Este cea mai notabilă performanță a englezoaicei cu tată român de la câștigarea US Open 2021. Ea vine într-un moment în care Emma Răducanu este aspru criticată pentru inconstanța în rezultate, dar și pentru faptul că schimbă antrenorii foarte des.
Excepție nu a făcut nici turneul de la Miami, unde Emma Răducanu a avut un scurt parteneriat cu Vlado Platenik. Ea s-a despărțit de ultimul său antrenor după doar un meci, dar a sugerat că scurtul timp petrecut împreună poate avea un impact de durată.
„Cred că munca pe care am făcut-o înainte de turneu, a contat Am făcut o treabă foarte bună. El este un antrenor grozav. Are experiență. A lucrat cu atât de mulți jucători și i-a adus la vârf. Îl respect foarte mult ca antrenor”, a declarat Emma Răducanu.
Pentru un loc în semifinalele turneului de la Miami, Emma o va întâlni pe americanca Jessica Pegula.
Indiferent de rezultat, Emma Răducanu este sigură de revenirea în Top 50 WTA, forma ei de acum fiind cea mai apropiată de versiunea performantă de US Open 2021. Ea este momentan, în clasamentul live, pe locul 48, dar poate urca până pe poziția 22, în cazul în care câștigă turneul din Florida.
Accesul în sferturile de finală îi aduce Emmei și un câștig de 189.000 de dolari. Cu acești bani, ea se apropie de borna celor 5 milioane de euro câștigați din tenis.
Celelalte sferturi de finală Miami Open sunt: Magda Linette – Jasmine Paolini, Aryna Sabalenka – Qinwen Zheng, Iga Swiatek – Alexandra Eala
Articolul Emma Răducanu, în sferturile de finală de la Miami Open apare prima dată în Mediafax.
Într-o ediție transmisă live de Gândul, jurnalistul Dan Diaconescu a abordat un subiect legat de fenomenul donațiilor pe TikTok. Acesta a explicat modul în care platforma recompensează utilizatorii care fac donații mari și cum unii români au ajuns să contribuie cu sume impresionante, de ordinul sutelor de mii de dolari. Discuția a adus în prim-plan un personaj controversat, BogPR, și modul în care acesta a ajuns în centrul atenției prin donațiile sale uriașe, scrie, marți, Gândul..
Dan Diaconescu a mărturisit că nu și-ar fi imaginat vreodată că cineva ar fi dispus să doneze sume mari de bani pe TikTok.
„Eu, mărturisesc, nu m-am gândit vreodată că ar fi vreun nebun de om să doneze pe TikTok cuiva niște bani. M-am gândit că 0,05 RON așa să dai la mișto. Dar când am văzut că-s români care dau câte 1000 de dolari, 2000-3000, 7000, păi zic, ce au oamenii ăștia? Cum se donezi, mă, la unu’, pe TikTok, cumpără o mașină, cumpără un apartament”, a declarat jurnalistul.
Acesta a explicat că TikTok a creat un sistem de recompense pentru donatori, ceea ce încurajează competiția între utilizatori.„TikTok, în șmecheria lor, a creat niște praguri. Nu știu dacă lumea știe asta. În momentul când tu donezi de la 1 ianuarie până la 31 decembrie, 50.000 dolari în total, TikTok îți dă o diplomă și zice: Marius Tucă, pionier fruntaș. Când donezi 100.000, îți dă altă diplomă și tot așa, ca la YouTube. E nivelul maxim pe care TikTok îl acceptă”, a completat invitatul.
Unul dintre cei mai cunoscuți donatori români este BogPR, care a reușit să atingă nivelul maxim de donații permis de platformă.
„TikTok are un nivel maximal de donație, când te declară un erou al TikTok-ului: 1.000.000 dolari. Dar trebuie să dai milionul de dolari între 1 ianuarie și 31 decembrie. Și atunci intri într-o galerie de șmecheri. BogPR este singurul din România care a atins acest nivel, ca să înțelegeți, pe locul doi este un domn din Cluj pe care, de asemenea, îl cunosc. Bă, frate, stai să spun ce se întâmplă pe planetă. Cred că sunt vreo 100 de inși care au donat mai mult de 1.000.000/an la TikTok”, spune Diaconescu.
Pe lângă titlul de onoare, cei care ajung la acest nivel primesc și recunoaștere în comunitatea TikTok.„Pe lângă faptul că primesc un titlu de ăsta de onoare, de barosan, de balena TikTok… tinerii ăștia din domeniu au niște expresii. Lamborghini, lambo de la Lamborghini. Fii atent și el așa mi-a povestit că eu o să fiu corect și să vă spun și de cealaltă variantă, în care BogPR, vezi doamne, ar fi omul sistemului, omul CIA-ului, FBI-ului și nu știu ce, omul serviciilor secrete”, a declarat Dan Diaconescu.
O altă problemă semnalată de Diaconescu este confiscarea sumelor uriașe de bani pe care BogPR le investea în criptomonede.
„Dar el ce făcea, domnule? Vindea săracul și cumpăra criptomonede în fiecare secundă, el e din ăsta și șoarece de bibliotecă. Stă cu căștile cu alea pe cap. Știi că mai e o chestiune aici, când i-au confiscat banii, că o să ajungi și la asta, băi, au confiscat banii, dar banii lui erau în mișcare, în creștere și în scădere”, spune jurnalistul.
Diaconescu a mai explicat fluctuațiile pieței cripto și impactul acestora asupra averii lui BogPR.„Știi, el cumpăra în monedă. Dau un exemplu Solana, pe care o cumperi astăzi cu 3 lei și la noapte o vinzi cu 5 lei, dar ea poate să se ducă și la un leu. Și eu și acuma, când am vorbit cu apropiații lui ultima oară, că știu cam ce monezi avea în portofel”, a concluzionat invitatul.
Articolul Dan Diaconescu: „BogPR, singurul român care a donat 1 milion de dolari pe TikTok” apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Club Feroviar, polițiști și procurori se află în Palatul CFR din Bulevardul Dinicu Golescu 38, unde își are sediul operatorul feroviar de stat.
Se pare că au fost ridicat documente de la sediul central al SNTFC CFR Călători, într-un dosar de corupție.
Club Feroviar mai susține că perchezițiile au loc într-un dosar înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, iar cei vizați sunt directorul Comercial al CFR Călători, Sorin Preda, și șeful Serviciului Vagoane Speciale, Doru Bărbuș.
„Referitor la prezența Poliției Transporturi în această dimineață la sediul CFR Călători, vă informăm că CFR Călători oferă tot sprijinul necesar organelor judiciare în soluționarea acțiunii pe care o desfășoară. Orice informație pe acest subiect va putea fi furnizată, conform legii, doar de instituțiile abilitate. Conducerea companiei reafirmă determinarea de a nu accepta nicio abatere de la legalitate și va întreprinde întotdeauna măsuri corespunzătoare dispozițiilor organelor judiciare”, a informat CFR Călători.
Articolul Percheziții la CFR Călători apare prima dată în Mediafax.
De la începutul invaziei, pe 24 februarie 2022, Rusia a pierdut 905.940 de trupe în Ucraina, conform Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, așa cum a fost raportat pe 25 martie, anunță The Kyiv Independent.
Această cifră include 1.180 de victime suferite de forțele ruse doar în ultima zi.
