Președintele Vladimir Putin încearcă să influențeze conducerea Statelor Unite și să iasă din izolare, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru Sky News pe 16 septembrie.
Declarațiile lui Zelenski vin după ce mai multe termene limită stabilite de președintele american Donald Trump au trecut fără stabilirea unor noi sancțiuni.
„El (Putin) vrea cu siguranță să păcălească SUA. Face tot ce poate pentru a evita sancțiunile, pentru a împiedica SUA și Trump să-i impună sancțiuni. Dacă veți continua să amânați aplicarea sancțiunilor, atunci rușii vor fi mai bine pregătiți.”, a spus Zelenski.
Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să adopte o „poziție clară” privind sancțiunile împotriva Rusiei și garanțiile de securitate pentru Ucraina, spunând că „Donald Trump are suficientă forță pentru a-l face pe Putin să se teamă de el.”
Președintele ucrainean a spus că summitul dintre Trump și Putin din 15 august, în Alaska, i-a oferit liderului rus o „platformă pentru a ieși din izolare politică” fără să plătească un preț suficient.
„Dacă ar fi o întâlnire trilaterală (cu Ucraina), am avea un anumit rezultat”, a adăugat Zelenski.
După summitul din Alaska, Volodimir Zelenski a spus că o întâlnire trilaterală cu Trump rămâne opțiunea sa preferată și l-a invitat pe Vladimir Putin la Kiev.
Președintele american a spus duminică că inițial a crezut că întâlnirea dintre cei doi președinți poate fi aranjată ușor, dar a continuat prin a declara că va conduce personal acele discuții, fiindcă cei doi „sunt incapabili să vorbească între ei.”
Articolul Zelenski spune că Putin încearcă „să păcălească Statele Unite” și să evite sancțiunile apare prima dată în Mediafax.
„Deci este 100% sigur că dacă se înlătură plafonul vor crește prețurile la alimentele esențiale! Asta înseamnă sărăcirea cetățenilor români cu venituri mici și creșterea profiturilor pentru marile lanțuri de magazine! Le cer celor de la PNL și USR să explice propriilor alegători de ce vor să le crească prețurile la alimente și ce înțelegere au cu marii retaileri? Ce îi mână pentru a lua astfel de decizii profund anti-sociale și anti-naționale în aceste momente și așa dificile? Eu le spun că nu au fost votați de retaileri, ci de cetățenii români”, a scris Budăi pe Facebook.
Acesta adaugă că PSD nu va permite acest lucru: „Avem planul B dacă premierul nu va prelungi plafonarea!”.
Articolul Budăi: Plafonarea adaosurilor la alimente este o barieră împotriva creșterii speculative a prețurilor apare prima dată în Mediafax.
Procurorul general a organizat marți o conferință de presă. Atacurile cibernetice din ultimii ani din România fac parte dintr-un atac hibrid coordonat, cu legături cu Rusia, a declarat procurorul general Alex Florența.
Potrivit procurorului general, campaniile au avut ca obiective „întreținerea unei stări de confuzie, teamă și revoltă (…) generarea unui sentiment de neîncredere în autoritățile statului (…) fragmentarea și polarizarea societății”. Totodată, inițiatorii campaniilor au testat reacția publicului pentru a adapta viitoarele mesaje. Frecvent au fost folosite materiale video fabricate, sondaje falsificate și numeroase fotografii false.
Anchetatorii au mai stabilit că au fost utilizate unele site-uri mainstream precum Pravda. Activitatea site-ului s-a amplificat în perioada alegerilor din România, au aflat anchetatorii.
Rețeaua care a atacat România a folosit sute de pagini de FB, iar pentru amplificarea mesajelor a fost folosită platforma TikTok cu o rețea de peste 22.000 de boți cu legături în Rusia.
Au fost manipulați algoritmii TikTok, iar manipularea a fost realizată mai ales în beneficul candidatului independent, au mai aflat anchetatorii.
Operațiuni au avut loc și după alegeri și, la fel ca în perioada scrutinului, au avut o amploare care demonstrează existența unui actor statal, este concluzia anchetatorilor.
Alex Florența: Scopul războiului hibrid rusesc împotriva României – slăbirea statului din interiorFlorența a explicat că operațiunile hibride includ mai multe tehnici, cea mai vizibilă fiind dezinformarea, dar și alte „activități ostile de destabilizare” menite să inducă eroare și tensiune socială.
„Tipurile de atac hibrid urmăresc două elemente importante. Pe de o parte, inducerea în eroare a populației și polarizarea pe diferite teme, implicit generarea unei zone de dezordine socială”, a spus procurorul.
El a subliniat că o populație fragmentată și tensionată devine „manevrabilă” de către rețelele care orchestrează aceste operațiuni, iar efectele pot culmina cu proteste excesive sau cu scăderea încrederii în instituțiile statului.
„În al doilea rând… urmăresc punerea unei presiuni uriașe asupra instituțiilor de ordine publică și siguranță națională”, a adăugat Florența, arătând că presiunea combinată asupra societății și instituțiilor poate duce la slăbirea statului din interior — obiectivul final al acestor acțiuni. Procurorul general a atras atenția că, dincolo de efectul imediat al falsurilor sau al campaniilor de manipulare, strategia hibridă urmărește efecte pe termen mediu și lung: neîncredere, dezordine și incapacitate instituțională. În final, „scopul războiului hibrid… este slăbirea din interior a unui stat”, a concluzionat Alex Florența.
Articolul Procurorul general a prezentat amploarea atacurilor cibernetice asupra României: Rețea cu sute de pagini de Facebook și 22.000 de boți pe TikTok apare prima dată în Mediafax.
Indexul de Trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană.
Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București.
Conform analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Cărărași au cel mai fluent trafic.
La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi cauzate de aglomerație, echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit – adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.
De asemenea, raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.
Datele au fost adunate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00 – atunci când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș. Pentru a avea un punct de referință „liber”, s-au folosit vitezele de circulație înregistrate duminica dimineața, între orele 07:00 și 08:00. Acesta este intervalul cu cel mai redus trafic la nivel național, ceea ce oferă un etalon comparabil și repetabil pentru toate orașele.
Orașele mici conduc clasamentul mobilității fluenteReșița, Giurgiu și Călărași sunt primele trei orașe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza congestiei traficului, doar 3–3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă că dimensiunea redusă a orașului oferă locuitorilor o mobilitate constantă și eficientă.
