Începând cu data de 1 august, linia de tramvai 41 va fi suspendată temporar, informează Societatea de Transport București (STB).
Măsura este necesară pentru lucrări de infrastructură în intersecția dintre Bulevardul Ghencea și strada Constantin Titel Petrescu.
STB va introduce două linii navetă de autobuz: linia 641, care va circula între terminalul Ghencea și Piața Presei și linia 643, care va funcționa între Dedeman Ghencea și Podul Grant, pe tronsonul cu cel mai mare flux de călători.
Intervalul de succedare între autobuzele celor două linii navetă va fi de 3 până la 5 minute, pentru a reduce timpul de așteptare.
Lucrările de infrastructură sunt estimate să dureze aproximativ patru săptămâni.
Articolul Linia 41 suspendată temporar din 1 august. STB introduce două linii navetă de autobuz apare prima dată în Mediafax.
60 de salvatori din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență din Botoșani, Vaslui, Iași și Galați se deplasează în județul Suceava, pentru a interveni în sprijinul autorităților locale și al comunităților afectate din localitatea Broșteni. Fiecare echipaj este transportat cu câte un microbuz operațional.
Totodată, 40 de pompieri din cadrul ISU Bacău, ISU București-Ilfov și al Unității Speciale de Intervenție în Situații de Urgență (USISU) vor interveni în județul Neamț, în special în localitățile Farcașa și Borca, unde vor desfășura misiuni de limitare și înlăturare a efectelor inundațiilor asupra gospodăriilor populației.
La acest moment, în total, aproximativ 200 de pompieri și peste 30 de mijloace tehnice au fost dislocați din mai multe județe ale țării pentru a veni în sprijinul comunităților din Suceava și Neamț, afectate de fenomenele hidro-meteorologice periculoase.
Articolul Încă 100 de pompieri trimiși în județele Suceava și Neamț pentru sprijin în lupta cu inundațiile apare prima dată în Mediafax.
Seria autodenunțurilor pe tema culturii de șpagă continuă cu Viorel Cataramă.
Prezent în podcastul lui Ionuț Cristache, „Ai aflat!”, de la Gândul, acesta a admis că a dat șpagă „de când s-a născut”.
„A spune că nu am dat șpagă în viața mea ar fi un neadevăr. Eu n-am interpretat-o ca fiind șpagă, i-am dat o altă conotație. Am dat și eu, la rândul meu, de când m-am născut și până astăzi, șpagă, da!”.
Rugat să elaboreze, Cataramă a spus că a dat șpagă „pentru c-așa a vrut el”, dar a admis că nu a plătit niciodată taxă de protecție.
Mai mult decât atât, Cataramă a povestit că uneori a încercat să dea șpagă și n-a reușit.
„Eu n-am plătit niciodată taxă de protecție. (…) Au fost momente în care am vrut să dau șpagă și n-am reușit”.
Cataramă a comentat sec că există o cultură a șpăgii care impune acest comportament: „există o cultură și-n momentul în care ești pe lângă cultură, nu e bine”.
Articolul Viorel Cataramă se autodenunță: „Am dat șpagă de când m-am născut” apare prima dată în Mediafax.
„Am trimis, astăzi, Corpul de Control al Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii să efectueze un control tematic la <Metrorex> – Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti”, a transmis Ciprian Şerban.
Conform acestuia, obiectivele controlului sunt verificarea respectării prevederilor legale şi a reglementărilor interne în derularea contractelor încheiate la nivelul societăţii şi verificarea respectării prevederilor legale la acordarea de sporuri şi alte avantaje pentru salariaţii societăţii.
„Vreau să fie foarte clar că verificările Corpului de Control pot fi extinse asupra oricăror alte aspecte privind activitatea Metrorex”, adaugă ministrul Transporturilor într-o postare pe Facebook.
Articolul Ministrul Transporturilor a trimis Corpul de control la Metrorex. Sporurile, verificate apare prima dată în Mediafax.
Premierul Franței a descris momentul drept „o zi întunecată” pentru UE și „o supunere” în fața cererilor Washingtonului.
Șefa Comisiei Europene a susținut acordul, numindu-l „uriaș”. Echipa sa l-a prezentat drept „cel mai mare acord comercial din istorie”.
În schimbul relaxării tensiunilor, UE s-a angajat să cumpere petrol, gaze și combustibili nucleari din SUA. „Vom înlocui gazul și petrolul rusesc cu achiziții semnificative din SUA”, a declarat von der Leyen.
Decizia vine pe fondul războiului din Ucraina și al dependenței Europei de sprijinul militar american. „Nu este vorba doar despre comerț. Este despre securitate. Este despre Ucraina”, au transmis oficialii europeni.
Trump a amenințat anterior cu tarife de până la 30% și a sugerat o reducere a trupelor americane din Europa, unde sunt trimiși 84.000 de militari.
