MediaFax.ro

Cercetătorii de la Centrul Oncologic MD Anderson Houston, afiliat Universității din Texas, au analizat aproape 900 de pacienți cu forme avansate de cancer, iar concluziile lor au fost prezentate la Congresul Societății Europene de Oncologie Medicală 2025 de la Berlin. Studiul a comparat evoluția pacienților vaccinați cu un ser ARNm anti-COVID înainte sau la scurt timp după începerea imunoterapiei, iar diferențele de supraviețuire s-au dovedit spectaculoase.

„Partea cu adevărat interesantă a studiului nostru este că indică posibilitatea ca vaccinurile larg disponibile și cu cost redus să poată îmbunătăți dramatic eficacitatea anumitor terapii imune”, a declarat medicul oncolog Adam Grippin, coautorul cercetării, citat de Reuters.

Efectul benefic a fost observat mai ales la pacienții ale căror tumori produceau cantități scăzute din proteina PD-L1, un marker care, de obicei, limitează eficiența imunoterapiei. În această categorie, supraviețuirea la trei ani a fost aproape de cinci ori mai mare în rândul celor vaccinați.

Cercetătorii consideră că vaccinurile ARNm pot „antrena” sistemul imunitar într-un mod care amplifică răspunsul terapeutic la medicamente precum Keytruda, un inhibitor de punct de control imun produs de Merck. În experimente anterioare, aceste vaccinuri au determinat celulele canceroase să producă mai multă proteină PD-L1, înlesnind acțiunea medicamentelor care o blochează.

Medicii spun că descoperirea ar putea deschide o nouă direcție în oncologie, oferind o șansă mai mare de supraviețuire chiar și pacienților care nu răspund la tratamentele actuale.
„Sperăm că vaccinurile pe bază de ARN mesager nu doar că vor îmbunătăți rezultatele pacienților tratați cu imunoterapii, ci vor aduce beneficiile acestor terapii și celor cu boli rezistente la tratament”.

Studiul deschide o nouă direcție de cercetare privind rolul vaccinurilor ARNm – folosite pe scară largă în pandemia COVID-19 – nu doar ca instrumente de prevenție, ci și ca potențiali amplificatori ai răspunsului imun în cancer.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a prezentat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, concluziile exercițiului de mobilizare a rezerviștilor, desfășurat săptămâna trecută în București și Ilfov.

În cadrul conferinței, Gheorghiță Vlad a fost întrebat dacă România va intra sau nu în vreun război și a clarificat anumite aspecte.

„În momentul de faţă, nu avem nicio informaţie care să ne conducă la o ipoteză de agresiune, de producere a unei agresiuni asupra teritoriului naţional. Am spus, în schimb, că România are nevoie de o populaţie pregătită, de o economie naţională capabilă să ducă şi un efort de război şi, nu în ultimul rând, de un plan de combatere a dezinformării şi a fake news-ului”, a subliniat șeful Statului Major al Apărării.

În cadrul conferinței de presă, generalul Gheorghiță Vlad a clarificat și dacă România va trimite militari în Ucraina, în contextul războiului Rusiei.

„Nu intrăm într-un război. În schimb, ne pregătim ca pentru un război. Și nici nu trimitem militari în Ucraina. Nu avem militari în Ucraina, nu am trimis militari în zonele de conflict”, a subliniat Gheorghiță Vlad.

Concluziile exercițiului de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare – MOBEX B-IF-25 -, desfășurat săptămâna trecută, arată că aproximativ 83% din rezerviștii din București și Ilfov mobilizați pentru exercițiu s-au prezentat la ordin.

„BID are rolul de bancă națională de dezvoltare – mobilizează resurse financiare pentru proiecte care contribuie la creșterea economică, modernizarea infrastructurii și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii”, a spus ministrul, pe Facebook.

Potrivit lui Nazare, au fost trasate „obiective clare și termene ferme de acțiune, astfel încât resursele financiare să ajungă rapid acolo unde sunt cel mai necesare”:

• la antreprenorii care creează locuri de muncă și inovează în sectoare cheie ale economiei
• la autoritățile locale, pentru dezvoltarea infrastructurii moderne: drumuri, școli, spitale și servicii publice
• la companiile de utilități care susțin rețelele de apă, canalizare și energie

În acest fel, BID va lansa anul acesta noi produse financiare prin care:

• vor fi sprijinite peste 26.000 de IMM-uri în următorii trei ani, prin finanțări estimate la 12,6 miliarde lei, destinate investițiilor, digitalizării și tranziției verzi
• vor fi oferite garanții de 2,2 miliarde lei pentru proiectele autorităților locale și ale companiilor publice, facilitând astfel accesul la credite și accelerarea investițiilor în comunități
• va fi asigurată finanțarea directă și asistență tehnică pentru investițiile publice, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții, pentru a crește calitatea și sustenabilitatea proiectelor

„Un exemplu concret de proiect deja lansat este Fondul de Participare Regională, în valoare de 233 milioane euro, dedicat IMM-urilor din regiunile Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov.