Analiza din 2025 indică și câteva salturi spectaculoase față de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri față de 2024, în timp ce Alba Iulia și Bistrița câștigă câte opt poziții. Reșița, care își consolidează locul întâi, câștigă și ea șase locuri față de anul trecut.
Saltul spectaculos al Oradiei este confirmat și explicat de autoritățile locale: „Fluidizarea traficului din Oradea este rezultatul unor investiții majore realizate în ultimii doi ani – de la deschiderea a opt pasaje subterane și lărgirea bulevardului Calea Aradului, darea în folosință parțială a sistemului de semaforizare inteligentă până la conectarea centurii la autostrada A3 în zona Biharia și extinderea ei în comunele din jurul orașului”, a declarat Sebastian Marchiș, directorul Direcției Tehnice din Primăria Oradea.
În contrast, orașele mari rămân sub o presiune constantăBucureștiul este în continuare excepția majoră a rețelei urbane românești, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45% și cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12,7 zile de lucru anual. Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute pe an, ceea ce indică nevoia unor măsuri structurale.
Există însă și excepții pozitive la scară mare. Brăila și Galați, deși depășesc 150.000 de locuitori, reușesc să intre în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute pe an, din cauza aglomerației în trafic. Rezultatele lor arată că un ritm mediu bun al mobilității, combinat cu o diferență moderată de viteză între weekend și zilele lucrătoare, poate compensa dimensiunea populației.
La polul opus al dinamicii, câteva orașe, unele dintre ele de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte față de 2024. Alexandria și Cluj-Napoca câte șapte poziții, în timp ce Brașov, Tulcea pierd și ele cinci. Explicațiile țin de presiuni noi pe rețelele rutiere, șantiere prelungite sau un management mai puțin eficient al traficului.
„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieșire din oraș.”, a declarat Florian Filat, Director Executiv Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect City Index.
Articolul România 2025: Prânzul devine noul vârf de aglomerație în orașele mari. Cate zile pierdem pe an în traficul urban apare prima dată în Mediafax.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a finalizat, la 15 septembrie 2025, rechizitoriul în dosarul 6720/284/P/2024, dispunând trimiterea în judecată a 22 de persoane, printre care se numără fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, și Potra Horațiu, considerat liderul grupului paramilitar.
Procurorii au mers pe urmele candidaturii lui Călin Georgescu și au descoperit cum și-a plănuit acesta candidatura și „rețeaua de suport”.
Materialul probator evidențiază un plan timpuriu, bine structurat în jurul candidaturii inculpatului Georgescu Călin. Au fost realizate demersuri discrete, orientate spre identificarea și consolidarea sprijinului politic, social și financiar necesar pentru susținerea unui proiect electoral de amploare națională.
„În această etapă de planificare, candidatul a întreprins demersuri pentru obținerea sprijinului unor persoane din diverse medii, prin aceste contacte fiind urmărită atât consolidarea unei rețele de influență, cât și identificarea unor potențiali finanțatori dispuși să asigure resursele necesare desfășurării campaniei electorale”, se precizează în rechizitoriu.
Potra Horațiu, rol semnificativ în conturarea strategiei și mobilizarea resurselorPotrivit materialului, un rol semnificativ în conturarea strategiei electorale și în mobilizarea resurselor necesare l-a avut inculpatul Potra Horațiu.
Inculpatul Potra Horațiu este o persoană extrem de controversată în peisajul socio-politic
românesc.
Potrivit datelor inițiale obținute în cauză, acesta a fost implicat în diverse controverse, ceea ce îi conferea un profil problematic din perspectiva respectării normelor legale.
Relația dintre Potra Horațiu și Georgescu Călin este evidențiată în material nu doar de îndeplinirea acțiunilor trasate de candidatul la alegerile prezidențiale, ci și de sprijinul financiar acordat acestuia, din propriul buget sau prin solicitarea altor persoane.
Astfel, chiar din 27 aprilie 2022, inculpatul Georgescu Călin i-a solicitat inciulpatului Potra Horațiu să-l abordeze pe Frank Timiș, om de afaceri care activează în domeniul exploatărilor miniere pe teritoriul Africii, în vederea susținerii financiare a campaniei sale electorale cu 20-35 milioane de dolari.
Acestuia i s-a promis că, în cazul în care planul va fi unul de succes, va fi recompensat de către inculpatul Georgescu Călin, care, după câștigarea alegerilor, ”va deschide toate minele din România, și în special cele de Aur”.
Persoane de spijin din cadrul rețeleiPrintre persoanele aflate în cercul relațional al inculpaților Potra Horațiu și Georgescu Călin se regăsesc și Burcea Marin, Mihai Dorina, Sechila Eugen-Ionuț.
Cu privire la Burcea Marin, fost luptător în Legiunea Străină Franceză, a rezultat faptul că acesta este aghiotant al lui Georgescu Călin, conducător auto al acestuia și coordonator al dispozitivului de protecție format din foști luptători ai Legiunii Străine Franceze. De asemenea, avea și rolul de a mijloci transmiterea de mesaje între Georgescu Călin și alte persoane.
Investigațiile au relevat că Burcea Marin se află în relații apropiate cu Mihai Dorina, încadrată ca militar începând cu anul 1983 în cadrul trupelor de desant, activând în diverse teatre de operațiuni sub comanda generalului maior Grigore Baștan.
„Pe contul de Facebook al sus-numitei aceasta apare în mai multe poze alături de militari ceceni, fiind de asemenea postate mesaje elogioase la adresa lui Putin Vladimir, președintele Federației Ruse”.
În cadrul rețelei de suport, s-au evidențiat și legăturile strânse dintre Sechila Eugen-Ionuț cu Georgescu Călin și Potra Horațiu, legături care au presupus ca, încă din 3 martie 2022, Sechila Eugen Ionuț să-i propună lui Potra Horațiu să-l pună în contact cu Georgescu Călin, propunerea fiind acceptată.
Sechila Eugen-Ionuț, începând din 2019, manifesta preocupări pentru crearea unui nucleu
de cetățeni români, foști combatanți în Legiunea Străină, prin intermediul căruia să își pună în practică motivațiile ideologice, radical-naționaliste, prin mijloace și metode specifice operațiunilor militare.
„De asemenea, aspectele relevate în urma efectuării perchezițiilor informatice probează activitățile desfășurate de Nedelcu Andrei Ștefan, Lup Andrei Florin și Panța Dan Cristian sub coordonarea inculpatului Potra Horațiu care au vizat asigurarea suportului financiar și material inculpatului Georgescu Călin, atât în perioada de precampanie, cât și pe durata derulării campaniei electorale”.
