate și de programele strategice ale instituțiilor.
„Resursa umană este cea mai importantă. Poți avea cele mai moderne sisteme, dar fără maiștri și subofițeri instruiți la timp, capabilitățile nu pot fi utilizate la adevăratul lor potențial. Punerea în legalitate a acestui mecanism garantează că tehnicienii militari vor fi pregătiți la cel mai înalt nivel”, a declarat Bogdan Rodeanu.
El a precizat că legea reprezintă un pas esențial pentru profesionalizarea resursei umane din instituțiile de forță, considerată „cea mai modernă și mai puternică armă cu care ne apărăm țara”, și pentru asigurarea siguranței României în fața provocărilor de securitate actuale.
Articolul Legea pentru modernizarea școlilor militare și perfecționarea polițiștilor și militarilor a fost aprobată apare prima dată în Mediafax.
Măsura vine în contextul unei serii de atacuri cu drone şi rachete ucrainene care au perturbat grav operaţiunile rafinăriilor ruseşti, o componentă cheie a economiei de război a Kremlinului. Unele instalaţii au fost nevoite să oprească producţia pe termen nelimitat.
Rusia ia în considerare importul de combustibil din China, Coreea de Sud şi Singapore pentru a-şi stabiliza piaţa internă, scrie The Kyiv Independent.
Pentru a facilita importurile, guvernul rus intenţionează să elimine taxele de import pentru combustibilul care intră prin anumite puncte de control din Extremul Orient. Statul va subvenţiona, de asemenea, importatorii, acoperind diferenţa dintre preţurile pieţei globale şi preţurile mai mici ale combustibilului pe piaţa internă, utilizând fonduri din bugetul federal.
Rosneft, Independent Oil and Gas Company (NNK) şi compania de stat Promsyrieimport vor putea furniza benzină din Asia, permiţând transportul a aproximativ 150.000 de tone de benzină pe lună către Rusia centrală din rafinăriile de petrol din Siberia.
De asemenea, Moscova intenţionează să stimuleze importurile de benzină din Belarus şi să ridice interdicţia asupra monometilanilinei, un aditiv care creşte octanajul utilizat pentru a creşte producţia de combustibil la rafinării. Substanţa chimică este interzisă în Rusia din 2016 din cauza toxicităţii sale şi a riscurilor potenţiale de cancer.
Într-un apel scris adresat prim-ministrului rus Mihail Mişustin, viceprim-ministrul Alexander Novak a avertizat că riscul unei deteriorări suplimentare a aprovizionării interne cu combustibil a Rusiei rămâne, în ciuda intervenţiilor planificate de guvern, a raportat Kommersant, citând documentul.
Potrivit Financial Times, atacurile ucrainene au vizat cel puţin 16 dintre cele 38 de rafinării de petrol din Rusia începând cu august 2025, reducând exporturile ruseşti de motorină la cel mai scăzut nivel din 2020.
Donald Trump a presat în repetate rânduri UE să oprească importurile de energie din Rusia, afirmând că măsurile mai dure ale SUA depind de reducerea dependenţei Europei de Moscova.
Articolul Rusia va importa benzină din Asia, întrucât aproape 40% din capacitatea de rafinare este oprită apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Bolea, viceprim-ministru și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova.
Cu această ocazie, Șerban l-a felicitat pe oficialul moldovean pentru rezultatele obținute la alegerile de duminică, apreciind că acestea reflectă determinarea Republicii Moldova în parcursul său european. Ministrul român și-a exprimat totodată sprijinul în negocierile cu Comisia Europeană pentru finanțarea prin programul SAFE, care va facilita conexiunile cu Republica Moldova.
Cei doi oficiali au discutat și despre importanța finalizării autostrăzilor A7 și A8, a căror punere în funcțiune va stimula dezvoltarea economică și comercială a României și Republicii Moldova.
Articolul Ciprian Șerban, întâlnire cu ministrul Infrastructurii din Moldova. Finalizarea A7 și A8, pe agendă apare prima dată în Mediafax.
Declaraţia a fost făcută imediat după sosirea în Danemarca.
„Suntem într-o confruntare cu Rusia”, a declarat Emmanuel Macron înainte de summit-ul care reuneşte cei 27 de şefi de stat şi de guvern din UE, potrivit Le Figaro.
„De câţiva ani [Rusia] a fost un actor foarte agresiv în spaţiul nostru informaţional. Am văzut acest lucru în timpul alegerilor (…) Un actor care amplifică atacurile cibernetice. Care, evident, a lansat un război de agresiune în Ucraina. Care foloseşte ameninţări nucleare şi care astăzi, după cum putem vedea clar, provoacă atacuri în spaţiul aerian”, a explicat preşedintele francez.
În ultimele zile, în Danemarca au fost raportate mai multe incursiuni ale unor drone neidentificate, acestea fiind atribuite Moscovei.
Tot miercuri, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a îndemnat Europa să pregătească un „răspuns foarte puternic” la „războiul hibrid” al Kremlinului. De asemenea, Rusia este acuzată că se află în spatele pătrunderii a aproximativ douăzeci de drone în spaţiul aerian polonez la începutul lunii septembrie şi a trei avioane de vânătoare în spaţiul aerian estonian câteva zile mai târziu.
Articolul Anunț dur de la Copenhaga: „Suntem într-o confruntare cu Rusia”. Cum vede Macron amenințarea asupra Europei apare prima dată în Mediafax.
