Este vorba despre capitala Germaniei, Berlin, care a rămas în urma boomului post-pandemic înregistrat în alte părți ale Europei.
„Nu avem cu adevărat o problemă cu turismul excesiv. Orașul este mare și oamenii se răspândesc. Mai ales vara, când berlinezii sunt plecați, există destul de mult spațiu”, a declarat Christian Taenzler, purtătorul de cuvânt al consiliului de turism VisitBerlin, potrivit Reuters.
Înainte de pandemie, Berlinul a atras aproape 14 milioane de turiști, cu 34 de milioane de nopți de cazare. În prima jumătate a acestui an, capitala Germaniei a atras 5,9 milioane de vizitatori, înregistrând 13,9 milioane de nopți de cazare, potrivit oficiului de statistică Berlin-Brandenburg.
„Suntem un oraș foarte verde, cu multe opțiuni pentru înot și multă umbră… Cred că acest lucru va câștiga în importanță în viitor”, a spus Taenzler.
În plus, în ciuda tarifelor aeriene mai mari, restaurantele, hotelurile și atracțiile din Berlin rămân relativ accesibile.
„Prețurile din Berlin sunt absolut moderate”, a declarat Jan Philipp Bubinger, partenerul administrativ al restaurantului Staendige Vertretung.
În anul 2023, turismul a generat 4,6% din producția Berlinului. Pe de altă parte, turismul reprezintă 14% din economia locală din Paris și Roma și 8% din cea din Madrid.
Articolul Un oraș european vrea să atragă turiști, deși Paris și Barcelona se luptă cu turismul excesiv apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Economiei Radu Miruță a fost întrebat joi, într-o conferință de presă, despre situația de la Salrom.
„S-a dat o decizie de convocare a Adunării Generale Acționarilor care să constate pierderile de la Salrom și consecința legală este că, din moment ce constați pierderi, se revocă mandatele. Adunarea Generală Acționarilor a refuzat să convoace, ceea ce este o chestiune evident ilegală, s-a mers în instanță pentru obligația de a convoca”, a spus ministrul Economiei.
„Atât de tare se țin cu dinții, încât refuză să se întâlnească, cu toate că îi obligă legea. Mai câștigă câteva zile că e ordonanță președințială”, a adăugat Radu Miruță.
El a spus că în acest caz, „drumul este cu un singur sens”.
Articolul Radu Miruță, despre situația Salrom: Refuză să convoace AGA pentru a constata pierderile apare prima dată în Mediafax.
Decizia de a promova MAX vine în contextul în care Moscova încearcă să obțină un control mai mare asupra conținutului de pe internet, în timp ce se află într-un impas cu Occidentul în ceea ce privește Ucraina, pe care o consideră parte a unei încercări de a forma o nouă ordine mondială.
Guvernul rus a declarat într-un comunicat că MAX, care va fi integrată cu serviciile guvernamentale, va fi inclusă pe lista aplicațiilor preinstalate obligatorii pe toate „gadgeturile”, inclusiv telefoanele mobile și tabletele, vândute în Rusia începând cu 1 septembrie, potrivit Reuters.
Mass-media de stat afirmă că acuzațiile criticilor Kremlinului, potrivit cărora MAX este o aplicație de spionaj, sunt false și că aceasta are mai puține permisiuni de acces la datele utilizatorilor decât rivalele WhatsApp și Telegram.
De asemenea, va fi obligatoriu ca, începând cu 1 septembrie, magazinul de aplicații intern al Rusiei, RuStore, care este preinstalat pe toate dispozitivele Android, să fie preinstalat și pe dispozitivele Apple.
Aplicație pe TVO aplicație TV în limba rusă numită LIME HD TV, care permite utilizatorilor să vizioneze gratuit canalele TV de stat, va fi preinstalată pe toate televizoarele inteligente vândute în Rusia începând cu 1 ianuarie, a adăugat guvernul.
Eforturile de promovare a aplicațiilor autohtone vin după ce Rusia a anunțat luna aceasta că a început să restricționeze unele apeluri pe WhatsApp, deținută de Meta Platforms, și pe Telegram, acuzând platformele străine că nu au împărtășit informații cu autoritățile de aplicare a legii în cazuri de fraudă și terorism.
WhatsApp, care în iulie avea 97.3 milioane de utilizatori în Rusia, a răspuns acuzând Moscova că încearcă să împiedice rușii să acceseze comunicații sigure, în timp ce Telegram, care avea 90.8 milioane de utilizatori, a declarat că combate activ utilizarea dăunătoare a platformei sale.
A treia cea mai populară aplicație de mesagerie în iulie, potrivit datelor Mediascope, a fost VK Messenger, cu 17.9 milioane de utilizatori, o ofertă a aceleiași companii tehnologice controlate de stat, VK, care a dezvoltat MAX.
MAX a declarat săptămâna aceasta că 18 milioane de utilizatori au descărcat aplicația sa, care se află încă parțial în faza de testare.
Ministerul de Interne al Rusiei a declarat miercuri că MAX este mai sigură decât rivalele străine, dar că a arestat un suspect în primul caz de fraudă care a utilizat noua aplicație de mesagerie.
Articolul Rusia ordonă ca aplicația de mesagerie MAX, susținută de stat și rivală a WhatsApp, să fie preinstalată pe telefoane și tablete apare prima dată în Mediafax.