Persoanele din rețea urmăreau destabilizarea ordinii constituționaleConform probelor obținute în prezenta cauză, persoanele indicate din cadrul rețelei de sprijin a inculpatului Georgescu Călin au analizat din timp posibilitatea recurgerii la acțiuni violente, într-un context de radicalizare ideologică, având ca scop destabilizarea ordinii constituționale prin influențarea de o manieră nepermisă a climatului electoral.
„Analiza conduitei electorale a candidatului Georgescu Călin a relevat un aspect esențial pentru înțelegerea modului în care a fost concepută și desfășurată campania acestuia: alegerea deliberată de a se înconjura de persoane cu un profil profund controversat, care nu doar că au fost tolerate în proximitatea sa, ci au fost învestite cu roluri active în promovarea candidaturii. Aceste persoane au oferit sprijin direct și constant pe toate planurile, de la mobilizarea electoratului și propagarea mesajului său electoral, până la gestionarea unor componente logistice ori de comunicare, devenind astfel actori relevanți în arhitectura campaniei”.
Organizarea și desfășurarea scrutinului electoralPrezența candidatului independent Georgescu Călin pe rețelele sociale a crescut semnificativ începând cu anul 2020, însă a fost o adevărată explozie a expunerii publice în mediul online cu două săptămâni înainte de primul tur al scrutinului electoral pentru alegerea Președintelui României.
„Activitatea de promovare masivă a presupus o campanie concertată pe platforma de conținut online TIK TOK, prin intermediul mai multor conturi coordonate ce au publicat activ conținut electoral, atât cu ajutorul algoritmilor de recomandare, cât și prin promovare plătită (conform Notei anexă la DSN1/1742/04.12.2024 a Serviciului Român de Informații, declasificată)”.
De asemeena, din noiembrie 2024, peste 100 de influenceri, care numărau în total peste 8 milioane de urmăritori activi, au fost supuși unei acțiuni de manipulare în privința identității candidatului promovat.
„Analiza metrică a relevat o creștere abruptă în intervalul 13-26 noiembrie 2024, ajungând pe locul 9 la nivel mondial, în topul trendurilor de promovare a conținutului video asociat mai multor hashtag-uri utilizate în campania electorală a lui Georgescu Călin (Notă de informare a DIPI din cadrul MAI, declasificată cu nr.2081968/04.12.2024), acesta plasându-se pe primul loc în opțiunile alegătorilor în primul scrutin pentru alegerea Președintelui României”.
Articolul Procurorii au mers pe urmele candidaturii lui Călin Georgescu. Cum a plănuit candidatura și „rețeaua de suport” apare prima dată în Mediafax.
Procurorul general Alex Florența atrage atenția că atacurile hibride ale Federației Ruse vizând România nu se limitează la dezinformare, ci urmăresc polarizarea societății și erodarea încrederii în instituții, în final cu scopul de a slăbi statul din interior.
Într-o declarație adresată reporterilor, Florența a explicat că operațiunile hibride includ mai multe tehnici — cea mai vizibilă fiind dezinformarea — dar și alte „activități ostile de destabilizare” menite să inducă eroare și tensiune socială.
„Tipurile de atac hibrid urmăresc două elemente importante. Pe de o parte, inducerea în eroare a populației și polarizarea pe diferite teme, implicit generarea unei zone de dezordine socială”, a spus procurorul.
El a subliniat că o populație fragmentată și tensionată devine „manevrabilă” de către rețelele care orchestrează aceste operațiuni, iar efectele pot culmina cu proteste excesive sau cu scăderea încrederii în instituțiile statului.
„În al doilea rând… urmăresc punerea unei presiuni uriașe asupra instituțiilor de ordine publică și siguranță națională”, a adăugat Florența, arătând că presiunea combinată asupra societății și instituțiilor poate duce la slăbirea statului din interior — obiectivul final al acestor acțiuni. Procurorul general a atras atenția că, dincolo de efectul imediat al falsurilor sau al campaniilor de manipulare, strategia hibridă urmărește efecte pe termen mediu și lung: neîncredere, dezordine și incapacitate instituțională. În final, „scopul războiului hibrid… este slăbirea din interior a unui stat”, a concluzionat Alex Florența.
Atacurile cibernetice din România, parte dintr-un atac hibrid coordonatFlorența a spus, conform G4Media, că războiul hibrid e „mult mai perfid”, dar cu rezultate mult mai ample.
Atacurile cibernetice precum cele asupra unor aeroporturi sau instituții fac parte dintr-un atac hibrid cu legături cu Rusia, adaugă procurorul.
De asemenea, pe rețelele sociale au fost mesaje în jurul ideii de revoltă generală și de nostalgie.
Este o inflație de mesaje în mediul online create cu inteligența artificială, generând o tensiune, o stare de efervescență în rândul comunităților cărora le sunt adresate fiind apoi viralizate
Intensificarea campaniei unui candidat s-a intensificat din 21 noiembrie, adaugă procurorul.
Articolul Procurorul general: Scopul războiului hibrid rusesc împotriva României – slăbirea statului din interior apare prima dată în Mediafax.
Sudanul de Sud, cea mai tânără națiune a lumii, este zguduit de un nou scandal de proporții, după ce un raport devastator al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului avertizează asupra corupției guvernamentala sistemice și asupra deturnării a miliarde de dolari în ultimul deceniu, chiar în timp ce populația se scufundă într-o criză alimentară fără precedent.
Potrivit raportului publicat marți, de la obținerea independenței față de Sudan în 2011, elitele politice din Sudanul de Sud au sustras sume uriașe din veniturile publice, în special prin scheme precum programul „petrol contra drumuri”, menit să modernizeze infrastructura țării.
„Corupția ucide sud-sudanezi”, avertizează raportul, citat de Associated Press. „Statul și-a abandonat responsabilitățile suverane, lăsând hrănirea, educația și sănătatea populației în mâinile donatorilor internaționali”, menționează documentul ONU.
Drumuri fantomă și miliarde dispăruteProgramul „petrol contra drumuri” a fost gândit ca o inițiativă majoră pentru dezvoltarea infrastructurii. Însă, din cei 2,2 miliarde de dolari alocați de guvern din veniturile obținute din vânzarea petrolului, 1,7 miliarde nu pot fi justificați, iar 95% dintre drumurile promise nu au fost construite.
