Businessul moldovenesc este afectat de taxele mari, dar şi de fenomenul corupţiei. Deşi, adesea, businessul este perceput ca un participant la corupţie, marea majoritate a întreprinderilor sunt în primul rând victime ale corupţiei. Un raport al PwC arată că, de fapt, în ultimul an nu s-au atestat progrese în privinţa uşurării procesului de plată a taxelor şi nici o reducere a sarcinii fiscale totale.
Potrivit studiului realizat de IDIS „Viitorul”, 69,2% din antreprenori au declarat că practicile de corupţie şi plata mitei sunt larg răspândite în afacerile din Republica Moldova. Comunitatea de afaceri este nemulţumită că trebuie să bată la uşile numeroşilor funcţionari publici din diferite instituţii publice pentru obţinerea aprobărilor şi numeroaselor certificate.
Tot ei menţionează că, cu cât mai mult şi mai des interacţionează în mod direct sectorul privat cu funcţionarii publici, cu atât mai posibilă este apariţia situaţiilor de corupţie. În consecinţă, una din măsurile importante pentru prevenirea faptelor de corupţie este limitarea interacţiunii directe a agenţilor economici cu angajaţii/funcţionarii publici.
Birocraţia excesivă este cea care atrage corupţia în administraţia publică. Corupţia e mai degrabă efectul. Birocraţia e cauza corupţiei. În sondajul realizat de IDIS „Viitorul”, oamenii de afaceri afirmă că „poate nu e vorba de atâta corupţie, cât de birocraţie”. În prezent, relaţia antreprenorilor cu administraţia publică este caracterizată, în general, de proceduri greoaie, circulaţia anevoioasă a documentelor, termene lungi de rezolvare a demersurilor agenţilor economici.
“În Republica Moldova legile se încalcă din cauza că ele sunt excesive, avem norme care obiectiv nu pot fi executate. Imaginaţi-vă, în prezent Guvernul a redus din 450 de acte permisive, deci, ca să-ţi desfăşori activitatea trebuia să te duci la 450 de tipuri de birocraţi să obţii o hârtiuţă de la dânsul. Acum le-au redus la 150, însă şi ele sunt excesive, tot sunt multe. Dar vă daţi seama 300 de tipuri de documente ca să-ţi desfăşori activitatea, trebuia să te duci la un birocrat şi evident nu reuşeai să obţii actul întotdeauna”, a declarat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Orice serviciu public presupune un şir de înscrisuri, documente, certificate, chitanţe, cereri-tip, împuterniciri şi anexe, evident completate, semnate, avizate şi ştampilate de o mulţime de oameni. Birocraţia este astăzi percepută ca formă coruptă generată de administraţie, care în loc să-şi îndeplinească în mod corect sarcina de serviciu public, foloseşte sistemul administrativ formalist în propriul ei folos. Soluţia, până la urmă, pentru înlăturarea corupţiei e debirocratizarea. Or, prin reducerea birocraţiei şi simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri se va eficientiza activitatea administraţiei publice (din perspectiva costurilor şi timpului de reacţie), va creşte gradul de transparenţă şi integritate în prestarea serviciilor, contribuind totodată la creşterea gradului de satisfacţie al beneficiarilor serviciilor publice.