Raportul detaliază, de asemenea, pierderi materiale semnificative, inclusiv 10.425 de tancuri, 21.670 de vehicule blindate de luptă, 41.824 de vehicule și rezervoare de combustibil, 25.190 de sisteme de artilerie, 1.341 de sisteme de lansatoare multiple de rachete, 1.117 sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 335 de elicoptere, 30.759 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
UE reafirmă integritatea teritorială a Ucrainei și condamnă referendumurile false ale Rusiei în contextul scandalului WitkoffPurtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anita Hipper, a denunțat așa-numitele referendumuri organizate de Rusia drept „complet frauduloase și impuse cu forța armelor” pe 24 martie, reafirmând sprijinul UE pentru integritatea teritorială a Ucrainei.
Casa Albă anticipează un „anunț pozitiv” după ultimele discuții SUA-Rusia, potrivit ReutersO sursă de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că un „anunț pozitiv” este așteptat „în viitorul apropiat” după cele mai recente negocieri dintre SUA și Rusia, desfășurate pe 24 martie.
Delegația Ucrainei își prelungește șederea în Arabia Saudită pentru noi discuții cu SUA, afirmă un oficialDelegația ucraineană va rămâne în Arabia Saudită încă o zi pentru a continua discuțiile cu oficialii americani, a declarat un oficial anonim al delegației pe 24 martie. Echipele urmează să se întâlnească din nou după discuțiile inițiale din 23 martie.
SUA nu vor comenta revendicările Rusiei asupra regiunilor ocupate ale Ucrainei până la încetarea focului, afirmă Departamentul de StatPurtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, Tammy Bruce, a refuzat să spună dacă administrația Trump recunoaște revendicările Rusiei asupra teritoriilor ocupate din Ucraina, relatează The Kyiv Independent.
„Se poartă multe discuții,” a declarat aceasta, subliniind că SUA vor aștepta un acord de încetare a focului înainte de a face orice comentarii.
Trei angajați ai presei de stat ruse, uciși în regiunea ocupată LuhanskTrei angajați ai presei de stat ruse au fost uciși într-un atac în districtul Kreminna, din regiunea ocupată Luhansk, potrivit lui Leonid Pasechnik, liderul instalat de Rusia în zonă. Acesta a susținut că atacul a dus și la moartea a trei civili.
Senatorii americani cer administrației Trump să confiște activele rusești pentru UcrainaÎntr-o scrisoare adresată secretarului de stat Marco Rubio, datată 24 martie, senatorii americani au cerut administrației să ia măsuri financiare mai dure împotriva Rusiei.
Potrivit Reuters, aceștia au pus sub semnul întrebării disponibilitatea administrației de a folosi toate instrumentele financiare disponibile pentru a forța Moscova să pună capăt războiului din Ucraina.
Atac cu rachete rusești asupra orașului Sumî: peste 90 de răniți, inclusiv 23 de copiiForțele ruse au lansat un atac cu rachete asupra zonelor rezidențiale și a infrastructurii din Sumî, inclusiv asupra unui spital pentru copii, scrie The Kyiv Independent.
Potrivit primarului interimar Artem Kobzar, atacul a rănit peste 90 de persoane, printre care 23 de copii.
Rusia urmărește controlul total asupra regiunilor ucrainene ocupate în discuțiile cu SUA, potrivit preseiUn oficial apropiat Kremlinului a declarat pentru Moscow Times că Vladimir Putin nu-și poate permite să piardă politic teritoriile ucrainene ocupate.
Conform raportului, Rusia este hotărâtă să-și consolideze controlul asupra acestor regiuni cu orice preț.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1126. UE reafirmă integritatea teritorială a Ucrainei și condamnă referendumurile false ale Rusiei în contextul scandalului Witkoff / Casa Albă anticipează un „anunț pozitiv” după ultimele discuții SUA-Rusia apare prima dată în Mediafax.
Negocierile dintre Rusia și Statele Unite ale Americii au fost provocatoare, dar utile, iar ONU și alte țări vor fi implicate în discuții suplimentare, a declarat un membru al delegației ruse pentru agenția de presă TASS, citată de Reuters.
„S-a discutat totul, a fost un dialog intens, provocator, dar a fost foarte util pentru noi și pentru americani. Au fost discutate multe probleme”, a declarat senatorul rus Grigori Karasin.
Fostul diplomat a mai spus că discuțiile vor continua și că Națiunile Unite și alte țări vor fi implicate.
„Vom continua să facem acest lucru, implicând comunitatea internațională, în primul rând, Națiunile Unite și unele țările”, a precizat Karasin.
O sursă rusă a declarat pentru Reuters că un proiect de declarație comună privind negocierile a fost trimis la Moscova și Washington pentru aprobare. Declarația ar putea fi publicată marți.
Articolul Un reprezentant ONU va participa la negocierile SUA-Rusia privind Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Luni, revista The Atlantic a publicat un articol exploziv în care se arată că oficiali ai administrației Trump – printre care secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, vicepreședintele JD Vance și consilierul pentru securitate națională Mike Waltz – au discutat planuri de război extrem de confidențiale într-un grup de chat de pe aplicația comercială Signal. Ironia maximă? Jeffrey Goldberg, redactorul-șef al publicației The Atlantic, a fost adăugat din greșeală în acel chat.
Ironia situației ClintonPentru Clinton, care în timpul campaniei prezidențiale din 2016 a fost atacată constant pentru folosirea unui server privat de e-mail în perioada în care era secretar de stat, ironia acestei situații este greu de ignorat.
Unii dintre oficialii implicați în fiascoul de luni au fost chiar printre cei care, în 2016, au amplificat scandalul privind serverul de e-mail al lui Clinton. FBI-ul a concluzionat ulterior că utilizarea serverului a fost „extrem de neglijentă”, dar nu constituia o infracțiune.
Declarațiile lui Rubio și WaltzRubio, de exemplu, o critica dur pe Clinton într-un interviu acordat Fox News în 2015: „Expunerea de informații sensibile către agenții străine prin metode de comunicare nesecurizate reprezintă incompetență, o gravă neglijență profesională, este de neiertat.”
Waltz, cel care l-a invitat pe Goldberg în chatul de grup, încă aducea în discuție e-mailurile lui Clinton în 2023.
„Actualul consilier pentru securitate națională al lui Biden, Jake Sullivan, a trimis mesaje Top Secret pe contul privat al lui Hillary Clinton. Și ce a făcut Departamentul de Justiție în legătură cu asta? Absolut nimic”, posta el pe X (fostul Twitter).
Donald Trump a cerut în repetate rânduri ca Hillary Clinton să fie închisă pentru folosirea serverului privat, participând la scandări de genul „Închideți-o!” la mitingurile sale electorale.
Directorul FBI, James Comey, a deschis o anchetă privind e-mailurile lui Clinton cu doar 11 zile înainte de alegerile din 2016. Deși investigația a ajuns la aceeași concluzie – că a fost „neglijentă”, dar nu a comis o faptă penală – Clinton a susținut că momentul în care a fost redeschis cazul a fost „factorul decisiv” în pierderea alegerilor.
Posibile încălcări ale legiiPotrivit lui Goldberg, utilizarea aplicației Signal – care nu este aprobată pentru transmiterea informațiilor clasificate – pentru a discuta planuri sensibile legate de securitatea națională ar putea constitui o încălcare a mai multor legi. El a subliniat că astfel de discuții ar trebui să aibă loc în spații special amenajate pentru informații clasificate, cunoscute sub denumirea de SCIF (Sensitive Compartmented Information Facilities).
În urma scandalului, Casa Albă a exprimat îngrijorări serioase, subliniind că transmiterea de informații clasificate către persoane neautorizate constituie o încălcare gravă a protocolului de securitate și că o investigație completă va fi deschisă pentru a clarifica situația.