Fondurile ar fi fost direcționate către companii controlate de Benjamin Bol Mel, un apropiat al președintelui Salva Kiir și unul dintre cei cinci vicepreședinți ai țării. Acesta se află deja sub sancțiuni americane, la fel ca mai multe dintre firmele sale.
Sănătatea liderului costă cât întregul sistem medical al țăriiDeși Sudanul de Sud este grav afectat de foamete, doar o fracțiune infimă a bugetului național a fost alocată pentru servicii publice. Între 2020 și 2024, mai puțin de 1% din bugetul federal a mers către ministerele responsabile de securitate alimentară.
Într-un contrast revoltător, în anul fiscal 2022–2023, cheltuielile pentru unitatea medicală personală a președintelui au depășit bugetul alocat întregului sistem de sănătate național.
Criza se reflectă și în indicatorii sociali: 1 din 10 copii moare la naștere, iar doar 5% dintre copii sunt înscriși în învățământul secundar. În același timp, 76 din cele 79 de districte ale țării sunt afectate grav de foamete.
Guvernul: „Raportul pătează imaginea țării”Guvernul sud-sudanez a reacționat vehement, calificând acuzațiile drept „absurde”, susținând că raportul este plin de „erori metodologice” și că ONU i-a acordat prea puțin timp pentru a răspunde oficial: „Constatările privind programul petrol contra drumuri sunt menite să păteze imaginea poporului din Sudanul de Sud și a liderilor săi”, se arată într-o declarație oficială.
Pericol de război civil. ONU cere intervenția internaționalăTensiunile politice se amplifică în Sudanul de Sud. Joia trecută, liderul opoziției Riek Machar a fost suspendat din funcția de prim-vicepreședinte, fiind acuzat de omor, terorism și crime împotriva umanității, după ce o miliție apropiată lui a cucerit o garnizoană militară la granița cu Etiopia.
Machar se află în arest la domiciliu din martie, iar analiștii internaționali avertizează că țara riscă să revină la un război civil de amploare.
Sudanul de Sud se confruntă cu un sistem de corupție profund înrădăcinat. Un alt raport al ONU din 2021 a scos la iveală faptul că zeci de milioane de dolari au dispărut din bugetul public – sumă pe care experții o consideră „doar vârful aisbergului” într-un mecanism extins de delapidare.
În timp ce liderii politici sunt acuzați că se îmbogățesc pe seama suferinței populației, milioane de sud-sudanezi se luptă zilnic pentru hrană și supraviețuire. ONU cere ca autoritățile și partenerii internaționali să intervină urgent pentru a opri criza și abuzurile.
Articolul ONU denunță jaful din Sudanul de Sud: Miliarde furate, iar populația suferă de foame apare prima dată în Mediafax.
Horațiu Potra, figură cheie a dosarului, al cărui nume apare de peste 840 de ori în dosar, a condus pentru mai mulți ani o „afacere” ce ducea români în Republica Democrată Congo și alte țări africane pentru a lupta ca mercenari.
Potra, din stenograme obținute de Mediafax, părea obișnuit cu apelurile unor tineri ce doreau să alăture grupării sale de mercenari. Într-o conversație atașată la dosar reiese un apel în care un tănăr de 20 de ani îl sună pe Potra pentru a se alătura mercanarilor. Potra este receptiv, dar pare interesat de pregătirea militară a tânărului. Potra îi spune tânărului că a întâlnit mulți „care știu să tragă cu arma”, dar el e interesat de alte aspecte: „cunoști ambuscade. știi să te organizezi?”
În ziua de 18 decembrie 2024, la ora 16:44:55, POTRA HORAȚIU, localizat în localitatea Mediaș, județul Sibiu, este contactat de către un DOMN ( tânăr de 20 de ani) şi poartă următoarea discuţie:”POTRA HORAȚIU: Alo!
DOMN: Alo! Bună ziua, domnul Horațiu!
POTRA HORAȚIU: Da, bună ziua!
DOMN: Mă numesc Pătru Rareș ă… am o vârstă de 20 de ani, sunt
luptător de K1, de 8 ani și aș vrea… am o condiție fizică foarte bună, știu să
trag bine cu arma. Sunt vânător…
POTRA HORAȚIU: Am auzit. Dați-mi, dați-mi mesaj pe Whatsapp…
DOMN: Da.
POTRA HORAȚIU: Vă dau un număr unde să sunați, la recrutări,
că nu mă ocup eu.
DOMN: DRCV știu, mai am prieteni acolo, la dumneavoastră în
Congo și mi-au dat numărul la DRCV, nu îndeplinesc toate condițiile. Și v-am dat numărul pe Whatsapp.
POTRA HORAȚIU: Nu știu, d-aia zic. Dă-mi pe Whatsapp, că n-am
ce face, că nu pot să, nu decid eu. Înțelegi? Că dacă e o problemă o să zică
lumea Potra a adus pe, o adus oameni nepregătiți. Adică acolo îs niște
militari care știu, care se ocupă de recrutari.
DOMN: Vă cred, vă cred dar dacă eu chiar știu să trag bine cu arma
și am…
POTRA HORAȚIU: Bine domne, am înțeles că știi să tragi. Mulți
care știu să tragă cu arma. Ai mai fost în vreun conflict, ai mai făcut ceva?
Ai… știi să te organizezi? Știi instrucție de front, cunoști ambuscade,
cunoști de astea? Nu! Știi mortiare, știi…
DOMN: Tatăl meu a fost militar…
POTRA HORAȚIU: No, păi aia-i fratele. Nu e asta. Îmi pare rău.
Haideți că n-am timp că mă mai sună lumea și văd, m-ați sunat și pe telefon
normal, telefoanele îs ascultate… n-avem nimic de ascuns dar prefer să nu
avem discuții d-astea, aici. Mulțumesc!
DOMN: Da, da, da v-am dat…”
Horațiu Potra părea că primea constat apeluri de la potențiale persoane ce să se alăture mercenarilor săi. Într-o altă conversație atașată de procurori, Potra este sunat de un bărbat din Timișoara pe care Potra îl întrebă direct dacă vrea să mergă la muncă în Congo. Bărbatul din Timișoara, însă, neagă și spune că doreșete să îl suțină pe Potra în cauza internă amintind abilitățile sale.
Tot din conversație reise că Potra credea că autoritățile nu pot supraveghea activitatea sa pe aplicația de mesagerie Whatsapp.