Acuzația este cea mai recentă în lupta cu guvernul centrist al prim-ministrului Donald Tusk cu președintele Karol Nawrocki ce a candidat pentru partidul naționalist Lege și Justiție (PiS).
Proiectul de lege ar fi redus distanța necesară între instalațiile planificate și locațiile rezidențiale, menținând în același timp autorizațiile mai restrictive pentru proiectele situate în apropierea zonelor naturale protejate. Acesta includea stimulente pentru municipalități și proprietarii de case din zonele situate în apropierea noilor parcuri eoliene.De asemenea, includea o clauză care ar fi înghețat prețurile energiei pentru gospodării până la sfârșitul anului.
Nawrocki, care se opune relaxării reglementărilor privind parcurile eoliene, dar este în favoarea înghețării prețurilor la energie, s-a opus combinării celor două elemente într-un singur proiect de lege.
„Există un proiect de lege pe care am decis fără echivoc să-l resping”, a declarat Nawrocki într-o conferință de presă.
„Proiectul de lege privind parcurile eoliene… este o formă de șantaj din partea majorității parlamentare și a guvernului, nu numai împotriva președintelui Republicii Polone, ci și împotriva societății”, a afirmat el.
Nawrocki a declarat că va propune un nou proiect de lege care va prelua secțiunea privind înghețarea prețurilor din legislația respinsă, eliminând elementele referitoare la parcurile eoliene.
Tusk și miniștrii săi i-au răspuns dur președintelui„Rea voință sau incompetența oribilă a președintelui Nawrocki. Nu sunt exclus că ambele. Veto-ul său înseamnă electricitate mai scumpă pentru toți polonezii – astăzi și în viitor. Primele examene: diplomație și energie eșuate. Toată lumea va plăti”, a scris premierul Tusk pe Facebook.
Ministrul Energiei, Milosz Motyka, a răspuns la veto, scriind pe X că Polonia trebuie să deblocheze „potențialul oferit de sursele de energie ieftine”.
„Veto-ul președintelui Nawrocki asupra legii care garantează prețuri scăzute la energie este o lovitură pentru familiile poloneze, industrie, securitatea energetică și întreaga economie”, a scris el.
Război total între președinte și premierNu este primul duel între noul președinte, instalat luna acesta, și premierul ce are o majoritate în Parlament. Polonia nu a participat la summit-ul de la Casa Albă după ce între președinte și premier a izbucnit un conflict privind politica externă ce amintește de duelul Băsescu-Ponta din România. Atunci în Românnia, președintele și premierul s-au contrat cu privire la cine să participe la reuniunile de la Bruxelles.
Acum în Polonia a avut loc o situație similară. Premierul este cel conform constituției din Polonia are atribuțiile pe politică externă, dar la Washington era așteptat de administrația Trump noul președinte, ce este mai apropiat de viziunile liderului de la Casa Albă. Confictul a făcut ca Polonia să nu trimită până la urmă pe nimeni, iar problema se poate extinde și la viitoarele întâlniri externe.
Articolul Război total în Polonia între premierul Tusk și noul președinte Nawrocki. Acuzații, legi blocate și conflict pe reprezentarea externă apare prima dată în Mediafax.
Italia a arestat un cetățean ucrainean bănuit că ar fi coordonat atacurile asupra conductelor de gaz Nord Stream, produse în septembrie 2022, au anunțat joi procurorii federali germani, citați de Reuters.
Bărbatul, identificat doar ca Serhii K. conform regulilor germane privind protecția datelor, a fost reținut în noaptea de miercuri spre joi de către carabinieri, în localitatea Misano Adriatico, lângă Rimini, în baza unui mandat european de arestare emis luni.
Distrugerea conductelor submarine trebuie elucidată, spun procuroriiAnchetatorii spun că suspectul a fost parte a unui grup care a plasat explozibili pe conductele Nord Stream și că ar fi fost printre coordonatorii operațiunii. El este acuzat de provocare de explozii, sabotaj anticonstituțional și distrugerea infrastructurii energetice.
„Este un succes impresionant al investigației. Exploziile trebuie elucidate, iar acesta este un pas important înainte”, a declarat ministrul german al Justiției, Stefanie Hubig.
Procurorii germani au dezvăluit că ucraineanul și complicii săi au folosit un iaht cu care au plecat din portul Rostock, închiriat cu documente false și prin intermediari. În urmă cu doi ani, anchetatorii anunțaseră deja că au descoperit urme de explozibili marini pe ambarcațiunea percheziționată.
Acuzații între marile puteriExplozia din 26 septembrie 2022 a distrus conductele Nord Stream 1, principala rută de gaz rusesc către Germania până la întreruperea livrărilor de către Moscova, și a avariat și Nord Stream 2, care nu fusese încă pusă în funcțiune.
Responsabilitatea pentru atac nu a fost revendicată. Rusia a acuzat Statele Unite de implicare, acuzație respinsă de Washington. Presa germană a relatat, în 2023, că un grup pro-ucrainean ar fi fost implicat, însă Kievul a negat categoric.
Germania a continuat singură investigațiaSuedia și Danemarca și-au închis anchetele în februarie 2024, lăsând Germania să continue singură investigațiile. Procurorii germani nu au precizat încă data la care suspectul va fi transferat și audiat în fața unei instanțe din Germania.