Articolul Hillary Clinton: „Nu se poate așa ceva”, referindu-se la scandalul scurgerii de informații militare apare prima dată în Mediafax.
Luni, polițiștii au anunțat că au fost sesizați cu privire la faptul că o persoană s-a urcat într-un copac, aflat în zona Arestului Central al Poliției Capitalei, punând în pericol atât siguranța sa, cât și a celorlalte persoane care se aflau în trecere pe trotuarul din apropiere.
La fața locului a fost identificat un bărbat de 58 de ani. Este vorba despre protestatarul cunoscut sub porecla Stegarul Dac.
CITEȘTE ȘI: „Stegarul Dac” s-a suit într-un copac în fața Arestului Central și cere eliberarea lui Bogdan Peșchir
Conform polițiștilor, au fost dispuse toate măsurile în vederea delimitării zonei și pentru a preveni pătrunderea bărbatului în curtea sediului Arestului Central.
De asemenea, echipele de negociatori vorbesc cu bărbatul din copac. La fața locului se află echipaje medicale, ISU și de la Jandarmerie.
Articolul Protestul de la Arestul Poliției Capitalei continuă. Stegarul Dac e în copac de circa 24 de ore apare prima dată în Mediafax.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a venit cu o reacție după ce informații privind incidentul de securitate de la Washington au ajuns în spațiul public.
Potrivit POLITICO, Leavitt a declarat că „Donald Trump continuă să aibă cea mai mare încredere în echipa sa de securitate naţională, inclusiv în consilierul său pentru securitate naţională, Mike Waltz”.
Incidentul a declanșat discuții furibunde în interiorul Casei Albe.
Unii dintre ei sunt de părere că Mike Waltz ar trebui să își dea demisia după acest incident, pentru a evita ca Donald Trump să fie pus într-o „poziție proastă”.
„A fost o imprudență”Un oficial a declarat pentru POLITICO, sub protecția anonimatului, că „a fost o imprudență să nu verificăm cine era pe fir. A fost nechibzuit să purtăm această conversație pe Signal. Nu poți fi imprudent în calitate de consilier pentru securitate națională”.
Un alt oficial de la Casa Albă a declarat pentru sursa citată că dacă Waltz își va recunoaște vina, acest lucru ar putea implica și o demisie. Cu toate acestea, lucrurile vor depinde în mare măsură de modul în care Trump se simte personal cu privire la această chestiune.
Cum s-a întâmplat totulJeffrey Goldberg, redactorul-șef al publicației The Atlantic, a declarat că a fost adăugat într-un grup numit „Houthi PC small group”, de către Michael Waltz, consilier pe probleme de securitate națională al SUA.
Înaintea bombardamentelor desfășurate în Yemen, jurnalistul a susținut că a fost informat cu privire la evoluția situației, urmând ca toate avertismentele transmise pe grupul liderilor securității naționale să fie confirmate. Toate aceste informații erau clasificate și, deci, nedestinate altor persoane în afara celor din structurile de securitate națională a SUA.
Articolul Reacția Casei Albe după ce un jurnalist a primit informații clasificate de la administrația Trump apare prima dată în Mediafax.
Are 38 de ani, s-a născut în Focșani, și este absolvent al Facultății de Administrație și Afaceri a Universității București.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a fost fondată chiar înaintea alegerilor parlamentare din 2019 și, pe fondul nemulțumirilor populare, a ales să promoveze o doctrină de dreapta și naționalistă, care l-a propulsat pe Simion deputat în legislatura prezentă. Partidul este activ în România și Republica Moldova, țară care l-a desemnat pe George Simion ”persoană non gratae”.
Candidatul AUR la funcția de președinte al României a fost expulzat din Moldova în 1 octombrie 2018 și se află deja la cea de-a doua perioadă de interdicție pe teritoriul Moldovei, după ce a fost acuzat de legături cu serviciile rusești, care puneau în pericol securitatea Moldovei și ordinea publică. Perioada de interdicție a ajuns la zece ani și se poate prelungi.
Potrivit declarației sale de avere, nu deține nici casă, nici autoturism, nici terenuri, nici bunuri de valoare. Funcția de deputat îi asigură cazarea în capitală pe banii statului român, precum și deplasările.
Simion a declarat doar un cont curent deschis la Banca Transilvania anul trecut, în care se găsesc 250.050 lei, alți 60.000 de euro ce ar reprezenta banii primiți la botezul fiului său și 50.000 de euro donații pentru campania sa electorală.
În anul 2024, a încasat de la statul român suma de 139.988 drept indemnizație cuvenită funcției de deputat, iar singurul interes declarat este cel al partidului pe care îl conduce.
Cel mai cunoscut „proiect” electoral al lui Simion este „Planul Simion”, prin care un milion de locuințe cu prețuri între 35 de mii și 70 de mii de euro ar urma să fie date românilor numai dacă Simion ar deveni președintele țării. „Planul” prevede și o refinanțare pentru cei care au credite, precum și ștergerea dobânzilor acestora.
Dar… prima condiție pentru „participarea la acest program” este înscrierea datelor personale într-un document numit „Contract de înscriere”, unde, în schimbul unor promisiuni, este obligatoriu ca cetățenii să-și pună numele, CNP-ul și telefonul.
2. GEORGE CRIN LAURENȚIU ANTONESCU– candidat din partea Alianței Electorale „România Înainte”S-a născut în Tulcea și are 65 de ani. Este licențiat în istorie și filosofie la Universitatea din București. Înainte să fie ales deputat, a fost profesor de istorie și franceză, în Vaslui și Tulcea, și curator la muzeul de istorie și arheologie din Tulcea.
Și-a început activitatea politică în Partidul Național Liberal (PNL), dar a trecut și pe la alte două formațiuni politice, revenind în PNL odată cu reunificarea mișcării liberale.
A fost ministrul sporturilor în guvernul Victor Ciorbea, de unde cea mai remarcată dintre inițiativele sale a rămas instituirea rentelor viagere pentru atleții cu performanțe olimpice semnificative.
Crin Antonescu a fost președintele PNL între anii 2009 și 2014 și președinte al Senatului din vara lui 2012 până în martie 2014, când a demisionat.
În 2011, a devenit copreședinte al Uniunii Social Liberale, împreună cu Victor Ponta, scopul declarat al Uniunii fiind acela de a-l „îndepărta de la putere pe Traian Băsescu și de câștigare a alegerilor din 2012 și a alegerilor prezidențiale din 2014.”
Pentru funcția de președinte al României, candidează din partea alianței partidelor aflate la guvernare, PSD, PNL și UDMR.
Antonescu a mai participat la alegerile prezidențiale în anul 2009, când s-a clasat al treilea în primul tur. În turul următor, l-a susținut pe Mircea Geonă împotriva lui Traian Băsescu.
A fost președinte interimar al României pentru o perioadă scurtă, de la suspendarea lui Traian Băsescu până la invalidarea de către Curtea Constituțională a referendumului pentru demiterea sa.
Din 2014, s-a axat pe viața familiei sale. Este căsătorit cu europarlamentarul Adina Ioana Vălean și are o fiică din prima căsnicie.
Potrivit declarației sale de avere, deține ca unic proprietar un apartament de 96 mp, pe care l-a cumpărat în București. Este coproprietar al unui apartament în capitală și al unei case în Prahova, precum și al unui loc de parcare în București, toate achiziționate prin contract de vânzare-cumpărare.
Antonescu a declarat și o suprafață de o jumătate de hectar de teren intravilan în județul Prahova formată din mai multe bucăți, al căror proprietar este soția sa, împreună cu trei autoturisme, un BMW, un Mercedes și un Kia, ultimul achiziționat în 2015.