Prin acest fond, BID oferă finanțări avantajoase, cu grant de până la 40%, pentru firmele care investesc în producție, digitalizare, energie verde sau extinderea activității. Utilitatea acestui fond este dublă: reduce costul finanțării pentru antreprenori și stimulează dezvoltarea economică regională, contribuind la reducerea decalajelor dintre regiuni”.

Nazare a cerut „accelerarea lansării noilor instrumente până la finalul anului 2025, astfel încât efectele lor să fie vizibile în economie încă din 2026 – prin investiții noi, crearea de locuri de muncă și creșterea competitivității companiilor românești”.

Obiectivul imediat al Băncii de Investiții și Dezvoltare este susținerea economiei reale, prin finanțarea proiectelor care generează valoare și dezvoltare durabilă.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a criticat dur modul în care Ilie Bolojan gestionează sistemul pensiilor speciale pentru magistrați, afirmând că executivul prioritizează „statuia unora și altora” în loc să corecteze excesele.

El a subliniat că nu este normal ca unii magistrați să iasă la pensie la 48-49 de ani cu sume de 7.000–10.000 de euro și a promis că PSD va veni rapid cu o propunere legislativă care să readucă „normalitatea” în sistem, respectând toate controalele de constituționalitate, inclusiv avizele CCR.

„Aceste lucruri se fac ascultând sistemul și vorbind cu Ministrul Justiției, care a trimis observații Guvernului în ultimele săptămâni, dar care nu au fost luate în considerare”, a afirmat Grindeanu, adăugând că modificările vor fi aplicate rapid, „indiferent de spectacolul de sunet și lumini pe care l-au pus la cale unii și alții”.

Liderul social-democrat a lansat și o ironie la adresa premierului: „Să demonstrăm că poți guverna și cu inima deschisă, nu doar cu sprânceana încruntată către proprii cetățeni”.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat miercuri, la Guvern, că discută deja cu reprezentanți ai Ministerului de Interne și cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) pentru a identifica și elimina punctele slabe ale rețelelor de distribuție a energiei electrice și ale alimentării cu gaze.

„Lucrez foarte bine cu domnul Raed Arafat, care este un profesionist de sărbătorit, și cu toți cei care vrem să preîntâmpinăm astfel de situații în care viața unor oameni o să fie pusă în pericol”, a spus Ivan.

Ministrul a mai spus că autoritățile așteaptă concluziile anchetei pentru a putea interveni punctual acolo unde sunt identificate probleme.

„După ce va fi terminată ancheta și vom ști exact, din punct de vedere tehnic, care sunt vulnerabilitățile, vom putea acționa chirurgical pe fiecare problemă în parte. Înainte, avem nevoie de expertiza procurorilor, a criminaliștilor și a specialiștilor în domeniu”, a adăugat Ivan.

Întrebat, miercuri seară, dacă Comisia Europeană ar putea acorda României o amânare până după sărbători pentru a reface reforma, ministrul a răspuns: „O să vă spun nu ce mi-aș dori, ci realitatea. Realitatea este că termenul de șase luni este un termen care curge din regulament. Știu că în România suntem obișnuiți cu „hai că poate, hai că merge”, dar acesta este un termen care nu are cum să mai fie întors. Șase luni, 28 noiembrie, se constată de către Comisia Europeană stadiul acelei reforme”.

Referitor la posibilitatea unei soluții de compromis cu Comisia Europeană, ministrul a anunțat că vineri va discuta la Bruxelles exact care sunt opțiunile disponibile. Curtea Constituțională a avut „doar observații de formă” la legea pensiilor speciale, nu observații de fond, a menționat Pîslaru.