Articolul Un ucrainean a fost arestat în Italia pentru distrugerea Nord Stream. Moscova acuzase SUA, iar Ucraina negase implicarea apare prima dată în Mediafax.
O lege decisivă pentru protecția minorilor online a primit undă verde, după un scandal de expunere sexualizată a copiilor pe Instagram, care a zguduit opinia publică din Brazilia. Camera Deputaților a aprobat miercuri un proiect legislativ care obligă platformele digitale să impună reguli mult mai stricte pentru utilizatorii sub 16 ani.
Potrivit noilor prevederi, conturile minorilor trebuie conectate la cele ale părinților, care vor putea controla non-stop cine interacționează cu copiii lor pe rețelele sociale. De asemenea, platformele vor fi obligate să „controleze și să restricționeze, în măsura capacităților lor tehnice, conținuturile clar destinate atragerii copiilor”.
Legea introduce și controale mai stricte ale vârstei utilizatorilor, relatează Le Figaro. Congresul a respins metoda auto-declarării, cerând în schimb „îmbunătățirea continuă a mecanismelor de verificare a vârstei”.
Amenzi uriașe pentru platformele care încalcă noua legeÎn plus, rețelele vor trebui să raporteze autorităților „conținuturile care ar putea semăna doar cu exploatarea sau abuzul sexual”. Companiile care nu vor respecta noile reguli riscă sancțiuni severe: amenzi de până la 50 de milioane de reali (aproximativ 7,8 milioane de euro), suspendarea temporară și interdicția de funcționare în caz de recidivă.
Brazilia s-a remarcat în ultimii ani printr-o politică activă de reglementare a mediului online. În 2024, instanțele au suspendat rețeaua X pentru 40 de zile, acuzând-o că a încălcat regulile de combatere a dezinformării. Mai recent, guvernul a cerut companiei Meta să elimine chatbot-uri care imitau copii și lansau mesaje cu tentă sexuală pe Instagram, Facebook și WhatsApp.
Șeful statului, implicat personal în reglementarea siguranței onlinePreședintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a avertizat recent că „fără reglementarea Big Tech-urilor, societatea va fi sub o amenințare constantă”. Însă opoziția de dreapta acuză guvernul și justiția că doresc să „cenzureze” platformele digitale.
În iunie, Curtea Supremă a decis că platformele trebuie să își asume „o mai mare responsabilitate pentru conținuturile generate de utilizatori”. De asemenea, anul acesta, tribunalul a ordonat suspendarea platformei video Rumble – cunoscută pentru faptul că găzduiește conținuturi ale unor figuri conservatoare și de extremă dreapta – după ce aceasta a refuzat să blocheze contul unui utilizator brazilo-american, acuzat de răspândirea dezinformării și discursurilor instigatoare la ură.
Articolul Brazilia dă undă verde unei legi istorice pentru protecția minorilor online apare prima dată în Mediafax.
Economia britanică a cunoscut în august cea mai puternică expansiune din ultimul an, în principal datorită revenirii sectorului serviciilor, potrivit sondajului S&P Global UK Composite Purchasing Managers’ Index (PMI), publicat joi.
Indicele, care combină date din servicii și industrie, a crescut la 53,0 puncte, de la 51,5 în iulie, marcând cea mai bună valoare de după august 2024.
Analiștii chestionați de Reuters anticipau o creștere modestă, până la 51,6.
„Datele sugerează că ritmul creșterii economice s-a accelerat în timpul verii, după o primăvară mai slabă,” a spus Chris Williamson, economist-șef la S&P Global Market Intelligence.
Totuși, el a avertizat că cererea rămâne „fragilă și inegală”, companiile fiind îngrijorate de schimbările recente de politică economică și de incertitudinile geopolitice.
Pe sectoare, PMI-ul pentru servicii a urcat la 53,6 puncte, de la 51,8 în iulie, în timp ce industria a coborât la 47,3 puncte, cel mai scăzut nivel din ultimele trei luni, afectată de războiul comercial global declanșat de președintele american Donald Trump.
Chiar dacă firmele au continuat să reducă locuri de muncă, ritmul concedierilor a fost mai lent decât în iulie. Companiile au raportat însă costuri salariale mai ridicate, după ce guvernul condus de Rachel Reeves a majorat taxele pe forța de muncă în aprilie, odată cu creșterea semnificativă a salariului minim.
Articolul Economia Marii Britanii înregistrează cel mai bun ritm de creștere din ultimul an apare prima dată în Mediafax.
Conform Ambasadei SUA în România, din 2 septembrie 2025, dacă viza B1/B2 anterioară a expirat în ultimele 12 luni, posesorii pot solicita o nouă viză prin curierat.
Condițiile specifice pentru scutirea de interviu sunt ca solicitantul:Ofițerii consulari pot solicita în continuare interviuri în persoană, de la caz la caz, din orice motiv.
Solicitanții trebuie să consulte site-urile web ale ambasadelor și consulatelor pentru informații mai detaliate despre cerințele și procedurile de solicitare a vizei și pentru a afla mai multe despre starea de funcționare și serviciile ambasadei sau consulatului, precizează Travel State.
Articolul Condiții privind solicitarea unei noi vize prin curier, fără a susține interviu. Anunțul făcut de Ambasada SUA în România apare prima dată în Mediafax.
Scopul întâlnirii este crearea unui „consiliu consultativ cu mediul asociativ pentru conectarea eforturilor diplomației românești la resursele, dinamismul și expertiza din societatea civilă”, potrivit comunicatului transmis, joi, de USR.