În aceste condiții, liderii europeni par să fi ales compromisuri economice pentru a păstra garanțiile de securitate.
Articolul „Zi întunecată” pentru UE: tarife mai mari acceptate pentru a păstra sprijinul SUA în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
În cadrul emisiunii „Pastila financiară”, realizată de Adrian Artene, Alexandru Chirilă, CEO Profit Point, a fost invitat să răspundă la o întrebare directă: ce ar face, în mod concret, cu 1.000 de euro economisiți din muncă – îi păstrează la bancă, îi investește sau îi ține cash.
„Dacă 1.000 de euro sunt toți banii, cel mai bine este să fie plasați undeva lichid. Poate fi și un depozit pe termen scurt, în ideea în care ăsta este un fond de urgență. Dar dacă ai 1.000 de euro, toți banii, cred că cel mai sfânt este să începi să cumperi cărți, pentru că este cel mai simplu, prin care să începi să studiezi mecanismele funcționării capitalismului, banilor, investițiilor, pentru că cu o investiție de maxim 500 de lei poți să-ți cumperi niște cărți care să-ți rezolve cel puțin problema de conștientizare a nevoii de educație financiară”, a spus Chirilă.
El a subliniat că, de-a lungul vieții, veniturile trebuie să crească într-un ritm susținut, întrucât cheltuielile sunt o constantă în creștere.
În opinia sa, este esențial ca fiecare persoană să anticipeze evoluțiile economice pentru a rămâne relevantă pe termen lung, în contextul macroeconomic actual.
În privința gestionării banilor rămași, Chirilă a spus: „Așa că, cu 1.000 de euro, cărți, educație și, nu în ultimul rând, restul banilor plasați într-un loc unde nu am nevoie de risc. Pentru că dacă, Doamne ferește, mâine trebuie să fac o investigație sau o intervenție, am nevoie de bani cât mai repede. Așa că un depozit bancar pe termen scurt cu o dobândă decentă asigură cel puțin că inflația nu-i devalorizează de tot.”
Emisiunea integrală:Articolul Ce recomandă un investitor pentru gestionarea a 1.000 de euro: educație financiară și depozit sigur apare prima dată în Mediafax.
De foarte mulţi ani, pe internet circulă o aşa-zisă listă cu radare fixe. În realitate, este o listă cu sistemele video de detecţie a vehiculelor pentru care nu a fost plătită rovinieta, anunţă promotor.ro.
La solicitarea ProMotor, Compania Naţională de Drumuri a publicat adevărata listă cu radarele fixe din România.
EXCLUSIV | Adevărata listă cu radarele fixe din RomâniaMajoritatea punctelor unde vor fi amplasate camere se află în afara localităţilor, pe drumurile naţionale. De asemenea, radare fixe vor fi montate pe toate autostrăzile din România, inclusiv pe zonele vechi ale A1, A2 şi A3. Aceste radare fixe fac parte din sistemul naţional e-sigur.
În total, sunt 400 de camere video de înaltă performanţă care vor fi montate, începând de anul viitor, pe drumurile şi autostrăzile din România.
„Aceste camere de radar, vor fi amplasate şi pe sectoarele vechi de autostradă, construite înainte de anul 2022. La drumurile de mare viteză construite după 2022, camerele radar fixe sunt prevăzute încă din faza de proiectare. Deja pot fi văzute pe sectoarele noi de drum, iar când sistemul e-sigur va fi pus în funcţiune, toate dispozitivele vor fi conectate la acesta. Estimarea noastră e că la jumătatea anului 2026, toate radarele fixe vor deveni funcţionale”, a declarat pentru ProMotor Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR.
Deocamdată, niciun sistem fix de detectare a vitezei nu este pus în funcţiune.Compania de Drumuri va anunţa şi care sunt locurile exacte în care camere cu funcţia de radar vor fi amplasate.
Deocamdată, a prezentat doar densitatea punctelor de supraveghere şi între ce kilometri vor fi aceste montate.
Sistemul de detecţie a vehiculelor care depăşesc limita de viteză va fi automatizat, la fel ca în cazul camerelor de rovinietă. Când va fi identificat un vehicul care a depăşit limita legală, va fi făcută o succesiune de poze, iar un ofiţer de poliţie va analiza imaginile. În funcţie de situaţie, va dispune măsurile care se impun, iar şoferii vor primi acasă, prin poştă, amenda de viteză.