„Fiind a treia oară când lua o decizie, după două amânări, dacă avea observații de fond le-ar fi spus. Aș vrea să analizez împreună cu Comisia Europeană, fiind o chestie doar de procedură, în măsura în care Comisia Europeană poate considera o aprobare condiționată sau ceva care se poate să fie considerat că este rezolvat cu probleme tehnice de ultima sută de metri”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă are așteptări mari de la negocierile de la Bruxelles, Pîslaru a fost realist și a precizat că Guvernul lucrează la un plan concret: „Evident, nu am foarte mari așteptări, motiv pentru care planul pe care lucrează Guvernul este ca până pe 28 noiembrie să putem avea aprobarea în forma pe care ne-o dorim”.

Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională, în ansamblu, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Decizia a venit după ce Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a formulat o obiecție de neconstituționalitate. Reforma pensiilor speciale este una dintre jaloanele din PNRR pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi tranșele de finanțare europeană.

„Așa cum foarte bine ați văzut, voința politică, în ciuda lucrurilor discutate inclusiv în spațiul public, rămâne de a rezolva acest subiect și ne vom îndrepta cu o soluție care să rezolve problemele procedurale indicate de Curtea Constituțională”, a spus ministrul într-o conferință, miercuri.

El a subliniat că termenul-limită pentru rezolvarea jalonului din PNRR, legat de suma de 231 milioane de euro, este 28 noiembrie, iar respectarea acestuia este crucială.

Ministrul a explicat că sunt două componente importante: „Una este că trebuie rezolvată (reforma – n.r.) oricum, cu deadline sau fără, cu PNRR sau fără PNRR. A doua este că am prefera să avem acești 231 milioane de euro pentru școli, spitale, autostrăzi, proiecte în domeniul energiei. Prin urmare, trebuie să ne mișcăm repede pentru a îndeplini această funcție”.

Pîslaru a mai spus că, deși se discută despre o revizuire pe fond a legii, acest lucru ar putea afecta șansele de a respecta termenul: „O revizuire pe fond ar afecta șansele să ne încadrăm până pe 28 noiembrie. Sunt convins că prim-ministru va anunța exact planul pe care îl avem pentru a putea rezolva problema”.

„În trei luni am făcut ceea ce nu se făcea de un an de zile, deci putem să stăpânim condițiile de negociere și să adoptăm soluția care deblochează fondurile”, a mai spus ministrul.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), aflat în plină expansiune, a fost acuzat miercuri de spionaj pentru Rusia și alte state, de către adversarii politici.

„AfD abuzează de dreptul parlamentar de a pune întrebări pentru a investiga în mod flagrant infrastructura noastră critică. Impresia este că AfD lucrează, cu întrebările sale, pe baza unei liste comandate de Kremlin”, a declarat Georg Maier, ministrul de interne al statului Turingia, împărtășind „îngrijorarea sa crescândă” cu ziarul Handelsblatt.

„AfD a format o alianță cu mai multe state autoritare și colaborează cu Rusia, China și Coreea de Nord împotriva țării noastre”, a declarat și Konstantin von Notz, vicepreședinte al Comitetului de Revizuire a Informațiilor din Bundestag, într-un răspuns pentru AFP.

În aprilie 2024, în timpul unei dezbateri parlamentare, au apărut „întrebări parlamentare problematice” din partea AfD, existând suspiciunea că acestea erau adresate în numele „statelor autoritare”, a subliniat von Notz. Acest lucru, „a fost făcut pentru a-i ajuta în mod deliberat să slăbească țara noastră, să spioneze infrastructura noastră critică și să o saboteze”, a explicat Notz conform Le Figaro.

Potrivit lui Georg Maier, din Partidul Social Democrat (SPD), AfD din Turingia a adresat 47 de întrebări privind infrastructura critică în ultimele 12 luni, cu „intensitate și precizie crescânde”.

„Infrastructură de transport sau digitală, energie sau aprovizionare cu apă… Partidul manifestă un interes deosebit pentru tehnologia și echipamentele poliției, în special în domeniul detectării și apărării cu drone, dar și pentru armată și protecție civilă”, a explicat Georg Maier.

Bernd Baumann, un reprezentant al AfD în Bundestag, a numit aceste acuzații „absurde”, subliniind responsabilitatea oponenților săi, care, aflați la putere, „au permis infrastructura germană să se deterioreze timp de decenii”. „Prin întrebările noastre, evidențiem aceste deficiențe în interesul cetățenilor”, a adăugat el.

Cancelarul german Friedrich Merz a desemnat luni AfD drept „principalul său adversar” politic înaintea unui an electoral aglomerat. Fondat în 2013, AfD care a ocupat locul doi în alegerile legislative din februarie anul trecut, este acum în fața partidului Merz în mai multe sondaje.