„Am spus, la începutul mandatului, că provocărilor comune le vom răspunde mai bine împreună, așa că am inițiat Consiliul Consultativ al MAE: un for de consultare, analiză și colaborare. România este acum într-un moment de relevanță și atenție crescută, nu doar în regiune, și diplomația modernă este una pe mai multe paliere, iar societatea civilă a fost și continuă să fie esențială. Mizele de politică externă nu sunt personale și nici nu aparțin doar instituțiilor formale, sunt ale noastre ca țară și societate. Continuăm, și în acest cadru, cultura organizațională de colaborare”, a declarat Oana Țoiu.
Ministerul Afacerilor Externe vrea să stabilească un mecanism permanent de consultare cu societatea civilă în domenii precum securitatea informațională, cooperarea regională, drepturile omului și dezvoltarea. La întâlnire au participat peste 20 de organizații, experți și reprezentanți din cercetare și mediul academic, iar formatul consultărilor va rămâne deschis, adaptându-se propunerilor primite.
„În dialogul cu reprezentanții societății civile, ministrul român de externe a apreciat rolul important jucat de societatea civilă de-a lungul timpului în susținerea unor obiective de politică externă, inclusiv în contextul recent al amenințărilor din spațiul informațional, al propagării narativelor false și al acțiunilor de dezinformare”, se arată în comunicat.
Articolul Oana Țoiu lansează Consiliul Consultativ al MAE pentru colaborarea cu societatea civilă apare prima dată în Mediafax.
Proiectul privind plata pensiilor private adoptat în această formă de Guvern va merge spre dezbatere în cele două camere ale Parlamentului, forul suprem care va decide varianta finală a legii, apoi a fi supus controlului de constituționalitate.
Executivul a adoptat joi proiectul cu modificare ponderii primei tranșe și a perioadei de eșalonare, propuneri care au declanșat cele mai multe controverse în spațiul public după includerea proiectului de lege în primă lectură, în ședința din 8 august.
Documentul ajuns joi pe masa Cabinetului Bolojan, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și introdus în circuit și pe masa Guvernului de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, include aceleași propuneri criticate de unele voci, privind limitarea plății unice, la o primă tranșă de 25%, și eșalonarea pe cel puțin 10 ani.
Acesta a fost între timp analizat într-o ședință tehnică, iar marți, disecat într-o dezbatere publică pe repede-înainte împreună cu sindicate, patronatele și asociațiile de consumatori și administratori de fonduri.
Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii, întârziată din 2011, este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.
„Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare, o faci dacă vrei, nu o faci dacă nu vrei, este o condiționalitate ca să închei procesul de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax.
Fiind vorba de un proiect de lege, acest act normativ intră în vigoare după adoptarea de către Guvern, de către cele două camere ale Parlamentului și după ce trece de controlul de constituționalitate.
În urma dezbaterii de marți, vicepreședintele ASF Dan Armeanu a anunțat că ASF va continua demersurile de informare, implicit educație financiară a contribuabililor și că va elabora chiar un ghid pentru a explica principalele prevederi ale noii legi.
„Vom ține cont de toate propunerile, le vom analiza, ASF asigură partea tehnică a acestor discuții. Urmează ca, în continuare, Guvernul și Parlamentul să ia o decizie. Forma finală a proiectului Autorității de Supraveghere Financiară este cea depusă în Guvern. Eventualele amendamente sau eventuale modificări vor fi făcute de Guvern sau Parlament. În Parlament vor fi probabil complete discuții și propunerile vor fi analizate de către Parlament”, a precizat Dan Armeanu.
Actualele normeConform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.
În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:
Principalele nemulțumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare, respectiv o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.
Discuțiile ulterioare la nivelul decidenților tindeau spre mărirea procentului inițial de plată și spre scăderea numărului de ani pe care este eșalonată, după cum a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, luni seara, într-o întâlnire cu presa acreditată.
Potrivit actualelor norme tranzitorii până la intrarea în vigoare a legii de plată, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.
Mai exact, cei care au active care depășesc o valoare echivalentă a 12 indemnizații sociale trebuie să opteze dacă vor pe loc 25% din valoare și restul eșalonat sau direct eșalonată pe o perioadă calculată în funcție de mai mulți coeficienți.
La acea dată, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei.
Pragul actual este 15.372 lei, până la care se încasa printr-o plată unică, dat fiind că la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei (12 x 1.281 lei = 15.372 lei.)
Cei ai căror contul sunt echivalentul a 12 indemnizații sociale vor putea primi banii direct de la fondurile de pensii dacă optează pentru plata unică
„Membrul unui fond de plată poate primi maximum 25% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare”, este articolul care a declanșat cele mai multe nemulțumiri.
Și perioada de cel puțin 10 ani fusese menținută. Astfel, valoarea plății lunare aferente pensiei de tip retragere programată este prevăzută în contractul de plată și este egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, cu excepția ultimei plăți lunare, care va fi o plată reziduală. Prin excepție, în cazul în care valoarea activului personal utilizat pentru încheierea contractului de plată, în corelație cu valoarea pensiei lunare, adică indemnizația socială. determină o perioadă de plată mai mare de 10 ani, pensia lunară poate depăși această limită, cu condiția ca durata totală a plăților să fie de cel puțin 10 ani.