Cum se plăteşte amenda de radar în 2025?Există mai multe modalităţi prin care poţi achita rapid şi simplu amenda rutieră:
Online, prin platforma ghiseul.ro – Este cea mai rapidă şi comodă metodă. Ai nevoie de procesul-verbal şi de cardul bancar. Primeşti automat confirmarea plăţii prin e-mail;
Transfer bancar sau aplicaţii mobile de internet banking – Trebuie să completezi numărul procesului-verbal în câmpul special destinat plăţilor pentru amenzi contravenţionale. Asigură-te că păstrezi dovada plăţii pentru eventuale verificări ulterioare;
La poştă – Mergi cu procesul-verbal şi plăteşti numerar. Vei primi pe loc o chitanţă care confirmă plata amenzilor;
La trezorerie – Poţi plăti direct la ghişeele administraţiilor locale sau la direcţiile de taxe şi impozite. Este necesar să ai procesul-verbal la tine.
Orice amendă rutieră, inclusiv cea de radar, poate fi contestată dacă a fost aplicată nejustificat sau conţine erori.Contestaţia se depune în instanţă, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii procesului-verbal. Pe durata procesului, poţi cere suspendarea executării amenzii până la pronunţarea unei hotărâri definitive.
Dacă instanţa îţi dă dreptate, procesul-verbal este anulat şi nu mai trebuie să plăteşti sancţiunea. În cazul în care pierzi, eşti obligat să achiţi amenda integral, fără reducerea de 50%.
Articolul ProMotor: Lista cu radarele fixe din România. Care sunt zonele cu cea mare densitate apare prima dată în Mediafax.
Uniunea Europeană demarează un program ambițios de peste 30 de miliarde de euro investiții în fabrici de inteligență artificială, cunoscute drept gigafabrici, menite să consolideze poziția bocului comunitar în cursa tehnologiilor AI. Aceste centre vor integra capacități de calcul performante, acces la seturi de date de calitate superioară și specialiști, pentru a dezvolta modele și aplicații avansate de inteligență artificială.
Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică a Comisiei Europene, a explicat marți pentru CNBC: „Avem cu 30% mai mulți cercetători pe cap de locuitor decât SUA în domeniul AI și aproximativ 7.000 de startup-uri care dezvoltă AI, dar principala lor problemă este capacitatea foarte limitată de calcul. De aceea am decis să investim în această infrastructură crucială”.
Între 3 și 5 miliarde de euro pentru fiecare gigafabricăPotrivit estimărilor UBS – una dintre cele mai mari bănci elvețiene și firme de servicii financiare din lume – gigafabricile vor avea o capacitate totală de aproximativ 1,5 – 2 gigawați, ceea ce ar putea crește cu circa 15% capacitatea de calcul a Europei. Această creștere reprezintă un avans important, ținând cont că SUA deține în prezent o treime din capacitatea mondială.
Investițiile sunt uriașe: fiecare gigafabrică necesită între 3 și 5 miliarde de euro, iar infrastructura energetică necesară pentru a susține o astfel de capacitate este o provocare majoră.
Sunt necesare și investiții în capacități energetice„Dacă vrei să construiești o gigafabrică de ultimă generație cu sute de mii de cipuri Nvidia, trebuie să te aștepți la un consum energetic de cel puțin un gigawatt. Rămâne de văzut dacă rețeaua electrică europeană poate susține acest nivel. Vor fi necesare investiții majore și în capacitatea de generare a energiei”, potrivit lui Bertin Martens, cercetător al institutului de cercetare economică Bruegel.
Succesul proiectului depinde însă nu doar de investițiile masive, ci și de modul în care aceste centre de date vor fi utilizate. „Ai o capacitate uriașă de calcul, dar succesul va fi definit de ce faci cu ea”, atrag atenția analiștii.
Gigafabricile… dependente de cipurile AI produse în SUAUrsula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat că cipurile AI americane vor susține aceste gigafabrici pentru a ajuta SUA „să-și păstreze avantajul tehnologic.”
Comisia Europeană a convenit să achiziționeze cipuri AI avansate din SUA în cadrul acordului comercial semnat reecent, ca parte a unui efort de a înlocui importurile de energie din Rusia cu resurse americane, inclusiv gaze naturale lichefiate, petrol și combustibil nuclear.
Exemplul concret vine de la Telenor, din Norvegia, care a lansat o fabrică AI pilot, folosind un cluster de GPU-uri (grup de plăci grafice conectate între ele, care lucrează împreună pentru a procesa sarcini complexe) pentru a testa piața și a dezvolta tehnologii precum BabelSpeak, un traducător AI securizat pentru dialoguri sensibile, a explicat Kaaren Hilsen, șefa fabricii AI de la Telenor: „Trăim o revoluție a inteligenței, iar fabricile suverane de AI pot ajuta cu adevărat societatea să avanseze”.
Articolul Comisia Europeană anunță investiții de miliarde în gigafabrici AI apare prima dată în Mediafax.
Guvernul olandez a anunțat marți interzicerea accesului pe teritoriul său pentru doi miniștri israelieni de extremă dreapta: Itamar Ben-Gvir, ministrul Securității Naționale, și Bezalel Smotrich, ministrul de Finanțe, aceasta fiind cea mai recentă reacție oficială europeană la deteriorarea rapidă a situației din Gaza, potrivit ministrului de Externe Caspar Veldkamp.