Unitatea sanitară funcționează într-un imobil format din demisol, parter și 3 etaje care are ca destinație hotel. Abia pe 29 iulie 2024, Primăria Constanța a autorizat executarea lucrărilor de schimbare a destinației din hotel în spital.

Echipa de control a stabilit că din 2009 până în 2025, spitalul a funcționat cu autorizație sanitară de funcționare de spital, deși destinația clădirii era de hotel, iar spațiile de spitalizare sunt de fapt camere de hotel, mult prea mici pentru scopul medical.

Compartimentul ATI prezintă nereguli majore. În structura aprobată de Ministerul Sănătății și în Autorizația Sanitară de Funcționare sunt prevăzute 3 paturi, însă la fața locului au fost identificate 4 paturi ATI, distribuite în 2 saloane a câte 2 paturi. Cele 2 saloane nu respectă suprafața netă minimă de 12 metri pătrați per pat.

Compartimentul ATI funcționează fără clasificare conform Ordinului 1500/2009. Anchetatorii nu au putut stabili din care categorie fac parte paturile, dacă sunt de terapie intermediară, îngrijire postoperatorie sau supraveghere postanestezică. Mai mult, nu există organizat un filtru pentru pacienți, personal, vizitatori și aprovizionare, așa cum prevede legislația.

Sala de operații nu respectă niciun normativ legal. Înălțimea este de doar 2,4 metri în loc de 3,2 metri. În sala de operații existau ferestre acoperite cu jaluzele, organizare care contravine normativelor în vigoare. Finisajele pereților nu sunt lavabile, ceea ce împiedică operațiunile de curățare și dezinfecție corespunzătoare. Temperatura și umiditatea nu sunt monitorizate.

Nu există filtru organizat pentru bolnavi și pentru personalul medical, care ar trebui să cuprindă vestiar și grup sanitar cu duș. Spitalul nu are echipamente pentru determinări de urgență, analize rapide care ar trebui folosite împreună cu serviciul ATI. Spațiile nu sunt organizate în flux, astfel nu se asigură circuite separate pentru instrumentarul și materialele nesterile de cele sterile.

La verificarea făcută pe 15 octombrie 2025, ora 12:00, inspectorii au găsit produse medicale cu termene de valabilitate depășite. În salonul ATI au fost descoperite mască balon sterilizată și balon Ruben sterilizat, ambele cu termen de expirare august 2024, deci expirate de peste un an.

Gelurile ecograf aveau termen de valabilitate depășit, iar unele recipiente prezentau urme vizibile de murdărie. La nivelul sălii de tratamente pediatrie, anchetatorii au găsit dezinfectant Aniosgel cu data expirării august 2025. La oficiul alimentar, un alt dezinfectant Aniosgel avea data expirării martie 2025.

Produsele biocide erau folosite în mod necorespunzător. Unitatea sanitară nu are avizele sau autorizațiile actualizate pentru toate produsele biocide. Există diferențe între documentele întocmite de unitatea sanitară, precum Protocolul de utilizare, și informațiile din actele administrative de plasare pe piață din punct de vedere al metodei de aplicare, concentrației de lucru și timpului de acțiune al produsului biocid.

Unul dintre produsele biocide verificate se folosește neconform atât din punct de vedere al avizului, cât și al procedurii operaționale de utilizare.

La Unitatea de Transfuzie Sanguină, produsele sanguine erau depozitate într-o combină frigorifică de tip casnic, nevalidată de Centrul de Transfuzie Sanguină.

Unitatea sanitară are încheiat contract de prestări servicii cu un furnizor extern de analize pentru probele de autocontrol. Însă, în urma verificărilor făcute la laborator, a reieșit că acesta nu are acreditare RENAR pentru prelucrarea tipului de probe menționate, respectiv probe recoltate de pe suprafețe, din aer și probe de sterilitate.

Într-o întâlnire de lucru desfășurată marți, între ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și conducerea BID, au fost analizate programele existente și prezentate noi mandate de intervenție pentru susținerea investițiilor strategice, se arată într-un comunicat al ministerului, remis miercuri.