În conturile din România, Belgia și Liechtenstein, are în jur de 200.000 de lei și aproape 337.000 de euro, din care mai mult de două treimi sunt plasați sub formă de depozit.
În declarație, candidatul coaliției a mai înscris bijuterii estimate la 18.000 de euro și titluri de stat în valoare de aproape 100.000 de euro.
În anul 2024, venituri personale a avut doar soția sa, aproape 200.000 de euro din indemnizația de deputat în Parlamentul European.
Crin Antonescu nu a declarat că ar fi membru asociat sau acționar al niciunui ONG sau societăți comerciale.
După depunerea candidaturii sale, Antonescu le-a transmis românilor că „Există soluţii pentru creşterea ratingului de ţară. Guvernarea responsabilă, în primul rând. Vă propun un preşedinte pro-occidental şi un guvern stabil. Ideile extremiste şi haosul sunt un risc pentru buzunarul dumneavoastră”.
3. VIORICA-ELENA LASCONI– candidat din partea Uniunii Salvați RomâniaAre 53 de ani și este născută în Hațeg. A obținut o specializare în turism la filiala din Deva a Universității Ecologice și, mai apoi, la ASE București. A profesat ca jurnalist și realizator tv peste două decenii. Este căsătorită cu avocatul Cătălin Georgescu și are o fiică.
S-a alăturat Uniunii Salvați România (USR) în 2018, iar în 2024 a devenit președintele partidului. Din această poziție, a candidat la alegerile prezidențiale din 2024, ajungând în turul al doilea, împreună cu independentul Călin Georgescu.
Tot în anul 2024, a obținut cel de-al doilea mandat de primar în muncipiul Câmpulung Muscel.
Potrivit declarației sale de avere, deține o suprafață de 67.275 mp teren în județele Ilfov, Constanța, Olt și Argeș, din care 6.775 mp intravilan, 57.500 agricol și aproape 2000 mp de pădure, cea mai mare parte a suprafețelor fiind moștenite.
Elena Lasconi este proprietara unei locuințe în Argeș și a trei apartamente în București, două dintre ele fiind moștenite. Toate însumează aproximativ 300 mp locuibili.
Liderul USR nu a declarat obiecte de artă sau bijuterii de valoare. Are un autoturism Opel și datorii de 388.000 de lei, care provin din două credite la Banca Transilvania, unul fiind scadent peste un an.
În anul 2024, a obținut venituri de 141.425 lei din salariul său de primar, la care a adăugat venitul de consilier la Camera Deputaților al soțului său, de 82.460 lei.
Lasconi este cunoscută pentru implicarea sa în campanii sociale, fiind ambasadorul programului „Pâine și Mâine” al World Vision România. În 2013, a câștigat premiul MasterChef, donând jumătate din câștiguri pentru cauze caritabile.
În campania electorală pentru câștigarea fotoliului prezidențial, din 2024, Lasconi a susținut propuneri populare de genul „tăierilor de taxe pentru munca din România” sau „corecțiilor la legile justiției pentru ca DNA să își facă treaba și să prindă corupții”, asociind programul său cu cel al Maiei Sandu, președinta Republicii Moldova: „Maia Sandu este un președinte care și-a pus țara pe direcția spre Vest (…) Vreau să-i arăt că nu e singură în această luptă, vreau să învăț din experiența ei!”
Elena Lasconi a susținut că alegerile din toamna lui 2024 ar fi fost anulate din cauza ei, invocând un fakenews privind posibilitatea ca președinția să fi fost câștigată de Călin Georgescu: „Alegerile prezidențiale nu au fost anulate din cauza lui Călin Georgescu, ci din cauza mea.”
4. CRISTIAN VASILE TERHEȘ – candidat al Partidului Național Conservator RomânS-a născut în Zalău și are 46 de ani. A studiat teologia în Cluj Napoca, apoi jurnalismul în California, stat în care a emigrat în anul 2000, unde s-a și stabilit, devenind cleric al Bisericii Greco-Catolice, dar a lucrat și ca analist de afaceri. Este deputat în Parlamentul European (PE), ales pe listele PSD în 2019, în urma unui protocol cu PNȚCD, și reales în 2024 din partea AUR.
La scurt timp de la începutul primului său mandat, a părăsit grupul social-democraților, pentru care avea numai cuvinte de laudă, și a trecut în grupul Conservatorilor și Reformiștilor din PE, din care fac parte politicieni cu viziuni radicale, al cărui membru este și în prezent. Din același grup fac parte și europarlamentarii AUR.
Candidatul este proprietar peste 3000 de metri pătrați de teren intravilan în Sălaj și Bihor, are trei apartamente achiziționate în aceleași județe și deține două autoturisme, o Toyota Camry și o Mitsubishi Eclipse.
Potrivit declarației de avere, are 50.000 de euro în șase conturi bancare personale, din România. Tot șase conturi deține și soția sa, în România și California, pe al cărui nume se regăsesc plasamente în acțiuni și titluri de stat în valoare de 145.060 dolari.
Din salariul de europarlamentar, a încasat în anul 2024 aproape 100.000 de euro, devansând cu jumătate veniturile soției, manager financiar al unei companii din California.
Cristian Terheș a declarat că a împrumutat Partidul Național Conservator Român (PNCR), în nume personal, cu aproximativ 100.000 de euro.
Candidatul PNCR este membru al organizației Cavalerii lui Columb, recunoscută drept cea mai mare organizație romano-catolică de servicii frățești din lume, și deține o calitate pe care n-a dezvăluit-o în cadrul Partidului Republican din California. El a precizat că, la cererea sa, episcopia greco-catolică din Oradea l-a eliberat de obligațiile preoțești pe perioada implicării în viața publică.
Cristian Terheș este cunoscut pentru susținerea unor opinii conservatoare extreme, precum cele anti-avort, anti-vaccin sau cele care privesc identitatea de gen. Cristian Terheş a descris femeile transsexuale ca fiind „perverse de sex masculin” și s-a declarat împotriva căsătoriilor între persoane de același sex.
El a manifestat public și împotriva unui nou mandat al Ursulei von der Leyen la cârma Comisiei Uniunii Europene. În timpul pandemiei de Covid-19, Parlamentul European l-a sancționat pentru refuzul de a prezenta certicaficatul verde la intrarea în sediul din Strasbourg.
Europarlamentarul a candidat și la alegerile anulate, din 2024. În calitate de candidat, el a declarat atunci că vrea în jurul proiectului PNCR pentru români „oameni care au demonstrat că au reprezentat România așa cum se cuvine”. În toamna anului trecut, Viorica Dăncilă, fost prim ministru din partea PSD, s-a alăturat partidului lui Cristian Terheș. Guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost ținta mai multor proteste de stradă, care au escaladat în violențele din 10 august 2018, soldate cu 433 de victime.
„Cred că doamna Dăncilă ar fi, din nou, un premier extraordinar pentru România”, a precizat Terheș pentru cazul în care ar fi câștigat alegerile prezidențiale.
De profesie actriță, s-a născut în Dej și are 50 de ani. Pe lângă activitatea de actorie, e jurnalist și politician. A fost aleasă deputat de Mureș, din partea alianței PNL-PD, în legislatura 2004-2008. În mandatul său, a fost inițiatoarea „Legii Mamelor”, încă în vigoare, una dintre cele generoase legi din Uniunea Europeană.