Cei doi oficiali israelieni susțin extinderea așezărilor evreiești în teritoriile palestiniene ocupate și continuarea războiului în Gaza pentru ceea ce ei numesc „emigrarea voluntară” a populației palestiniene, o formulare politică folosită pentru a justifica alungarea palestinienilor.
„Războiul din Gaza trebuie să înceteze”, a transmis diplomatul olandez într-o scrisoare adresată parlamentarilor, citată de AP News, în care solicită Uniunii Europene suspendarea parțială a acordului comercial cu Israelul, propunere pe care parlamentarii olandezi urmează să o promoveze în cadrul Comisiei Europene, responsabilă cu gestionarea acestor acorduri.
Miniștrii sancționați acuză Europa că sprijină terorismulBen-Gvir a reacționat dur la această măsură, spunând că „un ministru evreu din Israel este indezirabil în Europa, teroriștii sunt liberi, iar evreii sunt boicotați”. El a precizat că va „continua să acționeze”, adică își va continua politica indiferent de sancțiuni.
La rândul său, ministrul israelian de finanțe a acuzat liderii europeni că „se predau minciunilor islamului radical” și a avertizat că, în viitor, evreii s-ar putea să nu mai poată trăi în siguranță în Europa.
Presiunea asupra guvernului olandez, care se pregătește pentru alegerile din octombrie, este în creștere, în special în privința politicii față de Israel. Săptămâna trecută, mii de oameni au protestat în gări din întreaga țară, bătând în oale și tigăi pentru a simboliza lipsa acută de alimente din Gaza.
Olanda presează Israelul pentru soluții umanitareGuvernul olandez îl va convoca și pe ambasadorul Israelului în Țările de Jos, pentru a-i transmite apelul adresat premierului Netanyahu de a-și schimba direcția și de a „lua imediat măsuri care să ducă la o îmbunătățire substanțială și rapidă a situației umanitare din întreaga Fâșie Gaza”, a comunicat ministrul Veldkamp.
Deși Israelul a anunțat recent „pauze umanitare” și parașutări de ajutoare, ONU afirmă că impactul la sol este minim: „Când intră suficiente ajutoare, deturnările se reduc sau încetează complet”, susține agenția. Israelul, în schimb, acuză Hamas că sustrage ajutoarele pentru a-și menține controlul asupra teritoriului.
Haga: „Înfometarea, armă de război în Gaza”Premierul Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant sunt vizați de mandate de arestare emise de Curtea Penală Internațională, fiind acuzați de crime împotriva umanității, inclusiv folosirea „înfometării ca armă de război”. Statele membre ale CPI, inclusiv Olanda, sunt obligate să îi rețină dacă pășesc pe teritoriul lor.
Singurul lider al unui stat membru al Curții Penale Internaționale de la Haga care s-a oferit public să îl găzduiască pe Benjamin Netanyahu fără a-l aresta este cancelarul Germaniei, Friedrich Merz.
Articolul Olanda impune sancțiuni pentru doi miniștri israelieni care susțin războiul din Gaza apare prima dată în Mediafax.
Demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu a fost semnată marți de premier și pleacă la Administrația Prezidențială, a anunțat Ilie Bolojan.
Întrebat la conferința de presă de marți dacă demisia lui Anastasiu a fost înregistrată, premierul a spus: „Demisia a fost înregistrată în cursul zilei de ieri, a parcurs procedura obișnuită și astăzi, chiar înainte de a veni la conferința de presă, mi s-a adus documentul pentru semnare, pentru a pleca la Administrația Prezidențială în vederea închiderii acestei proceduri”.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a explicat duminică întreg contextul dosarului în care este implicat „ca martor” și și-a anunțat demisia.
„Aveam de ales între faliment sau să dau curs șantajului”, spune Anastasiu. El a afirmat că funcționarul de la ANAF îi teroriza colaboratorii.
Articolul Ilie Bolojan anunță că a semnat marți demisia lui Dragoș Anastasiu: „Înainte de a veni la conferința, mi s-a adus documentul pentru semnare” apare prima dată în Mediafax.
„În 2023 am făcut un studiu la nivel național, în publicul digitalizat, din mediul urban, practic pe clasa asta medie despre care discutăm. Datele arată nasol. 45% din populația țării nu poate supraviețui mai mult de o lună dacă își pierd veniturile. Asta înseamnă că nu au un fond de rezervă. Nu au un fond de urgență”, a spus Chirilă.
Potrivit acestuia, 10% din populația României, echivalentul a aproximativ 1,9 milioane de persoane, nu pot accesa rapid nici măcar 500 de lei.