– în ziua de 20 decembrie 2024, la ora 12:42:58, POTRA
HORAȚIU, localizat în localitatea Mediaș, județul Sibiu, este contactat
de către un DOMN şi poartă următoarea discuţie:
”POTRA HORAȚIU: Alo!
DOMN: Alo, bună domnul Horațiu.
POTRA HORAȚIU: Bună.
DOMN: Nicolae Popa, la telefon.
POTRA HORAȚIU: De la?
DOMN: Cu Nicolae Popa. Nu e de la niciunde.
POTRA HORAȚIU: A! Nicolae Popa.
DOMN: E fost, e fost, e fost. Am numărul dumneavoastră de telefon de
la niște băieți care au fost cu dumneavoastră. Ă… când veniți la Timișoara?
Sau cum ne-am putea întâlni? Eu sunt unul din proscrișii sistemului. Am fost
și în Plutonul de Intervenție în timpul revoluției și… primul erou în brațele
mele a murit. Fiind militar, am întors armele invers, împotriva colegilor mei,
care au tras. E poveste mult mai lungă și pentru chestiile astea am fost cam
toată viața alungat de peste tot. Dar lăsăm asta deoparte. Ă…
POTRA HORAȚIU: Ă, la Timișoara? N-am, n-am nici cum s-ajung că
n-am treabă prin partea aia.
DOMN: N-ai? Nu. Eventual, nu știu, să văd cum îmi fac timp și poate
dau eu o fugă.
POTRA HORAȚIU: Păi ce? Bănuiesc ce? Vreți să mergeți în
Congo, la muncă? Sau ce?
DOMN: Nu. Ce… nu, nu, nu! Nu, să fiu lângă dumneavoastră și să
mergem mai departe.
POTRA HORAȚIU: Neoh! (n.l. – râde) Ne întâlnim și povestim. Din
Timișoara? Erați în Timișoara la revoluție?
DOMN: Da, eu am fost în Plutonul de Intervenție în Libertății!
POTRA HORAȚIU: Decât? Eu am fost la…
DOMN: Eu am fost cel care am oprit să nu se tragă în muncitorii de
la OMT și de la 6Mai. Eram soldat, eram în termen.
POTRA HORAȚIU: Bine, eu n-am… n-am… Da, da, n-am fost, eu am
fost chiar în prima zi, pe 16 la Consiliul Județean când a pornit…
DOMN: Nu, a, fost de la început.
POTRA HORAȚIU: Și după… păi nu, dar pe 16 nu era nimic, că pe 16 n-o fost…
DOMN: A!
POTRA HORAȚIU: Nu era armata încă prezentă.
DOMN: Pe 17, da.
POTRA HORAȚIU: Tocmai pe 17 a început, da.
DOMN: Dar nu numai asta, eu am lucrat și în sistem după aia, până
în `97 când a fost demilitarizarea și știu cum am fost executați noi, după aia. Știi?
POTRA HORAȚIU: A!
DOMN: E grele. Ceea ce vrea să facă domnul Călin acuma…
POTRA HORAȚIU: No zi!
DOMN: Să taie tot cancerul și suntem câțiva băieți care știm bine
ce-a fost.
POTRA HORAȚIU: Îhî.
DOMN: Din `89 până inclusiv în ziua de azi.
POTRA HORAȚIU: Ee… No bine, dar m-ați sunat pe număr
DOMN: A!
POTRA HORAȚIU: Nu era armata încă prezentă.
DOMN: Pe 17, da.
POTRA HORAȚIU: Tocmai pe 17 a început, da.
DOMN: Dar nu numai asta, eu am lucrat și în sistem după aia, până în `97 când a fost demilitarizarea și știu cum am fost executați noi, după aia. Știi?
POTRA HORAȚIU: A!
DOMN: E grele. Ceea ce vrea să facă domnul Călin acuma…
POTRA HORAȚIU: No zi!
DOMN: Să taie tot cancerul și suntem câțiva băieți care știm bine
ce-a fost.
POTRA HORAȚIU: Îhî.
DOMN: Din `89 până inclusiv în ziua de azi.
POTRA HORAȚIU: Ee… No bine, dar m-ați sunat pe număr normal. Știți că sunt înregistrate tot.
DOMN: Dar și pe Whatsapp se înregistrează, stai liniștit, nu știu cine a spus…
POTRA HORAȚIU: Ei, nu cred. Nu cred! Păi acum am venit, am ieșit din… din…
DOMN: Da.
POTRA HORAȚIU: Din… ăsta, percheziție informatică, d-alea nu, n-am nimica pe whatsapp.
DOMN: Da? Da, nu contează.
POTRA HORAȚIU: Da.
DOMN: Lasă să mă înregistreze că oamenii știu cine sunt.
POTRA HORAȚIU: Ei no…
DOMN: N-am nimic de ascuns.
POTRA HORAȚIU: No bine, vedem.
DOMN: No!
POTRA HORAȚIU: Ne-om întâlni cânva.
DOMN: Ne auzim.
POTRA HORAȚIU: Bine.
DOMN: Și ne întâlnim. Doamne ajută!
Context: Mercenarii români din Congo, majoritatea foști militari și legionari străini, au fost recrutați de Horațiu Potra pentru a lupta de partea guvernului congolez împotriva rebelilor M23. Contra unui salariu de circa 5.000 de dolari pe lună, aceștia au asigurat antrenament, pază și sprijin militar direct pe front. Aventura s-a încheiat dramatic, după pierderea orașului Goma, când aproape 300 de români au fost nevoiți să se predea și să fie repatriați. Potra a participat cu mercenarii săi și la alte teatre din Africa.
Articolul Stenograme. Cum recruta Potra tineri pentru a fi mercenari: „Ai mai fost în vreun conflict? Știi instrucție de front, cunoști ambuscade?” apare prima dată în Mediafax.
Întrebat despre tensiunile din coaliție legate de împărțirea posturilor, Fritz a răspuns că nu ar trebui să existe tensiuni, având în vedere că „avem un protocol de coaliție în care este foarte clar prevăzut că ponderea fiecărui partid se reflectă și în numirile politice”.
„La orice nivel, asta se referă într-adevăr la secretari de stat, la prefecți, la subprefecți, la agenții unde președinții sunt numiți politici”, a explicat liderul USR.
Referitor la reticența celorlalți parteneri de a ceda posturi, Fritz a recunoscut că „există o anumită durere a celor care până acum au ocupat aceste poziții și trebuie să cedeze 20% unui nou partener”, dar a adăugat că „este normal că există această durere, dar o să treacă peste”.