Declarația sa de avere arată că este proprietara unui apartament obținut prin donație, în București. Are două autoturisme, un Jeep și o Skoda, și obiecte de artă și bijuterii în valoare de 12.000 de euro. Nu deține terenuri, dar are aproape 730.000 de lei și 45.786 euro în conturi curente, împreună cu un fond de investiții de 90.000 euro. Acestora li se adaugă plasamentele în tiluri de stat, unde Șandru a investit peste 1.000.000 de lei și 100.000 de euro.
Veniturile declarate pentru anul 2024 vin din salariul de director general al propriei firme și președinte al ONG-ului Inițiativa Ecologistă Europenă, de la care a încasat puțin peste 37.000 de lei, dar mai ales din drepturi de autor, de unde Lavinia Șandru a obținut suma de 213.934 lei, mai mult de jumătate din aceasta venind de la postul tv Antena 3.
Veniturile i-au fost rotunjite de dividendele în valoare de 213.934 lei, obținute de la firma sa din București și o alta din Italia, specializată în activități de producție cinematografică. Șandru este acționar la patru societăți, trei având ca profil producțiile de cinema și una lesing-ul financiar.
Lavinia Șandru a fost căsătorită 11 ani cu Darius Valcov, primarul Slatinei, ulterior ministru de finanțe, cu care are doi copii.
Recent, pe pagina sa de facebook, Lavinia Șandru s-a arătat indignată cu privire la modul în care actualii candidați la președinție încearcă să-și atragă electoratul încă dedicat lui Georgescu, scriind că ”Îi vedem pe toți cum încearcă să ciugulească ceva din electoratul lui Georgescu”. În același timp, Șandru le spune alegătorilor că nu se va opri până nu va afla „motivele reale” ale anularii turului doi, încercând astfel să capteze exact o parte din electoratul fostului candidat pro-rus .
6. VICTOR VIOREL PONTA – candidat independentEste bucureșean de origine și are 53 de ani. A absolvit Facultatea de Drept și a profesat ca procuror și avocat. Victor Ponta are trei copii, două fiice din căsătoria cu Daciana Sîrbu, una dintre ele fiind adoptată, și un fiu dintr-o relație anterioară.
A fost președinte al Partidului Social Democrat (PSD) din 2010 până în 2015 și deputat de Gorj. În 2012, a fost desemnat prim ministru al României din partea alianței PSD-PNL-PC, funcție din care a demisionat imediat după tragedia de la Colectiv.
Ponta fost poreclit „micul Titulescu”, poreclă care s-a pierdut după scandalul referitor la plagiatul tezei sale de doctorat, în care a fost implicat în 2016. El și-a reprimit titlul de doctor în 2024, în urma hotărârii definitive a ÎCCJ București.
Victor Ponta a fost exclus, pentru a doua oară, din PSD imediat după depunerea candidaturii sale ca independent la președinția României.
Potrivit declarației sale de avere, fostul prim ministru are trei apartamente cumpărate, în București, Turcia și Emiratele Arabe Unite, un autoturism Smart și ceasuri achiziționate în ultimii doi ani, în valoare de 20.000 de euro.
Ponta a declarat și zece conturi curente, în euro, dolari, lei și lire turcești, care ating împreună suma de 135.000 de euro. Nu deține plasamente financiare, dar a împrumutat filiala PSD din Dâmbovița cu suma de 190.000 lei, în nume personal.
În 2024, a obținut venituri de 260.000 lei, din două surse salariale, cea mai mare sumă provenind din contractul cu Camera de Comert și Industrie București.
Este membru fondator al unui număr de șase ONG-uri și acționar la societatea VP Projects Advisers, care oferă consultanță pentru afaceri și management. Conduce Asociația Black Sea Regional Cooperation Projects 2020, alături de alți doi foști miniștri din cabinetul său, un organism pe care l-a fondat în 2016 și despre care a spus că nu va face politică, ci și-a propus „să sprijine continuarea unor proiecte economice regionale, în care și România este implicată, dintr-o perspectivă neguvernamentală”.
Guvernul Victor Ponta a fost aprig criticat de administrațiile locale, în 2012, pentru ordonanța de guvern care soma primarii să dea înapoi banii alocați de guvernul Ungureanu din Fondul de rezervă bugetară și încă necheltuiți. Împărțirea în două tranșe a majorării salariilor aprobată de fostul guvern pentru vara anului 2012, i-a adus iarăși critici fostului prim ministru. De asemenea, suplimentarea categoriilor de demnitari care pot beneficia de locuințe de serviciu în vilele protocolului de stat, a condus la reacții negative față de guvernarea Ponta.
Victor Ponta a fost cel care a anulat vânzarea Oltchim Rm. Vâlcea către Dan Diaconescu, după ce s-a adeverit că Diaconescu nu avea banii cu care se angajase să salveze Oltchim.
Demisia sa din funcția de premier a venit pe fondul protestelor din toamna anului 2015, declanșate de tragedia de la Colectiv și moartea a 65 de tineri din cauza lipsei paturilor pentru arși în România și a infecțiilor nosocomiale.
După depunerea candidaturii sale, Victor Ponta a declarat că a demisionat după incendiul de la Colectiv „în speranța că următorul șef de la Palatul Victoria va lua măsuri pentru ca sistemul sanitar românesc să fie mai bun, să avem paturi pentru arși. Pe care, zece ani mai târziu, nu le avem”, promițând că „va desecretiza toate informările pe care le-a primit președintele Iohannis, înainte și după Colectiv”.
Este născut în Balș, are 43 de ani și a absolvit studiile Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara.
Un candidat fără venituri, potrivit declarației sale de avere, în care a precizat că nu are nici cont curent și nici depozite bancare. Este unic proprietar al unor suprafețe de teren, de aproape 21.000 mp, situate în județul Vâlcea și dobândite în baza unui contract de întreținere.
Popescu deține cinci optimi dintr-o casă de locuit cu suprafața de 78 mp și este unic asociat și administrator al societății PR Media RPT SRL București, cu un profit declarat de 18.994 lei în anul 2024, dar fără angajați. El este, de asemenea, președinte al Asociației Romanian Tenis Premium și președinte al PNR.
Sebastian Popescu candidează pentru a treia oară la funcția de președinte al României și consideră că „are șanse infinit mai mari” decât cele din alegerile trecute să preia fotoliul de președinte. În același timp, Popescu susține că ”nu vrea funcții și privilegii”.
8. SILVIU PREDOIU – candidatul Partidul Liga Acțiunii NaționaleAre 66 de ani, este bucureștean de origine, absolvent al facultății de geografie și pensionar al MApN din 2018. A fost general în Serviciul de Informații Externe, îndeplinind funcții de șef direcție, șef direcție generală și prim-adjunct al directorului SIE.
Singurele venituri declarate de Predoiu pentru anul 2024 au fost pensiile de serviciu ale lui și soției. Predoiu a încasat o pensie de 260.760 lei în anul precedent, iar soția, pensionară SRI, puțin peste 100.000 de lei.
Conform declarației de avere, Predoiu deține un teren intravilan în județul Dâmbovița, cumpărat în urmă cu patru ani, o cotă de 3/32 din 5 hectare de teren agricol obținut prin succesiune în județul Constanța și sub 15 mp teren intravilan în București, tot în urma unei succesiuni.
El este proprietar deplin peste un apartament de 77 mp, dobândit prin succesiune, și peste jumătate dintr-un apartament de 73 mp, cumpărat, ambele în capitală.
Familia Predoiu are în construcție și o casă de vacanță în județul Dâmbovița, cu o suprafață de 115 mp.