„Astea au fost niște cifre care, fiind descoperite de noi, ne-au îngrozit. Și atunci înțeleg că, de fapt, discutăm despre investiții, dar avem probleme fundamentale în managementul veniturilor”, a precizat el.
Întrebat ce ar trebui să facă o familie cu venituri medii în cazul unei crize bruște, Chirilă a subliniat că prioritatea este recâștigarea capacității de a genera venituri: „Primul lucru pe care trebuie să-l facă este să-și recâștige posibilitatea de generare de venituri. Cel mai simplu lucru care se poate face este Uber, Glovo, Wolt și așa mai departe, care îți generează venituri rapid. Al doilea lucru este generarea de comisioane din vânzări. Vânzările sunt joburi lichide care, prin comisioane, pot să ne aducă venituri”.
El atrage atenția și asupra necesității reducerii rapide a cheltuielilor.
„Neapărat trebuie făcută curățenie în bugetul de venituri și cheltuieli, pentru că în momentul în care au dispărut veniturile, ecuația dintre nevoi, dorințe și economii trebuie regândită. Trebuie să renunți la dorințe. Asta înseamnă că adio cafele, adio țigări, adio alcool, adio ieșit în oraș, adio multe lucruri care îmi hrănesc emoțiile”, a adăugat acesta.
Emisiunea integrală:
Articolul Alexandru Chirilă: „45% dintre români nu pot supraviețui mai mult de o lună fără venituri” apare prima dată în Mediafax.
„Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție la vârsta de pensionare standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani ci la 58 de ani”, spune Ilie Bolojan.
El precizează că magistrații pot ieși la pensie anticipat, în pierd pentru fiecare an 2% din pensie.
„Aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate și să avem toți magistrații, azi avem din păcate o mică parte care au preferat să rămână să lucreze și le mulțumesc pentru că au optat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta standard de pensionare, în activitate. Deci vom avea practic întregul corp al magistraților în activitate la maturitatea vârstei profesionale și eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea activității de justiție din România, prin sentințe unitare, prin mai multă celeritate și în general prin îmbunătățirea cadrului în care funcționăm”, încheie Bolojan.
Articolul „Propunem creșterea vârstei de pensionare în sistemul de justiție la 65 de ani”, anunță premierul Bolojan apare prima dată în Mediafax.
„Două treimi din magistrații din România ies la pensie la 47-49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, o vârstă a maturității profesionale”, declară marți premierul Ilie Bolojan, în cadrul conferinței de presă privind reforma pensiilor speciale.
„Una din problemele majore este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și am avut posibilitatea ca, timp de trei luni de zile, la începutul acestui an, să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la 47-48-49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu, și e doar o problemă de calitate, este și o problemă de sustenabilitate în anii următori, pentru că nu mai avem oameni care să înlocuiască oamenii experimentați din sistemele noastre publice care se pensionează prea repede”, declară Bolojan.
El adaugă că „nu mai există oameni pe piața muncii, generațiile care vin și intră practic în perioada activă sunt la jumătate sau și mai mici decât cele care ies în pensie sau urmează să iasă în pensie”.
„Prin urmare, avem o criză a forței de muncă pe care cel puțin cei din sectorul privat o resimt foarte mult, dar și cei care sunt în sectorul public. Prin urmare, această propunere vine să crească vârsta de pensionare și să elimine această problemă care s-a acumulat în acești ani”, anunță premierul.
Articolul Bolojan: Două treimi din magistrații din România ies la pensie la 47-49 de ani apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a spus că pensia medie în sistemul de justiție ajunge la 5.000 de euro net, cu mult mai mari decât pensia medie din România, care este între 500 și 600 de euro.
„Am avut ani, înainte de 2020, în care practic datorită formulei prevăzută în lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, sublimiez brut, în fapt 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Deci ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afară a unor pensii private sau altor forme în care cetățeanul aflat în activitate își plătește el un fond de pensie pentru că vrea să aibă o pensie mult mai mare, dar cel puțin pe componenta de a necontributiv nu există astfel de situație”, a spus Ilie Bolojan, marți, în cadrul unei conferințe de presă pe tema reformei pensiilor speciale.
El a spus că ulterior s-a pus „o frână” în această prevedere.
„Am avut faza în care ne găsim astăzi, în care s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat, dar nu mai mult decât ultimul venit, ceea ce înseamnă că, practic, în acești ani, pensiile în această zonă au fost la nivelul ultimului salariu și suntem în situația în care, dacă facem un calcul al unei pensii medii în sistemul de justiție, constatăm că acestea se ridică la aproximativ 24.000-25.000 de lei, deci aproximativ 5.000 de euro net. Dacă faceți o comparație cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 și 600 de euro, ne dăm seama că este o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere în care pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu”, a adăugat premierul.
Articolul Bolojan, despre pensiile în justiție: Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile apare prima dată în Mediafax.