Nu există o perioadă maximă stabilită în proiectul de lege.
Potrivit notei de fundamentare, „stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin EUROSTAT, speranța medie de viață la naștere de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani. Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta standard de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație”..
Documentul arată că în cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica).
Articolul Românii vor putea lua 30% din pensia privată într-o tranșă, iar eșalonarea va fi pe 8 ani. Proiectul de lege adoptat de Guvern merge în Parlament apare prima dată în Mediafax.
Valentin Olariu, tatăl tânărului ucis de Vlad Pascu în localitatea 2 Mai, este dezamăgit de sentință: „Îl vom vedea peste 3 ani iar pe străzile noastre”.
De asemenea, tatăl tânărului ucis de Vlad Pascu menționează că se aștepta la o pedeapsă micșorată.
Reacția, pe larg, AICI.
Știrea inițialăCurtea de Apel Constanța l-a condamnat pe Vlad Pascu joi, 21 august, la 10 ani de închisoare. Decizia este definitivă, iar Curtea a menținut decizia din primă instanță dată de Judecătoria Mangalia. Decizia vine la 2 ani și 2 zile de la producerea tragediei.
Informația a fost făcută publică și de către unul dintre avocații victimelor, Adrian Cuculis, într-o postare pe pagina sa de Facebook. „Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă, tristă”, este mesajul postat de acesta.
Vlad Pascu a primit 7 ani de închisoare pentru ucidere din culpă, 2 ani și 8 luni de închisoare pentru vătămare corporală din culpă, 3 ani și 4 luni de închisoare pentru conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și 3 ani pentru părăsirea locului accidentului. În acest sens, instanța a hotărât o pedeapsă cumulată de 10 ani de închisoare pentru aceste fapte.
În prezent, Vlad Pascu se află în arest preventiv de doi ani de zile, la Penitenciarul Poarta Albă.
Tragedia s-a petrecut în urmă cu doi ani, în data de 19 august 2023, în timp ce conducea pe DN 39, în apropiere de 2 Mai. Vlad Pascu a intrat într-un grup de pietoni, iar în urma impactului, doi tineri şi-au pierdut viaţa şi alţi trei au fost răniţi. Imediat după accident, Vlad Pascu a fugit de la fața locului şi a fost găsit de poliţişti, mai târziu, în Vama Veche.
Articolul Vlad Pascu a fost condamnat la 10 ani de închisoare în Dosarul 2 Mai. Decizia este definitivă / Prima reacție a părinților tinerilor uciși apare prima dată în Mediafax.
„Este foarte greu astăzi. Eu speram la o pedeapsă mai mare. Au făcut tot posibilul ca să ia până în 10 ani sau 10 ani. El are niște facilități dacă ia până în 10 ani sau 10 ani. Anul de pușcărie va fi 9 luni, nu 12 luni. Doi ani deja i-a făcut, se mai scad încă 3, îi mai rămân 5. Pentru bună purtare. Îl vom vedea peste 3 ani iar pe străzile noastre”, a spus tatăl tânărului ucis, într-o intervenție la Digi24.
De asemenea, tatăl tânărului ucis de Vlad Pascu menționează că se aștepta la o pedeapsă micșorată.
„Ne așteptam, prin câte manevre s-au făcut în acești 3 ani, ne așteptam ca pedeapsa să fie micșorată în mai puțin de 10 ani. Copiii nu ni-i aduce nimeni înapoi. Lăsăm pe Dumnezeu să-l judece și să-și primească pedeapsa pe care o meritat-o”.
Valentin Olariu a mai spus că nu s-au luat multe măsuri după accident. Și că va avea o discuție cu primarul localității 2 Mai, care a făcut niște promisiuni. „A fost doar legea 2 Mai și atât. Sperăm ca prin moartea copiilor noștri statul român să facă în așa fel ca alți copii să nu-și mai piardă viața pentru niște nemernici care se urcă drogați la volan”.
Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul 2 Mai, a anunțat joi avocatul Adrian Cuculis.
„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a rămas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă, tristă”, a scris avocatul pe Facebook.
Articolul „Au făcut tot posibilul să ia până în 10 ani”. Tatăl tânărului ucis la 2 Mai, dezamăgit de sentință apare prima dată în Mediafax.
„Suntem pregătiți pentru întâlnirea bilaterală. Dacă rușii nu sunt, atunci ne-am dori să vedem un răspuns puternic din partea Statelor Unite”, a spus Zelenski, adăugând că i-a cerut lui Trump să impună sancțiuni suplimentare Moscovei dacă aceasta refuză discuțiile cu Ucraina.
Întâlnirea ar marca prima confruntare între Zelenski și Putin de la începutul invaziei Rusiei în februarie 2022. Cei doi lideri s-au întâlnit ultima dată la Paris în decembrie 2019, în cadrul negocierilor Formatului Normandia mediate de Franța și Germania.
Zelenski a precizat că, în următoarele 7-10 zile, Ucraina se așteaptă să obțină claritate privind „arhitectura” garanțiilor de securitate de tip „Articolul 5” pe care Vestul le poate oferi în cadrul eforturilor de pace, inclusiv modul în care fiecare țară își asumă angajamentele.
După aceasta, a spus el, președintele american Donald Trump se așteaptă ca întâlnirea bilaterală dintre Zelenski și Putin să aibă loc în „una-două săptămâni”. Dacă întâlnirea va da rezultate, ar putea urma un summit trilateral la care să participe și Trump.