Candidatul a declarat ceasuri în valoare de 7000 de euro, un autoturism Mazda CX 5 și jumătate dintr-un Fiat, care are 58 de ani. În conturile de la BRD și ING are 37.033 euro, 20.061 dolari și puțin peste 100.000 de lei.
Singurele interese declarate au fost cele legate de PLAN, partidul din partea căruia candidează și pe care îl conduce.
„Am fost 30 ani ofițer de informații externe, spion, afirmă Predoiu pe pagina partidului pe care l-a fondat”.
Este născut în județul Neamț, are 64 de ani și dublă cetățenie, româno-americană. Ion Banu, pe numele său de dinainte de a emigra în Statele Unite ale Americii, a absolvit Universitatea Politehnică din Bucureşti și a părăsit țara după ce s-a căsătorit, pe când avea 25 de ani, din motive „politice” spune azi, invalidându-și propriile argumente, de tip „economic”, pe care le-a prezentat ca să fie primit în SUA, în 1985.
Este stabilit în Florida, unde locuiește într-o casă de 410 mp, fiind unicul proprietar. Și-a adăugat numelui românesc pe cel de John, pentru a se potrivi unui american, și Muscel, după locurile copilăriei sale din România.
Banu-Muscel a declarat Biroului Electoral Central că deține 200 de hectare de teren, din care 65 sunt intravilan, în Giurgiu și Argeș, și 135 de pășune în comitatul McCormick al statului Carolina de Sud, toate cumpărate, la care se adaugă 9 hectare de pădure moștenite în Argeș.
O casă în București, una în Carolina de Sud, o altă casă și un apartament în Florida, toate cumpărate în nume propriu, îl fac pe candidatul independent proprietar peste aproape 1000 mp locuibili, un fel de J.R. împărțit între imobilele și hectarele din America și România.
Un tablou semnat de pictorul român Nicolae Vermont, evaluat la 30.000 de dolari, alături de statuete și bronzuri estimate la 25.000 de dolari, îi completează colecția proprietăților. Urmează autoturismele, un Porsche și un BMW, cărora li se adaugă un tractor Deer, investiție firească pentru suprafețele de teren de care dispune.
Potrivit declarației sale, candidatul a făcut un singur credit ipotecar, de 248.500 dolari, contractat pentru încă opt ani, însă are 400.000 de dolari în băncile americane, din care mai mult de jumătate sunt destinați pensiei sale, și 300.000 de lei într-un cont din România, deschis în anul 2017, când a înregistrat Partidul Națiunea Română (PNRo).
Veniturile obținute în nume propriu în anul 2024 ating suma de 144.350 de dolari. Este unic asociat și manager al propriei firme, Ocean Test Banu Muscel Equipment Inc, specializată în cercetări şi echipamente oceanografice și asociat la compania unde lucrează soția sa, de profesie medic, iar valoarea declarată a acțiunilor pe care le deține în cele două firme este de 1.700.000 de dolari.
În același timp, este pensionar al guvernului american, de unde a încasat 21350 de dolari anul trecut.
John-Ion Banu-Muscel a candidat pentru funcția de președinte al României și în 2019, din partea PNRo, și și-a anunțat intenția de a candida și în 2024.
Afirmațiile lui, potrivit cărora ar introduce pedeapsa cu moartea pentru marii corupți și pentru criminali și că ar da dreptul tuturor cetățenilor să poarte armă, au stârnit controverse, la fel ca poziția sa față de statutul de stat membru al Uniunii Europene, pe care îl deține România: „Pro-european înseamnă să fii cu totul vândut. România e considerată ţară de mână a patra în UE”, așa cum a declarat într-un interviu acordat Digi24.ro.
S-a născut în Arad și are 53 de ani. A părăsit România înainte de Revoluție, pe când avea 17 ani și a studiat chimia la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. A urmat apoi un doctorat în chimie moleculară. A lucrat 8 ani în cercetare, la The Scripps Research Institute din California și la AIST din Amagasaki – Japonia. În anul 2006, a obținut un grant de cercetare de 2 milioane de euro, oferit de Uniunea Europeană. Tot în 2006, a fondat o echipă de cercetare în cadrul Universității Tehnice München.
Este căsătorit cu Sandra Funeriu, de origine franceză, cu care are doi copii.
S-a întors în România în anul 2009. A fost ministru al învățământului în guvernul Emil Boc până în 2012. În mandatul său a introdus supravegherea video a examenelor, învățământul obligatoriu de la 6 ani prin clasa pregatitoare, săptămâna Altfel și a început lupta împotriva plagiatului.
Daniel Funeriu deține, ca unic proprietar, 50 de hectare de teren agricol în județul Timiș, 2 apartamente ce i-au fost donate, în Timișoara, și o casă de locuit în Germania, cu suprafața de 230 mp. Potrivit declarației sale de avere, el este și posesorul a cinci autoturisme, care valorează 37.000 de euro, ultimul dintre ele, un Renault Twingo, fiind primit ca donație.
Alte valori declarate ale candidatului sunt bijuteriile, pe care a început să le achiziționeze din 1994, în valoare de 15.000 de euro.
Daniel Funeriu a declarat venituri proprii de peste 160.000 de euro încasate în 2024, generate de activitatea sa de consultanță, în principal, și din salariul primit de la Universitatea din București, dar și o sumă, infimă comparativ cu restul, din arendarea unui teren, 2500 de lei.
Fostul ministru are peste 300.000 de euro în conturi curente și depozite, la mai multe bănci, între care Sparkasse, Caisse d`Epargne, SMBC Trust Bank, San Diego County Credit Union, Victoria Bank, Banca Transilvania și OTP Bank, în monede diverse, de la euro și dolar la yeni japonezi și lei moldovenești, transformate la cursul zilei. De asemenea, are peste 80.000 de euro în fonduri de investiții, din care cea mai mare parte în fonduri pentru cei doi copii ai săi.
Potrivit declarației de interese, candidatul este acționar la societățile franceze Nellea Systems și UMC și compania Celindra, din Elveția. La acestea deține acțiuni în valoare de 13.000 de euro. Funeriu este și administrator al firmei Imedito Solution SRL, o societate înființată în urmă cu trei ani, care se ocupă cu prelucrarea datelor și administrări de pagini web.
Este membru în Consiliul Director al institutului Român de Știință și Tehnologie și membru fondator al Fundației Mișcarea Populară.
În anul 2007, a candidat la alegerile parlamentare din partea Partidului Liberal Democrat, de pe poziția a patra, neeligibilă, iar din 2008 a devenit europarlamentar. Doi ani mai târziu, după fuziunea celor două partide democrat-liberale, a candidat din nou, dar nu a mai obținut un nou mandat.
În prezent, pe lângă activitatea de la Universitatea din București, este consultant al Comisiei Europene pe lângă guvernul Republicii Moldova, asistând țara vecină pentru aderarea la Uniunea Europeană.
11. NICUȘOR DANIEL DAN- candidat independentA venit în București din Făgăraș, locul unde a învățat până la finalizarea studiilor liceale. Are 55 de ani și este cunoscut ca activist civic și matematician, inițiator și fost președinte al USR România.
Este licențiat în științele matematicii la Universitatea din București, iar titlul de doctor în matematică l-a obținut la Universitatea din Sorbona.
În România, a fondat Școala Normală Superioară București, o instituție științifică cu scopul declarat de a îndruma spre cercetare pe cei mai buni studenți români.
Se află la cel de-al doilea mandat de primar general al capitalei, după alte două încercări nereușite de a accede în administrația generală a Bucureștiului, în 2012 și 2016.