Potrivit mesajului public, operațiunea ar fi fost „de lungă durată și la scară largă”, iar sistemele IT ale Aeroflot ar fi fost „complet distruse”.
„Am paralizat complet cea mai mare companie aeriană din Rusia. Vom publica datele personale ale tuturor rușilor care au zburat vreodată cu Aeroflot”, au scris hackerii de la Silent Crow, încheindu-și mesajul cu sloganul: „Glorie Ucrainei! Trăiască Belarusul!”
Atacul, confirmat de autoritățile ruse, a dus la anularea a peste 40 de zboruri, majoritatea interne, dar și către Belarus și Armenia. Sistemele informatice ale companiei au fost grav afectate, iar numeroase zboruri au avut întârzieri, potrivit anunțului oficial al Aeroflot.
Procuratura rusă a anunțat că a deschis o anchetă penală pentru atac cibernetic. Oficialul rus Anton Gorelkin a declarat că Rusia se confruntă cu „un război pe toate fronturile, inclusiv cel digital”.
Atacurile informatice din partea unor grupuri pro-ucrainene sau pro-ruse s-au intensificat de la începutul invaziei Ucrainei, în februarie 2022, însă rareori produc efecte vizibile imediate. Cazul Aeroflot este una dintre puținele excepții, cu impact direct asupra zeci de mii de pasageri.
Articolul Hackerii pro-ucraineni din gruparea Silent Crow revendică atacul asupra Aeroflot și amenință cu publicarea datelor pasagerilor apare prima dată în Mediafax.
„Acest raport confirmă o realitate ascunsă sub preș ani de zile: pierderi economice tolerate, lipsă de control, complicități locale și o cultură organizațională care nu mai servește interesul public”, a declarat ministra Diana Buzoianu.
Ea a subliniat că reforma Romsilva este inevitabilă, iar ministerul va colabora cu autoritățile de anchetă pentru a clarifica toate suspiciunile.
Controlul a arătat pierderi financiare masive și prăbușirea profitului brut cu peste 83% în doar un an, de la 251,9 milioane lei în 2023 la 42,2 milioane lei în 2024, premii nejustificate în valoare de peste 46 de milioane lei între 2021–2023, acordate chiar în direcții care cumulau pierderi de zeci de milioane dar și discrepanțe uriașe între direcții: în 2024, Direcția Silvică Arad a înregistrat o pierdere de peste 14,7 milioane lei, în timp ce DS Argeș, cu o suprafață similară, a raportat un profit brut de 3,6 milioane lei. De asemenea, DS Constanța a avut, în 2024, cheltuieli de personal de 289,59% din cifra de afaceri, dar și gestionarea defectuoasă a fondurilor de conservare și regenerare a pădurilor: deficit real de peste 24,7 milioane lei în 2024, deși soldul părea pozitiv pe hârtie.
În perioada 2020–2024, șase direcții silvice – Bistrița-Năsăud, Constanța, Dolj, Mehedinți, Teleorman și Tulcea – au avut pierderi anuale constante. Alte patru – Caraș-Severin, Gorj, Maramureș și Sălaj – au înregistrat pierderi importante în cel puțin doi ani consecutivi.
„Este responsabilitatea noastră față de cetățeni și față de pădure. Vom lua cele mai drastice măsuri pentru a opri acest model disfuncțional de gestionare a unei resurse naționale vitale”, a mai transmis Buzoianu.
Articolul Romsilva: Control amplu care a relevat pierderi uriașe și prime nejustificate. A fost sesizat Parchetul General apare prima dată în Mediafax.
Comisia Lancet pentru abordarea poverii globale a cancerului de ficat atrage atenția asupra creșterii alarmante a incidenței de cancere la nivel global, de la 870 000 de cazuri în 2022, la un estimat de 1,5 milioane de cazuri în 2050.
Autorii articolului din The Lancet spun că e un scenariu care va pune foarte multă presiune pe sistemele de sănătate și că estimatul dat nu este doar o speculație, ci o proiecție alarmantă a Observatorului Global al cancerului.
Incidența cancerelor hepatice crește peste tot în lumePotrivit articolului, 60% dintre cazurile de cancer hepatic pot fi prevenite prin gestionarea țintită a factorilor de risc modificabili, precum virusul hepatic B, virusul hepatic C, consumul de alcool și boala hepatică steatozică cu disfuncție metabolică.
China are 42,4% din totalul cancerelor hepatice din toată lumea, făcând această țară cea mai afectată de această boală.
În Europa și în America de Nord rata anuală de creștere este de 1% și respectiv 2,8%, determinat în mare parte de consumul de alcool.
Și în Africa se preconizează o creștere a cancerelor hepatice, cauzate mai ales de creșterea populației și a incidenței de infecții cu virus hepatic B și C.