„Avem nevoie de această întâlnire. Am făcut un pas înainte, iar acum ei (Rusia) trebuie să facă ceva pentru a demonstra că vor cu adevărat să pună capăt războiului, așa cum au pretins”, a adăugat Zelenski.
Bloomberg a raportat, marți, că un pachet de garanții de securitate pentru Ucraina ar putea fi finalizat săptămâna aceasta. Oficialii europeni au discutat trimiterea de trupe britanice și franceze în Ucraina.
Kremlinul a respins aceste propuneri de securitate, ministrul rus de externe Serghei Lavrov declarând, miercuri, că Rusia trebuie să fie implicată în furnizarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina.
Articolul Zelenski cere un „răspuns puternic” din partea Statelor Unite dacă Putin refuză discuțiile apare prima dată în Mediafax.
Cei mai mari brokeri şi administratorii de fonduri mutuale, reuniţi miercuri la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), au lăsat rivalităţile deoparte şi au transmis Guvernului un mesaj comun împotriva schimbărilor bruște de taxe. Ei avertizează că fragilul echilibru al pieţei de capital şi una dintre puţinele poveşti de succes ale economiei româneşti – atragerea populaţiei şi a capitalului privat către bursă – ar putea fi puse în pericol de decizii fiscale pripite.
Ministerul Finanţelor a propus recent majorarea impozitelor pe câştigurile din tranzacţii bursiere, de la 1% la 2% pentru deţineri mai mari de un an şi de la 3% la 4% pentru cele sub un an. La prima vedere sumele nu par mari: un profit de 1.000 de lei ar însemna o taxă mai mare cu 10 lei. Însă, spun brokerii, miza nu sunt câţiva lei în plus, ci chiar încrederea investitorilor.
„Credem că piaţa poate să accepte aceste niveluri, dar este foarte important ca investitorii să stea liniştiţi că asta va fi şi nu va mai veni şi altceva”, a explicat Remus Vulpescu, director general al BVB, citat de analiștii Ziarului Financiar.
Bursa, singura care asigură colectarea integrală a impozitelorIntrodus în 2023, actualul sistem de taxare presupune impozit reţinut direct de brokeri sau fonduri, eliminând declaraţiile anuale şi birocratia pentru investitori. Rezultatul a fost că numărul investitorilor aproape s-a dublat, iar gradul de colectare a ajuns la 100%, un record pentru economia locală: „Bursa, ca domeniu de activitate care atrage investitori, contribuie la un grad de colectare de 100% a impozitelor. Nu cunosc un alt sector unde colectarea să fie la fel de completă”, a punctat Virgil Zahan, CEO al Goldring.
Temerea participanţilor la piaţa de capital este că modificările repetate ar putea grăbi vânzările, ar trage în jos preţurile acţiunilor şi ar complica listările prin care statul vrea să atragă bani la buget: „Orice ştire legată de majorarea taxelor poate genera un val de vânzări, cu impact şi asupra fondurilor de pensii”.
Brokerii cer menţinerea nivelului actual de taxarePotrivit fondatorului TradeVille, cel mai important broker de retail din România, care are peste 100.000 de clienţi şi a intermediat doar anul acesta tranzacţii de 2,3 miliarde de lei, menţinerea actualului regim fiscal este esenţială: „Ceea ce propunem şi solicităm este ca nivelul de taxare să fie menţinut la nivelul actual pentru a proteja piaţa de capital, care este în creştere şi poate ajuta la privatizări şi finanţări”.
Altfel, România riscă să îşi piardă avantajul câştigat greu, spun brokerii profesioniști: „Am văzut un influx de clienţi şi de volume datorită faptului că România a devenit, din punct de vedere fiscal, net competitivă faţă de alte ţări. Schimbarea acestui sistem poate să aibă efectul invers”, consideră directorul adjunct BT Capital Partners, Vlad Pintilie.
Corecţiile din piaţă pot închide uşa listării companiilor de statSemnalele negative din piaţă se observă deja. Indicele BET a scăzut trei zile la rând după apariţia proiectului de majorare, iar o corecţie mai amplă ar închide „fereastra favorabilă” prin care statul ar putea lista sau vinde pachete minoritare la companii precum Romgaz şi Hidroelectrica, la preţuri record.
Mai mult decât atât, potrivit analiștilor citați, România ar putea pierde din atractivitatea regională chiar în momentul în care spera la o promovare în categoria pieţelor emergente MSCI (indice global care reuneşte bursele ţărilor aflate în dezvoltare) – un pas care ar aduce vizibilitate la nivel mondial şi acces la fonduri internaţionale de peste 1.300 miliarde de dolari.
„Doar prin menţinerea acestor condiţii putem spera la venituri mai mari pentru buget, nu la o descurajare bruscă ce ar genera vânzări şi scăderea preţurilor”, a explicat șeful Asociației Administratorilor de Fonduri, Jan Pricop, organizaţie care reprezintă o industrie cu active de 50 miliarde de lei şi un milion de investitori.
Articolul Piaţa de capital avertizează Guvernul: Avem nevoie de stabilitate în taxarea investiţiilor apare prima dată în Mediafax.