Întrebat dacă PSD nu vrea să cedeze, Fritz a argumentat că „nu poți să faci reformă, nu poți să transmiti clar că s-a schimbat ceva la nivelul guvernării dacă nu se schimbă și unii oameni”.
„De aceea USR va insista în continuare să punem oameni competenți și bine pregătiți pe anumite posturi”, a declarat Fritz.
Referitor la negocierile cu PSD și la ce concesii va face fiecare parte, președintele USR a clarificat că „negocierea nu este pe pondere, încă o dată, această pondere de 20% este dată, și ea trebuie respectată”.
Liderul USR a subliniat că situația este specială pentru că „ceilalți trei parteneri deja au împărțit, să zicem, în fostul guvern toate aceste responsabilități” și „acum a venit un partener nou și de aceea această discuție nu este întotdeauna una ușoară”.
Fritz a conchis că nu consideră că ar trebui să convingă partenerii de coaliție că „responsabilitățile în acest guvern se distribuie conform ponderii politice”.
Articolul Fritz: USR va insista să pună oameni competenți pe posturile care îi revin conform ponderii de 20% apare prima dată în Mediafax.
O expertă a ONU a acuzat luni Israelul că atacă jurnaliști pentru a ascunde un „genocid” în Fâșia Gaza și a avertizat că actualul conflict este „cel mai sângeros observat vreodată” pentru presă, relatează AFP.
Folosindu-se de date ONU care arată că cel puțin 252 de jurnaliști au murit de la începutul războiului din Gaza pe 7 octombrie 2023, Irene Khan, reprezentant special al Națiunilor Unite pentru dreptul la libertatea de opinie și de exprimare, a spus că acest număr depășește bilanțul „din cele două războaie mondiale, din războiul din Vietnam, din războiul din Iugoslavia și din războiul din Afganistan luate împreună”.
Ea a declarat că actualul „conflict este cel mai sângeros observat vreodată pentru jurnaliști”, iar numărul morților „va continua probabil să crească, având în vedere că în fiecare săptămână auzim de noi decese”.
„Modul în care jurnaliștii sunt uciși, reduși la tăcere (…) constituie o mușamalizare a genocidului”, a declarat Irene Khan.
Irene Khan a făcut o comparație între războiul înfiorător din Fâșia Gaza și războiul din Ucraina, unde 14 jurnaliști au murit de la invazia rusă din februarie 2022.
Pentru că este un expert independent mandatat de ONU, Irene Khan a spus că mulți dintre jurnaliștii uciși în Gaza au fost „luați ca țintă”.
Ea a condamnat „campaniile de defăimare” ale Israelului, care acuză jurnaliștii morți în atacuri că sunt „susținători ai terorismului sau chiar teroriști”.
„Nu este vorba doar de a ucide jurnaliști, ci de o tentativă manifestă de a ucide informația”, a spus Irene.
Mai mult decât cele menționate, de care ea este extrem de revoltată, Irene și-a arătat indignarea și față de blocada impusă jurnaliștilor internaționali, care nu pot intra în Fâșia Gaza în scop profesional, pentru a transmite informații și imagini recente, reale, din timpul războiului.
„Nu-mi amintesc de o altă situație în care un stat membru al Națiunilor Unite să fi refuzat accesul entităților media internaționale independente în timpul unui conflict”, a spus Irene Khan.
„Statele trebuie să oprească Israelul înainte ca toți jurnaliștii din Gaza să fie reduși la tăcere”, a mai relatat experta.
Articolul Războiul din Gaza este cel mai „sângeros conflict” pentru jurnaliști, avertizează o expertă ONU apare prima dată în Mediafax.
Conform Kyiv Independent, armata ucraineană a anunțat mați că a lovit posturile de comandă ale grupării ruse „Centru” și ale Armatei 41, active în sectorul Pokrovsk din estul Ucrainei.
Atacul a avut loc pe 8 septembrie și a fost executat de trupele de rachete și artilerie, forțele aeriene și unitățile de sisteme fără pilot, în coordonare cu alte formațiuni ucrainene.
„Au fost confirmate victime în rândul personalului rus, inclusiv în rândul ofițerilor de comandă”, a transmis Statul Major, subliniind că aceste lovituri „au perturbat semnificativ” conducerea operațiunilor rusești în zonă.
Ministerul ucrainean a precizat că ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, vizitase cartierul general al grupării „Centru” pe 28 august, cu doar câteva zile înainte de atac. Vizita fusese relatată anterior și de presa rusă.
Pokrovsk, oraș strategic din estul Ucrainei, a fost în ultimele luni principalul obiectiv al ofensivei de primăvară-vară a Rusiei.
În ultimele săptămâni, însă, forțele ucrainene au lansat mai multe contraatacuri, recucerind localitățile Novoekonomichne, Udachne și Pankivka.
Potrivit comandantului-șef Oleksandr Sîrski, Ucraina a recâștigat în august 26 de kilometri pătrați în jurul Pokrovsk, pierzând doar cinci kilometri pătrați în același sector.
Articolul Ucraina a lovit cu succes posturi de comandă rusești în Donbas apare prima dată în Mediafax.
Întrebat despre o posibilă explozie a prețurilor în urma eliminării plafonării, Fritz a răspuns că nu crede că se va întâmpla acest lucru și a pledat pentru mai mult curaj în a lăsa competiția pe piață să funcționeze.
„Mai mult curaj pentru a lăsa competiția pe piață să funcționeze. Și acolo unde trebuie reglat un anumit impact social, pentru asta trebuie să avem alte instrumente”, a declarat Fritz.
Referitor la caracterul social al măsurii, Fritz a subliniat că „o măsură socială care se aplică la toți nu mai este o măsură socială”, argumentând că și milionarii beneficiază momentan de această schemă.
Întrebat dacă s-a decis în coaliție să nu se prelungească plafonarea, Fritz a spus: „Eu îmi amintesc de o discuție în care am discutat acest lucru, în care am decis să nu prelungim”.
„Până la urmă nu știu cât de productiv este să ne contrazicem ce s-a creat și nu. Trebuie să vedem care este decizia corectă”, a adăugat Fritz, reiterând că decizia corectă este întoarcerea la normalitatea competiției de piață.
Potrivit lui Fritz, nu există niciun motiv să se creadă că supermarketurile ar face un cartel pentru a menține prețurile sus în mod artificial.