„Am solicitat conducerii Băncii de Investiţii şi Dezvoltare să accelereze implementarea programelor, astfel încât produsele de garantare să fie active pe piaţă în cel mai scurt timp. Este esenţial ca finanţările să ajungă rapid şi eficient la beneficiarii finali — IMM-uri, autorităţi publice locale şi companii din subordinea acestora – pentru ca efectele pozitive să se resimtă în economie începând cu anul 2026. În paralel, trebuie să consolidăm disciplina fiscală şi credibilitatea României pe pieţele internaţionale, pentru a susţine stabilitatea macroeconomică şi a proteja ratingul investiţional”, a declarat ministrul Nazare.

Directorul general al BID, Dan Sandu, a precizat că banca va acționa cu prioritate pentru mobilizarea capitalului și sprijinirea proiectelor locale, asigurând implementarea rapidă a instrumentelor financiare și generarea de efecte reale în economie.

Produsele financiare active sau aflate în implementare sunt următoarele:

• IMM-uri: prin garanția de portofoliu, aproximativ 26.000 de companii vor putea accesa finanțări în următorii trei ani, valoarea totală estimată fiind de 12,6 miliarde lei, din care 8,8 miliarde lei reprezintă garanții gestionate de BID.
• Autorități locale și companii subordonate: garanții individuale cu buget de 2,2 miliarde lei pentru următorii trei ani.
• Creditare directă pentru entități publice, inclusiv asistență tehnică printr-o linie de finanțare de la Banca Europeană de Investiții.

BID gestionează și fonduri europene, cum ar fi Fondul de Participare Regională, cu alocare totală de peste 233 milioane euro, pentru sprijinirea investițiilor IMM-urilor din regiunile Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov, prin împrumuturi cu dobândă redusă și granturi de până la 40% din valoarea finanțării.

Potrivit comunicatului, mandatele în analiză sunt:

• Fondul de Modernizare: investiții în rețelele de distribuție a energiei și garanții pentru IMM-uri ce investesc în retehnologizare și eficiență energetică.
• Fondul Social pentru Climă: dedicat microîntreprinderilor vulnerabile și sociale.
• Fondul de Tranziție Justă: prin împrumuturi subvenționate cu capital rebate.

Implementarea programelor este planificată astfel încât BID să finalizeze selecția intermediariilor până la sfârșitul anului 2025, să lanseze tranzacțiile partenere între noiembrie-decembrie 2025 și începutul anului 2026 și să asigure monitorizarea și raportarea continuă către beneficiari și public.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare (Decretul Guvernamental 190/2008), restricțiile de trafic pentru camioanele de mare tonaj (peste 7,5T) cuprind întreaga perioadă menționată, în vederea asigurării corespunzătoare a circulației bunurilor, MCT a decis suspendarea acestei măsuri pe timpul nopții, sens în care restricțiile vor fi aplicate doar la 23.10.2025, în intervalul orar 6:00 – 22:00, ora locală.

Mai multe informații referitoare la restricția circulației camioanelor de mare tonaj pot fi consulate aici. 

Cetățenii aflați în Ungaria pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice a României la Budapesta: ‪+36 13847689‬, Consulatului General al României la Szeged: ‪+36 62424431‬ și Consulatului General al României la Gyula: ‪+36 66464579‬, ‪+36 66477147‬, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

De asemenea, românii care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de permanență ale Ambasadei României în Ungaria ‪+36 305356912‬, Consulatului General al României la Szeged ‪+36 306777980‬ și Consulatului General al României la Gyula ‪+36 306357181‬.

MAE recomandă consultarea paginilor oficiale: http://budapesta.mae.ro, http://szeged.mae.ro, http://gyula.mae.ro, www.mae.ro.

Evenimentul are loc la Hotelul Marriott din București și reunește sute de specialiști din întreaga lume – ingineri de rețea, reprezentanți ai furnizorilor de servicii de internet, operatori de infrastructură, experți în politici de adresare IP și reprezentanți ai organizațiilor internaționale din domeniul tehnologiilor de Internet.

Conferința RIPE 91, organizată sub egida RIPE NCC (Réseaux IP Européens Network Coordination Centre), oferă participanților o platformă pentru schimbul de cunoștințe, prezentarea celor mai noi tehnologii și discutarea aspectelor tehnice și de reglementare privind funcționarea Internetului la nivel global.

Citeşte comunicatul integral AICI

Piața ucraineană a resimțit imediat efectele anunțului, înregistrând o corecție vizibilă pe principalele burse regionale. Indicele WIG-Ukraine al Bursei din Varșovia (WSE), care urmărește evoluția principalelor companii ucrainene listate pe piața poloneză, a pierdut 2,40%, coborând la 510,58 puncte, după o perioadă de creștere constantă.