Relațiile dintre Israel și Australia traversează o criză diplomatică după ce guvernul laburist condus de Anthony Albanese a anunțat săptămâna trecută recunoașterea condiționată a statului palestinian, în linie cu deciziile recente ale Franței, Marii Britanii și Canadei.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a acuzat pe Albanese că „și-a pătat definitiv reputația” prin „slăbiciunea arătată în fața teroriștilor Hamas”, după ce anterior îl descrisese drept „un politician slab care a trădat Israelul și i-a abandonat pe evreii australieni”.
Anthony Albanese a refuzat să intre în polemică, afirmând că nu ia atacurile lui Netanyahu „în mod personal” și subliniind că tratează cu respect liderii altor state.
Săptămâna trecută, premierul australian spusese că Netanyahu se află „în negare” cu privire la criza umanitară din Gaza, unde ONU avertizează asupra riscului de foamete pe scară largă.
Într-o încercare de detensionare, Consiliul Executiv al Evreilor din Australia a transmis scrisori ambilor lideri, cerându-le să abordeze divergențele prin diplomație, nu prin „războaie de cuvinte”. „Australia și Israel sunt democrații mature, iar guvernele lor trebuie să acționeze ca atare”, a transmis organizația.
Criza diplomatică a escaladat și prin măsuri reciproce: Israelul a revocat vizele diplomaților australieni la Autoritatea Palestiniană, după ce Canberra anulase viza unui deputat israelian pentru declarații considerate inflamatorii.
Articolul Netanyahu își intensifică atacurile la adresa premierului Australiei, acuzându-l că „și-a pătat definitiv reputația” apare prima dată în Mediafax.
Proiectul de lege privind plata pensiilor private a fost inclus pe agenda ședinței de Guvern de joi. Documentul este elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și introdus în circuit și pe masa Guvernului de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Furnizorul pensiilor private, care va administra un fond de plată, trebuie să fie autorizat de ASF. Proiectul de lege include limitarea plății unice, la o primă tranșă de 25%, și eșalonarea pe 10 ani în cazul celor care au active care depășesc o valoare echivalentă a 12 indemnizații sociale (adică 15.372 de lei).
Valoarea unei indemnizații sociale pentru pensionarii din sistemul public de pensii era, la sfârșitul anului 2024, de 1.281 lei. În acest sens, „valoarea activului personal care se situează sub pragul menționat mai sus (15.372 de lei – n.r.) este plătită direct de către administrator către participant, sub formă de plată unică sau plăți eșalonate pe maximum 5 ani, în baza cererii formulate de acesta din urmă.
În expunerea de motive a acestui act normativ se menționează că Grupul de Lucru pentru Pensii Private al OCDE a formulat o singură recomandare prioritară: „adoptarea unei legislații care să definească și să structureze diferitele opțiuni de alocare a activelor acumulate pentru finanțarea pensionării, într-un mod care să asigure coerența cu proiectarea fazei de acumulare”, respectiv crearea cadrului legal privind plata pensiilor private.
Potrivit ultimelor date disponibile, respectiv cele din februarie 2025, în fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Articolul Guvernul discută astăzi proiectul privind plata pensiilor de la Pilonul 2. În ce situație se poate face plata unică apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui sondaj realizat de eJobs, sectorul medical este domeniul pe care românii îl percep drept cel mai stabil angajator în perioade de criză, cu aproape 27% dintre respondenți indicându-l ca principală opțiune.
Pe locurile următoare se situează sectorul public (24,1%), industria alimentară (24%) și industria farmaceutică.
La polul opus, domenii precum imobiliarele, turismul, asigurările și HoReCa au primit cele mai scăzute niveluri de încredere, fiind considerate vulnerabile la fluctuațiile economice.
„Vedem tot mai pregnantă la candidați această nevoie de stabilitate atunci când își caută un job. Ei au nevoie să știe că angajatorul le oferă siguranța unui loc de muncă pentru o perioadă îndelungată de timp și că nu există riscul de a rămâne fără venituri, mai ales în acest context”, a declarat Ana Călugăru, Head of Communications la eJobs.
Respondenții consideră că, pe termen mediu și lung, banking-ul și serviciile financiare, construcțiile, energia, agricultura și industria alimentară vor câștiga importanță.
În schimb, HoReCa și imobiliarele continuă să fie percepute ca domenii fragileStabilitatea locului de muncă este criteriul principal de încredere pentru 83% dintre participanți, urmat de salariul mediu net, beneficiile, posibilitățile de creștere profesională și vechimea companiilor în piață.
Un alt rezultat semnificativ al sondajului arată că 75% dintre respondenți sunt dispuși să treacă printr-un proces de recalificare profesională pentru a depăși o perioadă economică dificilă, în timp ce doar 4% resping categoric această opțiune.
Companiile mari și multinaționalele sunt percepute drept cei mai siguri angajatori, urmate de instituțiile de stat, în timp ce doar 10% dintre respondenți au încredere crescută în start-up-uri și firme antreprenoriale.
Articolul Sistemul medical și sectorul public considerate de români cele mai stabile pe timp de criză apare prima dată în Mediafax.
Astfel, circulația rutieră va fi restricționată pe Autostrada A1, pe prima bandă a sensului de mers către Pitești, între kilometrii 15 și 18, între orele 9:00 – 10:00, iar în intervalul orar 10:00 – 20:00, pe tronsonul kilometric 78 – 120, pentru aplicarea marcajelor rutiere.