Candidează din poziția de independent la funcția de președinte al României, dar și-au exprimat susținerea pentru candidatura sa mai multe ONG-uri și câteva partide politice, printre care partidul Drept, Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache și Partidul Mișcarea Populară.
Potrivit declarației sale de avere, Nicușor Dan este proprietarul unui teren intravilan de aproape 7500 metri pătrați, pe care l-a cumpărat în Predeal și al unui autoturism Citroen din 1986.
Are în jur de 440.000 de lei în contul curent, 20.000 de euro pe care i-a împrumutat și credite în valoare de 152.000 euro, din care două sunt scadente în 2025.
Candidatul independent a declarat și donațiile pe care le-a primit pentru campania sa electorală, care au atins suma de 1.560.150 lei la momentul declarației, din care 660.000 lei primiți de la Autoritatea Electorală Centrală.
Pentru anul 2024, Nicușor Dan a declarat drept venituri suma de 296.675 lei, provenind din indemnizația de primar general și nu a înscris nicio societate comercială sau ONG în declarația de interese.
Nu deține obiecte de valoare și nici apartamente sau case. Locuiește cu chirie în București, împreună cu Mirabela Grădinaru, cu care are doi copii.
Actualul primar general al capitalei este încredințat că a fost necesară decizia de anulare a alegerilor din toamna anului 2024 și consideră că cea mai importantă parte din campania electorală pentru alegerile prezidențiale din luna mai se va duce în mediul online, pe rețele de socializare.
Articolul Cine sunt cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din mai? apare prima dată în Mediafax.
„Oamenii se aşteptă de la justiţie să facă dreptate, asta înseamnă să ai sentinţe predictibile. Un inginer ca mine nu înţelege de ce la două instanţe sunt decizii diferite. Dacă se lungeşte mult urmărirea, procedurile se ajunge în situaţia în care se prescriu faptele”, a explicat Bolojan.
El a insistat că reforma sistemului judiciar necesită personal calificat: „Trebuie să se facă motivările la timp, să existe nişte indicatori de performanţă să se vadă câte dosare au fost soluţionate şi dacă sunt lucrurile în anumită logică. Asta se face cu oameni competenţi”.
Preşedintele interimar şi-a exprimat respectul pentru magistraţii care îşi îndeplinesc atribuţiile cu profesionalism, avertizând totodată că lipsa de eficienţă erodează încrederea publică în justiţie: „Am tot respectul pentru oamenii din justiţie care îşi fac treaba corect. Dacă nu, vedem cum încrederea se surpă”.
Articolul Bolojan: Oamenii se aşteptă de la justiţie să facă dreptate apare prima dată în Mediafax.
Potrivit lui Bolojan, România se află la răscruce: poate fie să taie din cheltuieli, fie să mărească taxele, sau ambele. El a clarificat că reducerea cheltuielilor nu înseamnă concedieri fără noimă, ci gestionarea mai eficientă a banilor publici.
Președintele interimar consideră că prioritatea este optimizarea cheltuielilor și combaterea evaziunii fiscale, nu creșterea poverii fiscale. El a afirmat că majorarea taxelor ar trebui să fie ultima soluție, aplicată doar în situații extreme.
Despre aparatul bugetar, Bolojan a evitat să indice un număr ideal de angajați, dar a subliniat necesitatea unor analize riguroase în fiecare instituție.
„Fără restructurări serioase, vom ajunge inevitabil la taxe mai mari”, a avertizat el, comparând situația economică cu un pacient care amână tratamentul până când ajunge la urgențe, când costurile și riscurile se amplifică dramatic.
Întrebat unde se cheltuie cel mai mult, Bolojan a afirmat că, în opinia sa, trebuie intervenit în multe companii de stat.
Articolul Bolojan avertizează că economia României a intrat în stagnare: „Fără restructurări serioase, vom ajunge inevitabil la taxe mai mari” apare prima dată în Mediafax.
„Nu pot da o sentinţă”, a răspuns Bolojan, întrebat despre declaraţia lui Kelemen Hunor, potrivit căruia dacă Antonescu nu ajunge preşedinte, coaliţia nu va rezista.
Bolojan spune că alegerea lui Crin Antonescu ar însemna garanţia unei stabilităţi şi a unei colaborări, în aşa fel încât să se lucreze pentru a duce ţara la un alt nivel.
„Alegerea unui alt preşedinte ar putea duce la alte situaţii, acesta este adevărul”, a afirmat Bolojan.
Întrebat despre riscul ca actuala coaliţie să nu reuşească să-l propulseze pe Antonescu în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Bolojan a precizat: „Nu pot să fac astfel de aprecieri, dar cred că având în vedere faptul că se profilează mai puţini candidaţi care au şanse, va fi o competiţie dură pentru turul al doilea”.
Articolul Bolojan: „Nu pot da o sentinţă” privind afirmaţia lui Kelemen Hunor despre viitorul coaliţiei apare prima dată în Mediafax.
Jeffrey Goldberg a declarat că a fost adăugat într-un grup numit „Houthi PC small group”, de către Michael Waltz, consilier pe probleme de securitate națională al SUA. Deși la început a avut dubii cu privire la veridicitatea grupului, informațiile transmise de către membrii Administrației Trump l-au făcut să urmărească evoluția situației.
Înaintea bombardamentelor desfășurate în Yemen, asupra organizației islamiste huthi, Jeffrey Goldberg a susținut că a fost informat cu privire la evoluția situației, urmând ca toate avertismentele transmise pe grupul liderilor securității naționale să fie confirmate.
„Postarea lui Hegseth (secretar al Apărării al SUA – n.r.) conținea detalii cu privire la bombardamentele viitoare asupra Yemenului, inclusiv informații cu privire la ținte, armele pe care SUA urma să le utilizeze și succesiunea atacurilor (…). Singura persoană care a răspuns la actualizările lui Hegseth a fost cea identificată ca fiind vicepreședintele. «Voi spune o rugăciune pentru victorie », a scris Vance”, a notat Jeffrey Goldberg.
„Am așteptat în mașina mea, în parcarea de la supermarket. Dacă grupul era real, m-am gândit, țintele huthi urmează să fie bombardate în curând. La aproximativ 1:55, am verificat platforma X și am căutat Yemen. Se vorbea despre explozii la Sanaa, orașul-capitală”, a explicat editorul-șef pentru The Atlantic.
Conform informațiilor transmise de Jeffrey Goldberg, discuțiile care au urmat bombardamentelor au inclus informații cu privire la daunele create și numărul aproximativ de victime.
Jeffrey Goldberg a încercat să ia legătura cu liderii americani prin e-mail, pentru a confirma dacă grupul în care a fost adăugat le aparținea.
Brian Hughes, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate a confirmat veridicitatea grupului.
„Pare să fie un lanț de mesaje autentic și examinăm modul în care a fost adăugat un număr necorespunzător în lanț”, a transmis Brian Hughes.
Articolul Incident grav la Washington. Un jurnalist primea informații clasificate de la cei mai importanți oameni din administrația Trump apare prima dată în Mediafax.
Discuţiile din Arabia Saudită, unde o delegaţie ucraineană a fost prezentă în culise, au deocamdată obiective modeste, dar sunt prezentate de Washington ca un pas în efortul preşedintelui Donald Trump de a pune capăt războiului care durează de trei ani, punctează Reuters.
Trump însuşi a enumerat alte aspecte care, potrivit lui, sunt pe masă: „Discutăm acum despre teritoriu. Discutăm despre linii de demarcaţie, despre putere, despre proprietatea asupra centralelor electrice”.