“Actele normative ce reglementează activitatea de întreprinzător conţin multe prevederi neclare, fie confuze, uneori se contrazic cu alte prevederi din alte acte normative. În astfel de cazuri, normele legale devin interpretabile şi sunt apreciate după bunul plac al funcţionarilor împuterniciţi să le aplice în practică. Oamenii de afaceri îşi doresc reglementări şi proceduri clare şi suficiente pentru autorităţile publice, inclusiv organele cu funcţii de control. Reglementările şi procedurile devin „birocraţie excesivă” atunci când sunt nejustificate şi împiedică o funcţionare eficientă a autorităţilor/instituţiilor, sunt prea greoaie şi costisitoare pentru mediul de afaceri, cresc efortul necesar obţinerii rezultatelor planificate şi implicit cresc costurile administrative aferente conformării agenţilor economici cu actele normative în vigoare”, a explicat juristul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Potrivit lui Pîrvan, oamenii de afaceri sunt nemulţumiţi de politizarea actului de administrare şi numirea pe criterii politice a dus la degradarea calităţii factorului uman, incompetenţa funcţionarilor, slaba pregătire a acestora, necunoaşterea legilor. Unica soluţie este de a angaja doar specialişti şi de a înceta practicile de numire a persoanelor conform apartenenţei politice, de partid, relaţii de rudenii, de afinitate etc. Aceasta poate fi realizată prin creşterea gradului de transparenţă cu privire la recrutare, promovare şi exercitare a funcţiilor, precum şi punerea în aplicare a unui sistem de evaluare a personalului bazat pe criterii care urmăresc competenţa, randamentul şi conduita. Desigur, ridicarea nivelului de competenţă a funcţionarilor publici presupune revizuirea politicilor motivaţionale în domeniul resurselor umane din administraţia publică, inclusiv din perspectiva oportunităţilor de carieră şi a salarizării orientate către performanţă. Stabilirea unui sistem de salarizare care să atragă şi să menţină oamenii competenţi este şi unul din obiectivele reformei administraţiei publice centrale, aflată acum în plin curs de realizare.
Businessul se simte neprotejat în faţa actelor de corupţie. Antreprenorii, chiar dacă activează conform legii şi sunt „corecţi” în raport cu sectorul public, ezită să sesizeze actele de corupţie. “79,3% din agenţii economici nu s-au plâns pe cazurile de corupţie cu care s-au confruntat. Din cei care s-au adresat pentru a le fi rezolvată cauza de corupţie în 63,3% din cazuri problema nu a fost soluţionată. Printre motivele principale de neadresare/nesemnalare privind cazurile de corupţie, antreprenorii au menţionat: neîncrederea în organele de drept (46,7%), frica că compania va avea de suferit (35%), frica pentru integritatea fizică (12,5%). Aceste rezultate confirmă ineficienţa organelor de drept şi practicile utilizate de sectorul public, prin intermediul mai multor instrumente şi pârghii, de a „pedepsi” sectorul privat care încalcă „regulile de joc”. Companiile mici trebuie să se asocieze şi să acţioneze solidar la abuzurile birocraţilor. Lupta trebuie dusă prin intermediul asociaţiilor şi nu de către fiecare în parte. Prin asociere companiile mici devin la fel de puternice contra corupţiei ca şi companiile mari”, este de părere Pîrvan.
Peste 70% dintre oamenii de afaceri spun că fenomenul corupţiei este pe larg răspândit, peste 60% spun că problemele se rezolvă mai uşor pe căi neoficiale, decât oficiale. Însă la întrebarea directă cum ei rezolvă problemele, 72% din respondenţi au spus că niciodată nu s-au confruntat cu cazuri de corupţie. Am încercat să vedem de unde această discrepanţă. Din discuţii am primit un răspuns simplu „trebuie să ne înţelegeţi, noi mai avem de lucrat cu ei”. Altfel spus, chiar dacă sunt somaţi să achite careva sume, inclusiv atunci când au dreptate, agenţii economici în majoritatea cazurilor preferă să achite şi să nu vorbească despre aceasta.
Potrivit raportului PwC, businessul din Republica Moldova achită 10 taxe – un impozit pe profit, trei impozite pe forţa de muncă şi alte şase tipuri de taxe. Totodată, ponderea taxelor din profitul companiilor moldoveneşti se ridică la 40,5%. Astfel, ţara noastră se situează printre statele cu cea mai mare cotă a taxelor unde media este de 33,4%. Doar Turcia, Belarus şi Rusia aplică cote mai mari.
Analiza PwC arată că cel mai mic număr de taxe este achitat de către companiile din Georgia şi Ucraina – cinci, Azerbaidjan – şase, Polonia, Belarus, Rusia şi Macedonia – şapte, Slovacia şi Cehia – opt taxe, Republica Moldova şi Kosovo – 10 taxe, Ungaria şi Turcia – 11 taxe, România şi Bulgaria – câte 14 taxe. În calcul sunt luate taxele şi contribuţiile calculate care includ impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi taxele pentru forţa de muncă, impozitele pe proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi taxele pentru drumuri.
Victor URSU