Articolul Îmi amintesc discuția în coaliție despre neprelungirea plafonării prețurilor, spune Fritz apare prima dată în Mediafax.
Conform Wafa News, atacurile aeriene israeliene au vizat mai multe cartiere din Gaza, provocând victime civile semnificative.
Un medic de la Spitalul Al-Shifa din vestul orașului Gaza a anunțat că opt persoane, în mare parte femei și copii, au fost aduse fără viață la unitatea medicală, iar aproximativ 40 de răniți primesc îngrijiri.
Printre zonele lovite se află o arie rezidențială din apropierea sediului Securității Generale, la nord-vest de orașul Gaza.
În cartierul Al-Daraj, estul orașului, două persoane minore au fost ucise când casa familiei Masoud a fost distrusă de bombardamente.
Alte patru victime au fost raportate în cartierul Al-Sabra, în sudul orașului.
În centrul Fâșiei Gaza, Spitalul Martirilor Al-Aqsa din Deir al-Balah a confirmat moartea a trei persoane după atacul asupra unei locuințe din tabăra de refugiați.
La Nuseirat, Spitalul Al-Awda a anunțat șapte morți și circa 20 de răniți în urma bombardării unui punct de distribuție a ajutoarelor umanitare din zona Wadi Gaza.
Autoritățile locale au precizat că mai multe persoane se află încă sub dărâmături, în timp ce echipele de salvare continuă operațiunile de căutare.
Situația rămâne critică, iar spitalele din Gaza fac față cu greu numărului mare de răniți.
Articolul Bombardamente israeliene în Fâșia Gaza: 24 de civili uciși și zeci răniți apare prima dată în Mediafax.
Garda de Coastă a Chinei a anunțat marți că a folosit tunuri cu apă împotriva navelor filipineze aflate în apropierea recifului disputat Scarborough Shoal, în Marea Chinei de Sud.
Conform Reuters, Beijingul susține că mai mult de zece nave din Filipine au „invadat ilegal apele teritoriale chineze” și că una dintre ele ar fi lovit intenționat o navă chineză.
Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Gan Yu, a afirmat că Filipinele au ignorat avertismentele și că autoritățile chineze au aplicat „măsuri legale de control”, inclusiv avertismente verbale, restricții de rută și utilizarea tunurilor cu apă.
Consiliul Maritim al Filipinelor a respins însă acuzațiile, catalogându-le drept „dezinformare și propagandă chineză”.
Incidentul are loc la doar o săptămână după ce China a aprobat planuri de a transforma reciful Scarborough, o zonă de aproximativ 150 km pătrați revendicată și de Filipine, într-o rezervație naturală națională.
Disputa face parte din conflictul mai amplu privind suveranitatea și drepturile de pescuit în Marea Chinei de Sud, un culoar prin care tranzitează anual mărfuri în valoare de peste 3 trilioane de dolari.
Beijing revendică aproape întreaga mare, în ciuda deciziei Curții Permanente de Arbitraj de la Haga din 2016, care a stabilit că pretențiile Chinei nu sunt susținute de dreptul internațional.
Articolul Incident tensionat în Marea Chinei de Sud: Garda de Coastă a Chinei a folosit tunuri cu apă împotriva navelor filipineze apare prima dată în Mediafax.
Ministrul a participat la semnarea Memorandumului de Înțelegere pentru înființarea Bursei de Valori de la Chișinău.
„Este un proiect strategic, dezvoltat în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) și un grup de investitori din Republica Moldova, care vine să întărească legătura dintre cele două economii. Ce înseamnă concret?
„Am înțeles mai bine, de la fața locului, de ce tot mai multe companii vin la Ministerul Economiei din România interesate să investească și în Republica Moldova. Aici se construiește serios, pas cu pas, o economie modernă și deschisă.
Rămân un susținător activ al parcursului european al Moldovei. Și sunt mândru că România, prin BVB și prin oameni hotărâți, joacă un rol-cheie în acest proces”, a adăugat acesta.
Articolul Miruță: Moldova va avea propria piață de capital funcțională, construită pe baze europene apare prima dată în Mediafax.
Luni, pe 15 septembrie 2025, Apple a lansat oficial iOS 26, update-ul major pentru iPhone, la doar trei luni de testare beta. Noul update este compatibil cu seria iPhone 11 și modelele mai noi, iar sistemul de operare aduce îmbunătățiri vizuale și funcționale importante.
Ce aduce nou iOS 26Noutatea principală a acestor update-uri de pe iOS 26 este noul design Liquid Glass, care redă efectul sticlei pe ecranul dispozitivelor, cu transparență realistă și colțuri rotunjite, un design modern și vibrant.
Același design aduce un Menu Bar transparent pe macOS și o nouă temă coloristică pentru pictogramele iPhone și iPad.
Pe lângă Liquid Glass, iOS 26 include și numeroase alte funcții noi, vizibile în sistemul de operare, dar și în aplicațiile Apple.
Lock Screen-ul oferă acum mai multă dinamică, iar elementele acestuia se ajustează automat pentru a lăsa loc notificărilor, în timp ce imaginilor de fundal li se aplică un efect subtil 3D.
Notificările din aplicațiile afișate în bara de pe Lock Screen devin acum transparente, pentru același efect de sticlă lichidă.
Camera, Photos, Safari, Messages, FaceTime și alte aplicații Apple beneficiază și ele de efectele Liquid Glass și de funcții suplimentare.
Safari, de exemplu, „ascunde acum mai mult din interfață pentru a face loc conținutului web”, iar Photos „separă fotografiile de restul secțiunilor în care acestea sunt organizate”.
Design-ul Camerei de pe Iphone este complet schimbat la această versiune nouă de update, cu care trebuie să te obișnuiești după o lungă perioadă de activitate cu fostele modele de iOS. Fiecare iconiță a Camerei obține un design bubbly, rotund.