Agenţia de ştiri de stat rusă RIA, citând o sursă neidentificată, a declarat că delegaţiile vor emite o declaraţie comună după consultările lor. O sursă rusă din Riyadh a declarat pentru Reuters că discuţiile se vor încheia în curând.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat însă că nu vor fi semnate documente, potrivit agenţiei TASS.Săptămâna trecută, Rusia a respins o propunere a lui Trump pentru o încetare completă a focului timp de 30 de zile în Ucraina şi până acum a fost de acord doar cu un moratoriu privind atacarea infrastructurii energetice.
În timp ce discuţiile de luni erau în desfăşurare în Arabia Saudită, rachete ruseşti au lovit oraşul Sumî. Mai multe blocuri de locuinţe au fost avariate, împreună cu o şcoală şi un spital, a declarat guvernatorul regional Volodimir Artiukh într-un videoclip filmat în faţa unui incendiu care producea o coloană de fum.
Elevii se aflau într-un adăpost în momentul atacului, evitând astfel victime mai grave, a adăugat el.
„Moscova vorbeşte despre pace în timp ce efectuează atacuri brutale asupra zonelor rezidenţiale dens populate din marile oraşe ucrainene”, a declarat ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha.
„În loc să facă declaraţii goale despre pace, Rusia trebuie să înceteze bombardarea oraşelor noastre şi să pună capăt războiului împotriva civililor”.
Articolul Zeci de răniţi în urma atacului rusesc asupra Ucrainei în timpul discuţiilor de încetare a focului apare prima dată în Mediafax.
„Nu, eu cred că nici acum domnul Simion nu este sigur în finală. Eu cred că este o luptă cel puţin în 3 pentru două locuri. E posibil să avem o finală între mine şi domnul Nicuşor Dan”, a afirmat Antonescu.
El a subliniat că mai sunt aproximativ 40 de zile de campanie electorală, perioadă în care pot interveni numeroşi factori care să modifice intenţiile de vot ale electoratului.
„Reamintesc că mai avem vreo 40 de zile, hai să scoatem Săptămâna Mare şi sfintele Paşti – o lună întreagă în care se va face campanie electorală”, a adăugat Antonescu, menţionând că şi agenda externă ar putea influenţa preferinţele alegătorilor.
Articolul Antonescu: E posibil să avem o finală între mine şi Nicuşor Dan apare prima dată în Mediafax.
„Nu ştiu să existe o astfel de legătură. La finalul lunii ar fi trebuit să intre în vigoare eliminarea vizelor, dar aşa cum am constatat, o prioritate a administraţiei Trump a fost o limitare a migraţiei”, a afirmat Bolojan, răspunzând unei întrebări privind posibila corelaţie dintre cele două evenimente.
Preşedintele interimar a subliniat că România a îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare pentru includerea în programul de scutire de vize pentru SUA.
„Noi am respectat toate procedurile şi va fi o decizie vis-a-vis de această chestiune şi vom avea un răspuns zilele viitoare”, a precizat Bolojan, sugerând că o decizie oficială din partea administraţiei americane este aşteptată în curând.
În cadrul aceluiaşi interviu, preşedintele interimar a abordat şi alte aspecte ale relaţiei româno-americane, inclusiv criticile vicepreşedintelui SUA, JD Vance, la adresa anulării alegerilor din România, menţionând că autorităţile de la Bucureşti „lucrează la construirea acestui dialog” cu noua administraţie de la Washington.
Articolul Bolojan: Nu ştiu să existe o legătură între amânarea Visa Waiver şi anularea alegerilor apare prima dată în Mediafax.
„Se va clarifica acest aspect prin discuțiile tehnice care vor avea loc. Nu cred că vom avea o creștere de pe o zi pe alta. Dacă azi avem 2,2%, am putea ajunge la 2,7, la 3, la 3,5. O creștere etapizată”, a declarat Bolojan.
Președintele interimar a subliniat importanța unei abordări integrate în cadrul NATO și la nivel european pentru achizițiile militare, dar și necesitatea implicării industriei românești de apărare.
„Ce este important pentru noi este să lucrăm pentru ca această suplimentare a bugetului să se regăsească și în economia românească. Nu trebuie dați banii exclusiv pentru a achiziționa armament din alte țări, dar va trebui să integrăm și industria noastră”, a precizat Bolojan.
El a anunțat întâlniri viitoare cu reprezentanții industriei naționale de apărare pentru evaluarea capacității acesteia de a participa la proiectele NATO și a menționat că aspectele financiare vor fi stabilite până în vara acestui an.
Articolul Bolojan: România ar putea ajunge la 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare apare prima dată în Mediafax.
„Au fost decizii bune, decizia partidelor de a susţine o direcţie pro-europeană, de intrare în NATO, în UE. Sunt un pachet de decizii care ne-au pus în direcţia bună. Ţara noastră este sigură pentru că am intrat în NATO. Accesul la UE ne-a deschis pieţele, investiţiile europenilor în România, dar şi fondurile europene care au contribuit la schimbările în bine”, a afirmat Bolojan.
Preşedintele interimar a subliniat, de asemenea, importanţa colaborării instituţionale pentru viitorul României, menţionând că, deşi funcţia prezidenţială deţine o putere considerabilă, progresul ţării depinde de o bună cooperare între preşedinţie şi guvern.
„Deşi preşedintele României are o putere mare, este o voce importantă, dar e important ca ţara noastră, pentru a avea un nou început, să fie beneficiară a unei colaborări între preşedinte şi guvern. Altfel se neutralizează reciproc”, a explicat Bolojan.
În contextul actual, Ilie Bolojan a adăugat că deciziile zilnice, fie ele mari sau mici, pot avea un impact semnificativ asupra direcţiei în care se îndreaptă România.
Articolul Ilie Bolojan, despre cele mai bune decizii luate în România în ultimii 35 de ani apare prima dată în Mediafax.
Un astfel de eveniment generează suspiciuni, „tot felul de scenarii”, care duc la o împărţire a societăţii între cei care cred că a fost o decizie justă şi cei care cred că a fost un abuz, a declarat Bolojan.
Preşedintele interimar a menţionat că decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) s-a bazat pe competenţele constituţionale ale instituţiei şi a fost determinată de o încălcare clară a legislaţiei electorale.
Totodată, Bolojan a recunoscut că neîncrederea în instituţii şi politicieni a contribuit la amplificarea tensiunilor generate de anularea scrutinului.
„O astfel de situaţie are efecte şi într-o societate în care neîncrederea în instituţii şi politicieni este destul de mare. Şi noi, politicienii, am avut un comportament care a generat o neîncredere. În acest context, CCR a anulat alegerile”, a concluzionat Ilie Bolojan.
Articolul Ilie Bolojan: Anularea turului 1 al alegerilor a fost un lucru excepţional, de nedorit apare prima dată în Mediafax.
„Eu spun astăzi că probabil vom avea un tur 2 cu Simion şi cu Antonescu”, a afirmat liderul UDMR, menţionând că pentru calificarea în turul doi este necesară obţinerea unui scor între 21% şi 23%.
Conform informaţiilor sale, „Antonescu e la 21%, la 18-19% Nicuşor Dan”, iar situaţia s-a modificat faţă de analizele de acum două-trei săptămâni.
Kelemen Hunor a subliniat că niciunul dintre candidaţii cu şanse reale nu poate fi considerat „nou” în politică, afirmând că „politica la nivel înalt se face cu oameni experimentaţi”.
Articolul Kelemen Hunor: Turul doi al prezidenţialelor se va disputa între Simion şi Antonescu apare prima dată în Mediafax.