De asemenea, până la ora 18:00, traficul va fi restricționat tot pe prima bandă a direcției către Pitești, între kilometrii 41 – 42+500 de metri, pentru turnarea covorului asfaltic.
Totodată, până la ora 20:00, va fi restricționată banda 2 a sensului către Pitești, pe tronsonul kilometric 126+600 de metri – 127+ 400 de metri, pentru remedierea tasărilor.
Șoferii sunt sfătuiți să reducă mult viteza în zona lucrărilor, să se asigure bine înainte de schimbarea benzii de circulație, să evite depășirile periculoase și orice manevră riscantă și să păstreze în mers o distanță corespunzătoare între autovehicule, care să permită frânarea în condiții de siguranță.
Articolul Atenționare: Restricții de circulație, joi, pe autostrada A1 București-Pitești apare prima dată în Mediafax.
Planurile discutate de aliați privind trimiterea unor forțe europene de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui eventual acord cu Rusia, au declanșat un val de reacții contradictorii în Germania.
Cancelarul Friedrich Merz a declarat că este deschis ideii unei participări germane, dar a subliniat că o astfel de decizie ar necesita coordonare europeană și un mandat al Bundestagului.
În timp ce lideri precum președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer s-au arătat mai fermi în susținerea unei posibile desfășurări de trupe, Germania se confruntă cu reticențe interne puternice.
Șefa formațiunii de extremă dreapta AfD, Alice Weidel, a acuzat guvernul de „iresponsabilitate” și „aventurism periculos”, în timp ce chiar și ministrul german de externe, Johann Wadephul, a avertizat că o astfel de decizie ar putea „copleși” țara.
Opoziția vine și pe fondul unei istorii complicate: amintirile legate de militarismul nazist, dar și de misiuni externe precum Afganistan și Mali, considerate eșecuri, sporesc scepticismul populației.
Un sondaj Forsa arată că 49% dintre germani ar susține o eventuală participare la o forță europeană de menținere a păcii, în timp ce 45% se opun.
Pe lângă dificultățile politice, există și obstacole practice: armata germană este văzută ca insuficient pregătită pentru o asemenea misiune, iar criticii avertizează că implicarea în Ucraina ar putea împinge Germania într-o confruntare directă cu Rusia, o putere nucleară.
Articolul Germania: Dezbateri aprinse în urma discuțiilor privind trupe europene în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Studiul a arătat că această tradiție este cea mai răspândită în cazul zborurilor de vacanță cu plecare din Europa Centrală și de Est, unde aproximativ 45-48% dintre pasagerii maghiari, bulgari și români au declarat că aplaudă.
În schimb, procentul pasagerilor britanici, elvețieni și sârbi care aplaudă după aterizare abia a atins 30%, potrivit BBJ.
Potrivit sondajului, călătorii mai puțin frecvenți sunt mai predispuși să aplaude.
70% dintre respondenții care zboară cel mult o dată pe an au declarat că aplaudă, comparativ cu 59% dintre cei care zboară de mai multe ori pe an.
Pentru pasagerii care efectuează mai mult de 10 zboruri pe an, cifra a scăzut la aproximativ 40%. Mulți au declarat că aplaudă din ușurare că au ajuns în siguranță și ca o modalitate de a-și exprima recunoștința față de echipaj.
Motivațiile variază și în funcție de regiuneÎn Europa Centrală și de Est, 38% dintre respondenți au declarat că aplaudă pentru a sărbători aterizarea în siguranță, în timp ce în Europa de Vest doar 31% au dat acest răspuns.
Europenii occidentali erau mai predispuși să descrie aplauzele ca o recunoaștere a muncii echipajului, în proporție de 28%, comparativ cu 23% în est.
În toate regiunile, aproximativ unul din cinci pasageri a recunoscut că aplaudă pur și simplu pentru că o fac și cei din jur.
Tinerii, cei mai entuziaștiÎn general, puțin mai mult de jumătate dintre respondenți – aproximativ 55% – au declarat că aplaudă de obicei la aterizare.
Cei mai tineri călători, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, au fost cei mai entuziaști, 64% dintre ei declarând că aplaudă, urmați de 57% dintre cei cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani și 54% dintre cei cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani.
Studiul a concluzionat că vârsta nu determină în mod direct acest obicei.
Românii, printre cei care apluadă cel mai des la aterizareSondajul a inclus și însoțitori de zbor, care au fost în mare parte de acord că conformitatea joacă un rol important și au remarcat că aplauzele sunt mai frecvente după zboruri neobișnuite sau turbulente.
Aproape două treimi au spus că această practică este în declin, pe măsură ce zborul devine mai rutinier. Ei au observat că aplauzele erau cele mai populare în rândul pasagerilor români, albanezi și italieni.
Psihologii din cadrul proiectului Mélylevegő au comentat rezultatele, spunând: „Aplauzele după aterizare sunt, pentru mulți, un fel de ușurare colectivă care exprimă recunoștință și sentimentul de a recâștiga controlul după ce s-au aflat într-o situație în care altcineva îl deținea. Psihicul nostru iubește micile ritualuri, în special cele care oferă atât un sentiment de siguranță, cât și de comunitate – și, uneori, o rundă de aplauze este tocmai o astfel de mică micro-sărbătoare”.
Articolul Studiu Wizz Air: Românii, printre pasagerii care aplaudă cel mai des la aterizare. Care este explicația apare prima dată în Mediafax.