Adaptive Power ModeAcest update este disponibil doar pentru iPhone 15 Pro și modelele mai noi. În acest mod, performanța se ajustează automat pentru a economisi baterie. Mai exact, luminozitatea se reduce oarecum, unele procese pot rula mai lent, iar modul Low Power se activează la 20% baterie al telefonului.
iOS 26 este compatibil cu următoarele modeleiPhone 17
iPhone Air
iPhone 17 Pro
iPhone 17 Pro Max
iPhone 16e
iPhone 16 și 16 Plus
iPhone 16 Pro și 16 Pro Max
iPhone 15 și 15 Plus
iPhone 15 Pro și 15 Pro Max
iPhone 14 și 14 Plus
iPhone 14 Pro și 14 Pro Max
iPhone 13 și 13 mini
iPhone 13 Pro și 13 Pro Max
iPhone 12 și 12 mini
iPhone 12 Pro și 12 Pro Max
iPhone 11
iPhone 11 Pro și 11 Pro Max
iPhone SE (de la a doua generație)
Articolul Apple lansează iOS 26 cu Liquid Glass. Noile funcții includ lock screen îmbunătățit și adaptive power mode apare prima dată în Mediafax.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat pe 16 septembrie că pierderile totale ale trupelor ruse în războiul din Ucraina au ajuns la circa 1.096.430 de militari.
Potrivit raportului, numai în ultimele 24 de ore, Rusia a înregistrat încă 910 victime.
Raportul menționează și pierderi semnificative de echipamente: 11.184 de tancuri, 23.274 de vehicule blindate de luptă, 61.770 de vehicule și cisterne de combustibil, 32.810 sisteme de artilerie, 1.490 lansatoare multiple de rachete, 1.217 sisteme de apărare aeriană, 422 de avioane, 341 de elicoptere și 59.719 drone.
De asemenea, Marina rusă ar fi pierdut 28 de nave și o navă submarină.
Aceste date nu au putut fi verificate independent, însă oferă o imagine a costului uman și material pe care Ucraina îl atribuie invaziei ruse, aflată acum în al patrulea an de conflict.
Articolul Rusia ar fi pierdut peste 1,09 milioane de militari de la începutul invaziei, estimează Statul Major ucrainean apare prima dată în Mediafax.
Cercetarea sugerează că viteza mersului pe jos poate fi mai importantă decât durata pentru prevenirea cancerului.
Studiul a analizat datele a peste 430.000 de participanți din Marea Britanie și Hong Kong, urmărindu-i în medie aproape 11 ani.
Rezultatele au fost impresionante: persoanele care merg repede au avut un risc general de cancer cu 13% mai mic în Marea Britanie și cu 45% mai mic în Hong Kong.
La cancerul pulmonar, reducerea riscului a ajuns până la 53%.
„Cercetarea noastră sugerează că beneficiile pentru sănătate ale mersului pe jos nu țin doar de cât de mult mergi, ci și de cât de repede mergi”, explică profesorul Cheung Ching-lung, care a condus studiul publicat în Journal of Cachexia, Sarcopenia and Muscle.
Cercetătorii au descoperit că aproximativ un sfert din efectul protector se datorează nivelurilor mai scăzute ale markerilor inflamatori și metabolismului lipidic îmbunătățit la persoanele care merg rapid.
Viteza mersului pe jos reflectă starea generală de sănătate și funcția fizică, fiind considerată un „semn vital” al organismului.
Studiul oferă medicilor un instrument simplu pentru identificarea persoanelor cu risc crescut de cancer.
Spre deosebire de alte forme de exercițiu, mersul pe jos este accesibil tuturor și poate fi evaluat rapid într-un cabinet medical.
Descoperirea deschide noi perspective pentru strategiile de prevenție a cancerului, sugerând că încurajarea mersului energic ar putea fi o măsură de sănătate publică eficientă și ușor de introdus.
Articolul Studiu: Mersul rapid este asociat cu un risc mai mic de cancer pulmonar apare prima dată în Mediafax.
Remarcile lui Radoslaw Sikorski au urmat unei intruzii a dronelor rusești în spațiul aerian polonez, care a avut loc săptămâna trecută. Avioanele de vânătoare și sistemele de apărare antiaeriană ale NATO au doborât dronele, care nu erau înarmate.
Vorbind despre extinderea unor astfel de misiuni în spațiul aerian ucrainean, Sikorski a declarat pentru ziarul german Frankfurter Allgemeine : „Noi, ca NATO și UE, am putea fi capabili să facem acest lucru, dar nu este o decizie pe care Polonia o poate lua singură; aceasta poate fi luată doar împreună cu aliații săi.”
„Dacă Ucraina ne-ar cere să-i doborâm deasupra teritoriului său, acest lucru ar fi avantajos pentru noi. Dacă mă întrebați pe mine personal, ar trebui să luăm în considerare acest lucru”, a adăugat Sikorski.
O zonă de interdicție aeriană în Ucraina, promovată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la scurt timp după invadarea Rusiei de către Ucraina, a fost discutată de aliații NATO în timpul administrației Biden în 2022, dar respinsă de teama că o confruntare directă cu avioanele de luptă rusești ar putea extinde războiul.
Propunerea actuală a lui Sikorski pare să se limiteze la abordarea dronelor rusești care se apropie de granițele Ucrainei cu statele NATO.
Ministerul de Interne al Poloniei a anunțat că un total de 16 drone au fost găsite în toată țara după incursiunea de miercurea trecută.
Avioane poloneze și olandeze au interceptat dronele, cu asistență din partea forțelor multinaționale italiene, germane și NATO, au declarat oficialii.
Articolul Polonia susține că NATO ar trebui să impună o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
Măsura reflectă o creștere recentă a producției de cocaină și legăturile deteriorate dintre Casa Albă și președintele de stânga al țării.
Chiar dacă a stabilit că Columbia nu și-a respectat obligațiile internaționale în domeniul combaterii narcoticelor, administrația Trump a emis o derogare de la sancțiunile care ar fi declanșat reduceri majore ale ajutorului financiar, invocând interese naționale vitale ale SUA.
Cu toate acestea, este un pas major împotriva unuia dintre cei mai fideli aliați ai Statelor Unite din America Latină, despre care analiștii spun că ar putea afecta economia și ar putea împiedica și mai mult eforturile de restabilire a securității în zonele rurale.
Președintele Gustavo Petro, care a declarat în mai multe rânduri că whisky-ul ucide mai mulți oameni decât cocaina, a deplâns decizia lui Trump în timpul unei ședințe de cabinet televizate de luni, spunând că Columbia a fost penalizată după ce a sacrificat viețile a „zeci de polițiști, soldați și cetățeni obișnuiți, încercând să oprească cocaina” să ajungă în Statele Unite.
SUA a adăugat ultima dată Columbia pe listă, printr-un proces cunoscut sub numele de decertificare, în 1997, când cartelurile țării – prin amenințări cu violență și bani – otrăviseră o mare parte din instituțiile națiunii.
Articolul SUA acuză Columbia că nu a cooperat în războiul împotriva drogurilor apare prima dată în Mediafax.