Informarea populației și cercetarea în colaborare ca recomandări esențialeComisia atrage atenția asupra faptului că trebuie făcute eforturi internaționale coordonate pentru a estompa creșterea incidenței acestei boli și face zece recomandări esențiale: prevenția, vaccinarea universală cu doză la naștere împotriva virusului hepatic B, conștientizarea populației, programe de screening, informarea populației, cercetarea colaborativă pentru a reduce discrepanțele dintre regiuni, etc…
Raportul Comisiei este lansat pentru a coincide cu Ziua Mondială a Hepatitei, care anul acesta se concentrează pe eliminarea barierelor financiare, sociale și sistemice ce împiedică eliminarea hepatitei și prevenirea cancerului hepatic.
Cancerele hepatice ating acum și la grupuri sociale atipiceAproximativ o treime dintre adulții din întreaga lume suferă de steatoză hepatică, asociată consumului de alcool; se estimează că procentul cazurilor de carcinom hepatocelular asociate consumului de alcool va crește de la 18,8% în 2022 la 21,1% în 2050; iar steatohepatita asociată disfuncției metabolice este proiectată să crească de la 8,0% în 2022 la 10,8% în 2050.
Această extindere a populației expuse riscului, dincolo de grupurile tradiționale de risc pentru cancerul hepatic, necesită o atenție sporită, diagnosticare și intervenție în timp util.
Mesajul Comisiei — că întărirea măsurilor de prevenție, promovarea colaborării și eliminarea barierelor sociale și informaționale pot contribui la prevenirea creșterii accelerate a cancerului hepatic — este unul plin de speranță. Luarea de măsuri pentru a transforma această posibilitate în realitate este esențială pentru sănătatea a milioane de oameni din întreaga lume în următorii 25 de ani.
Cazul RomânieiÎn România, rata incidenței de cancer hepatic în 2020 era de 19,6 la 100 000 de locuitori, cu 29,5 la 100 000 de locuitori pentru bărbați și 12,1 la 100 000 pentru femei, rata cea mai ridicată din UE.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății din 2020 indică o rată de deces ajustată pe vârstă de circa 8,33/100 000, reprezentând aproximativ 1,33% din totalul deceselor din România.
Articolul Avertisment Lancet: Incidența de cancer hepatic la nivel global crește alarmant apare prima dată în Mediafax.
Situația umanitară din Gaza a atins un punct critic, avertizează organizația internațională IPC (Clasificarea Integrată a Fazei Securității Alimentare) care susține că „scenariul cel mai grav al foametei se desfășoară deja” în enclava palestiniană, notează Reuters.
Printr-o alertă emisă marți, IPC, o inițiativă globală care colaborează cu 21 de organizații umanitare, agenții ONU și parteneri internaționali, a transmis că în Gaza există dovezi clare privind înfometarea pe scară largă, malnutriția severă și creșterea deceselor legate de foame.
Deși Gaza nu a fost încă declarată oficial zonă de foamete, acesta fiind un proces care necesită o analiză, IPC a anunțat că va efectua această evaluare „fără întârziere”.
„Declarațiile formale de foamete vin mereu prea târziu. În Somalia, în 2011, foametea a fost declarată abia după ce 250.000 de oameni muriseră deja, jumătate dintre ei copii sub 5 ani”, a avertizat David Miliband, președintele Comitetului Internațional de Salvare .
Potrivit IPC, 88% din Gaza este sub ordine de evacuare sau în zone militarizate, iar accesul la alimente este „extrem de periculos și imprevizibil”.
În orașul Gaza, nivelurile de malnutriție severă la copii au atins deja pragurile unei foamete oficiale.
Critici au fost lansate și la adresa Fundației Umanitare Gaza (GHF), o organizație recent creată cu sprijinul Israelului și al SUA, ale cărei pachete alimentare „nu sunt gata de consum și necesită apă și combustibil, resurse de multe ori indisponibile”, potrivit IPC. Comitetul de Revizuire al Foametei a avertizat că planul GHF ar putea „conduce la foamete în masă”.
Articolul Gaza se află în pragul foametei, avertizează o organizație internațională de monitorizare apare prima dată în Mediafax.
Aproximativ 70% dintre ucrainenii care au părăsit țara din cauza conflictului vor să se întoarcă în Ucraina, potrivit declarațiilor ambasadorului Ucrainei în Polonia, Vasil Bodnar.
Informația a fost prezentată într-un interviu pentru Radio Svoboda, preluată de Rador.
Cel puțin 20 de morți în Ucraina, în urma unor atacuri aeriene ruseștiRusia a lansat noi atacuri aeriene asupra Ucrainei, provocând cel puțin 20 de morți și peste 40 de răniți în regiunile Zaporijjia și Dnipropetrovsk.