Potrivit datelor WSE, citate de Interfax-Ukraine, declinul a urmat anunțului privind amânarea întâlnirilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin, respectiv Marco Rubio și Serghei Lavrov, decizie luată din cauza refuzului Rusiei de a opri ostilitățile.

Impactul s-a reflectat rapid în prețurile acțiunilor listate de companiile ucrainene. Astarta, cel mai mare producător de zahăr din țară, a scăzut cu 2,99%, Milkiland cu 4,33%, iar holdingurile agricole KSG Agro, Agroton și IMC au pierdut între 1,6% și 2,4%. În același timp, compania minieră Coal Energy, ale cărei exploatări au fost în mare parte oprite din cauza războiului, a înregistrat o pierdere de 4,48%. Doar grupul Kernel, liderul producției de ulei de floarea-soarelui, a reușit o ușoară creștere de 0,21%.

Pe Bursa din Londra, unde investitorii de retail au o influență mai mică, acțiunile producătorului de minereu de fier Ferrexpo au coborât cu 6,57%, în timp ce titlurile MHP, cel mai mare producător de carne de pasăre din Ucraina, au urcat cu 1,06%.

Și euroobligațiunile Ucrainei (titluri de datorie emise pe piețele internaționale) au pierdut între 1,25% și 2,14% la Bursa din Frankfurt. Când prețul euroobligațiunilor scade, înseamnă că investitorii au mai puțină încredere în capacitatea statului sau companiei de a-și plăti datoriile.
În cazul Ucrainei, scăderea lor reflectă temerile privind riscul de război și instabilitatea politică.

În schimb, garanțiile legate de PIB (instrumente prin care investitorii sunt recompensați dacă economia ucraineană depășește anumite niveluri de creștere) au rămas aproape neschimbate, semn că participanții la piață nu și-au modificat semnificativ așteptările privind evoluția economiei pe termen mediu, în ciuda tensiunilor geopolitice.

Evoluțiile confirmă sensibilitatea ridicată a piețelor ucrainene la orice semnal privind negocierile de pace. După victoria electorală din 2024 a lui Donald Trump – care promisese că va „rezolva războiul din Ucraina într-o zi” – indicele WIG-Ukraine urcase puternic, însă entuziasmul s-a estompat odată cu eșuarea speranțelor într-un acord rapid: „După optimismul privind un acord de pace, indicele WIG-Ukraine a scăzut din nou la 508 puncte”, se arată într-un raport al WSE.

Chiar dacă anunțul recent al unei posibile întâlniri Trump–Putin la Budapesta ridicase din nou cotațiile, impulsul s-a dovedit de scurtă durată: „Indicele, care urcase la 523 de puncte, a coborât la 510,58”, arătau datele de tranzacționare miercuri dimineață.

Apelul ministrului Sănătății a fost lansat miercuri în timpul unei conferințe de presă.

„Fac un apel către direcțiile de sănătate publică, nu mai avizați unități sanitare publice sau private dacă nu respectă normativul deoarece mor oameni”, a spus Alexandru Rogobete.

În cadrul conferinței, ministrul a prezentat măsurile luate în cazul unității medicale privare din Constanța unde o pacientă de 29 de ani a murit după ce a născut.

Ministrul Sănătății a mai spus că în ministerul pe care-l conduce a fost creat un grup de lucru pentru a realiza o platforma digitală. Aceasta va verifica modul în care direcțiile de sănătate publică avizează funcționarea unor unități medicale. Astfel, se încearcă schimbarea modului în care sunt acordate autorizațiile și avizele sanitare.

Conform AP, Egiptul și Uniunea Europeană organizează miercuri, la Bruxelles, primul lor summit, dedicat întăririi relațiilor economice și de securitate, precum și cooperării privind migrația și criza umanitară din Fâșia Gaza.

La reuniune participă președintele egiptean Abdel-Fattah el-Sissi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Potrivit oficialilor europeni, urmează să fie anunțată creșterea asistenței economice pentru Egipt, precum și includerea acestuia în programul european Horizon Europe, un fond de 175 de miliarde de euro destinat cercetării și inovării în domenii precum tehnologia cuantică sau industria spațială.

Summitul are loc într-un context geopolitic tensionat, marcat de politicile protecționiste ale Statelor Unite și de restricțiile impuse de China asupra exporturilor strategice.

UE caută să consolideze relațiile cu statele din zona mediteraneană, de la Maroc la Turcia, în cadrul așa-numitului Pact pentru Mediterană, oferind sprijin financiar în schimbul unor măsuri menite să limiteze migrația spre Europa.