„Tancurile s-ar bloca în tuneluri și hârtii”. Infrastructura europeană, nepregătită pentru război cu RusiaDrumurile, podurile și căile ferate din Europa nu sunt adecvate pentru deplasarea rapidă a tancurilor, trupelor și proviziilor militare pe continent în cazul unui război cu Rusia, a avertizat comisarul european pentru Transporturi.
Dronele ucrainene au atacat o gară și infrastructura feroviară în contextul unui atac la scară largă asupra regiunii Rostov din Rusia.Armata ucraineană ar fi lansat un atac cu drone la scară largă asupra regiunii Rostov din Rusia în noaptea de 29 iulie, lovind o gară din orașul Salsk, au raportat oficiali locali.
SUA a mutat probabil arme nucleare în Marea Britanie pentru prima dată din 2008, pe fondul amenințărilor rusești, relatează Bloomberg.Statele Unite au staționat probabil o parte din arsenalul lor nuclear în Regatul Unit pentru prima dată din 2008, a relatat Bloomberg pe 28 iulie, în timp ce SUA încearcă să reafirme solidaritatea cu aliații europeni pe fondul creșterii amenințărilor rusești.
„Pacea prin putere este posibilă” — Zelenski salută termenul limită al noului acord de pace cu Ucraina, stabilit de Trump.„Într-adevăr, pacea este posibilă dacă acționăm ferm și decisiv, iar noi am spus în repetate rânduri — și toți partenerii știu acest lucru — că sancțiunile sunt un element cheie. Rusia este factorul determinant al sancțiunilor, factorul determinant al unor astfel de pierderi”, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.252. Comisar european: „Tancurile s-ar bloca în tuneluri” dacă Europa ar intra în război cu Rusia / Zelenski salută termenul limită al noului acord de pace cu Ucraina, stabilit de Trump apare prima dată în Mediafax.
Angajații Băncii Centrale Europene (BCE) au acuzat-o pe președinta Christine Lagarde că conduce o „fortăreață juridică fără răspundere”, potrivit unei scrisori trimise de comitetul de angajați al BCE, consultată de Financial Times.
Potrivit agenției de știri, scrisoarea a criticat guvernanța internă a băncii pe fondul unei dispute privind modificările aduse reprezentării angajaților.
Scrisoarea a precizat că conducerea BCE a arătat puțin respect pentru principiile statului de drept din cadrul instituției, în ciuda faptului că le-a lăudat public.
În scrisoare, președintele Comitetului pentru Personal, Carlos Bowles, a avertizat-o, de asemenea, pe Lagarde că rolul său dublu de angajator și legislator riscă să reducă la tăcere opiniile experților.
Relațiile tensionate dintre conducerea BCE și angajațiAcest conflict este doar cel mai recent semn al relațiilor tensionate dintre conducerea BCE și angajați. Într-un sondaj realizat de sindicatul Ipso la începutul acestui an, 77% dintre cei aproximativ 1.400 de respondenți au declarat că „relațiile personale” sunt cheia promovării în cadrul instituției, în timp ce doar 19% au considerat că BCE promovează „cele mai competente persoane”.
În scrisoare, Bowles mai afirmă că BCE „se află atât în postura de angajator, cât și de legiuitor”, ceea ce expune angajații riscului de a-și pierde libertatea de a-și exprima în mod independent opiniile profesionale.
El mai acuză conducerea BCE că folosește puterea instituțională pentru a „submina și chiar reduce la tăcere singurul contrabalans instituțional din cadrul BCE, și anume reprezentarea personalului”.
Ca reacție, BCE a transmis într-un comunicat că este „ferm angajată față de statul de drept” și că funcționează „într-un cadru de angajare clar, aliniat la Regulamentul personalului UE și supus controlului Curții de Justiție a Uniunii Europene”. De asemenea, BCE a precizat că a câștigat „majoritatea covârșitoare a proceselor în fața CJUE privind legislația sa internă de muncă”.
Liderii sindicatelor cer să renunțe la modificările propuseInstituția susține că schimbările propuse pentru rolurile reprezentanților angajaților, ce ar urma să intre în vigoare până la jumătatea anului 2026, sunt „în interesul tuturor angajaților”.
Banca afirmă că noile reguli le vor permite reprezentanților să „își continue parcursul profesional și să rămână conectați la activitatea curentă și mandatul public al instituției”, în timp ce apără în același timp interesele personalului.
Liderii sindicatelor europene EPSU (pentru sectorul serviciilor) și Verdi (Germania) i-au trimis la rândul lor o scrisoare lui Lagarde, cerându-i să renunțe la modificările propuse.
Protecția juridică și privilegiile acordate consiliilor angajaților sunt consacrate în legislația germană de peste un secol.
Articolul Probleme la vârful BCE: Angajații acuză că Lagarde conduce o „fortăreață juridică fără răspundere” apare prima dată în Mediafax.