Egiptul se confruntă cu o inflație galopantă și cu efectele indirecte ale războiului din Gaza.

În discuțiile recente cu lideri europeni, președintele el-Sissi a declarat că planul de pace propus de președintele american Donald Trump reprezintă „ultima șansă” pentru stabilitatea regiunii și a reiterat sprijinul pentru soluția celor două state.

În cadrul unui acord semnat anul trecut, Bruxellesul a promis un pachet de 7,4 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, investiții și sprijin pentru programe de migrație.

Fondurile au oferit o gură de oxigen economiei egiptene, grav afectată de pandemia de COVID-19, de efectele războiului din Ucraina și de scăderea veniturilor din Canalul Suez, cauzată de atacurile asupra transporturilor din Marea Roșie.

Chestiunea migrației rămâne una centrală în relația dintre Bruxelles și Cairo.

El-Sissi a subliniat, într-o întâlnire cu șefa diplomației europene Kaja Kallas, că Egiptul a împiedicat plecarea navelor cu migranți către Europa încă din 2016.

În același timp, organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, cer liderilor europeni să abordeze și problema drepturilor omului din Egipt, criticând detențiile arbitrare și procesele inechitabile împotriva opozanților regimului.

„Sâmbătă va ateriza pe aeroportul din Otopeni și va fi transferat la secția de chirurgie plastică din cadrul Spitalului de Arși din București pentru îngrijiri medicale și medicochirurgicale”, a declarat ministrul.

Rogobete a spus că suprafața arsă critică a scăzut sub 9%, iar pacientul nu mai are nevoie de terapie intensivă.

„Pacientul nu mai pune probleme de terapie intensivă, nu mai necesită ventilație mecanică, nu mai necesită monitorizare în terapie intensivă, motiv pentru care va fi transferat din Austria înapoi în România și monitorizat și îngrijit în continuare într-o secție normală de chirurgie plastică”, a spus ministrul Sănătății.

Ministrul a oferit detalii și despre starea celorlalți pacienți arși din spitalele bucureștene:

Spitalul Floreasca: Pacienții au evoluție bună. Un pacient a fost deja externat, iar ceilalți doi urmează să fie externați în cursul acestei săptămâni sau în prima parte a săptămânii viitoare.

Spitalul Grigore Alexandrescu: Băiatul a fost externat, iar pacienta pediatrică este în continuare internată sub monitorizare și urmează să aibă o a doua intervenție chirurgicală. „Nu se află într-o stare critică în momentul de față”, a precizat Rogobete.

Pacienta de la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni are evoluție favorabilă, conform ministrului.

Alexandru Rogobete afirmă că blocul operator al spitalului privat din Constanța are o singură sală de operații, iar în momentul controlului s-a verificat dimensiunile acestei săli. Ministrul spune că dimensiunile nu respectă normativul în vigoare.

„Vorbim de o sală de operații care nu respectă înălțimea. O sală de operații în care există ferestre acoperite cu jaluzele, contrar normativului legal. Vorbim de o sală de operații în care finisajele pereților nu pot fi dezinfectate și nu pot fi curățate pentru că nu sunt lavabile. De asemenea, nu se monitorizează temperatura și umiditatea. Mai sunt și alte neconcordanțe administrative la nivelul sălii de operații, dar acestea sunt cele mai importante. Dacă discutăm, sigur, despre controlul infecțiilor asociate a activității medicale într-un spațiu, cum este o sală de operații, un bloc operator, identificăm o serie de alte neconcordanțe. Nu există filtru pentru bolnavi, pentru personalul medical, nu există echipamente medicale pentru determinări rapide. Aici mă refer la cele analize de tip „point of” care, care, conform normativului, trebuie să existe într-o sală de operații pentru a putea determina anumiți biomarkeri, de exemplu, o hemoleucogramă, pentru a identifica necesarul de transfuzie. Aceste echipamente nu există nici în sala de operație, din păcate nu există nici în unitatea de terapie intensivă”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, într-o conferință de presă.

Ministrul a mai spus că spațiile spitalului privat din Constanța nu sunt organizate într-un flux medical care să respecte toate condițiile internaționale și, în dotarea sterilizării din cadrul blocului operator a fost identificat un autoclav, însă, la data controlului, acesta era nefuncțional.

„Ca orice unitate medicală unde se desfășoară activități chirurgicale, este necesară o unitate de transfuzie sanguină în interiorul unității sanitare, tocmai pentru a putea administra pacienților sânge și produse de sânge, plasmă, trombocite și așa mai departe, în cazul unor situații de acest gen, în cazul în care apare o hemoragie, cum am avut și în cazul pacientei (decedate după naștere – n.r.). Sigur că unitatea medicală privată deține o astfel de unitate de transfuzie, însă produsele de sânge și plasma și, mă rog, toate elementele sanguine sunt depozitate total impropriu, cu nerespectarea legislației în vigoare într-un frigider de uz casnic care nu este avizat și apropat de către centrul de transfuzie”, afirmă ministrul.

Mai mult decât atât, pentru controlul microbiologic de la nivelul unității sanitare, acolo unde, în mod normal, pentru un protocol de autocontrol se iau periodic probe de pe suprafețe sau de pe diferite elemente pentru verificarea încărcăturii microbiene, spitalul privat deține un contract cu un laborator privat, însă, în urma verificărilor făcute de Inspecția Sanitară de Stat și de la Corpul de Control din Ministerul Sănătății s-a ajuns la concluzia că acel laborator nu este acreditat RENAR, deci rezultatele de microbiologie, rezultate în urma autocontrolului pentru menținerea și pentru controlul infecțiilor nosocomiale nu pot fi validate și nu pot fi luate în calcul, întrucât laboratorul unde ele se practică și se analizează nu este acreditat.

În plus, în timpul controlului au fost identificate cantități importante de produse dezinfectante utilizate la nivelul spitalului privat expirate din anul 2025, dar și unele produse și consumabile expirate încă din anul 2024.

Ministrul Sănătății a trimis Corpul de Control la Constanța, după ce o pacientă de 29 de ani care a născut într-un spital privat a murit.

Meciul este programat pentru 10 ianuarie 2026, la Incheon Inspire Arena, în Seul. Confruntarea va avea loc în cadrul unui eveniment intitulat Hyundai Card Super Match.

În trecut, această competiție a adus împreună campioni din diverse sporturi, inclusiv un meci de tenis între Roger Federer și Pete Sampras în 2007.

Alcaraz și Sinner sunt considerați rivali de referință ai generației, dominând tenisul masculin în ultimii doi ani.

În această perioadă, cei doi și-au împărțit titlurile majore: Sinner a câștigat Australian Open și US Open anul trecut, și Australian Open și Wimbledon anul acesta. Alcaraz a cucerit French Open și Wimbledon anul trecut și French Open și US Open în acest an. Totodată, cei doi s-au întâlnit în trei finale consecutive de Grand Slam în 2025: French Open, Wimbledon și US Open.

Vicepreşedintele Statelor Unite, JD Vance, a declarat miercuri, la Ierusalim, că Israel nu este un „stat client” al Washingtonului, ci un partener strategic al Americii. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de premierul israelian Benjamin Netanyahu, în Ierusalimul de Vest.

„Nu vrem un stat client şi Israelul nu este aşa ceva. Vrem un partener. Vrem un aliat”, a spus Vance, într-un discurs care a avut ca scop reafirmarea sprijinului administraţiei Trump pentru statul israelian, dar şi a unei dorinţe de echilibru în relaţiile bilaterale.

Vance a adăugat că preşedintele Donald Trump „crede că Israelul poate juca un rol de lider puternic în regiune”, ceea ce ar permite Statelor Unite „să adopte o poziţie mai discretă” în Orientul Mijlociu.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan a semnat miercuri mai multe decrete.

Printre acestea se numără decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

De asemenea, șeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea legii privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, decretul de promulgare a legii care completează unele acte normative în domeniul ordinii şi siguranței publice, dar și decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii educației fizice şi sportului.

Tot miercuri, Nicușor Dan a semnat decretul de decorare a Asociației Obștești „Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova”.

„Astfel, cu prilejul aniversării a 105 ani de la fondarea Societății scriitorilor români din Basarabia, predecesoare a Uniunii scriitorilor din Republica Moldova, în semn de înaltă apreciere pentru eforturile deosebite în promovarea culturii române, pentru contribuțiile avute în domeniile creației, criticii şi istoriei literare, precum şi pentru promovarea literaturii române în Republica Moldova, Președintele Nicușor Dan a conferit Ordinul «Meritul Cultural» în grad de Cavaler, Categoria A – «Literatura», Asociației Obștești «Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova»”, a transmis Administrația Prezidențială.