Chişinăul a primit, într-un deceniu şi jumătate, finanţare de 4 miliarde USD, dar Republica Moldova a avut şi are acces doar la resursele financiare instituţionalizate ale FMI, Băncii Mondiale, BERD şi a altor instituţii financiare. Aceştia sunt bani scumpi, iar finanţatorii pun anumite condiţii la acordarea lor.
Peste jumătate din volumul finanţării externe a fost acordată de către instituţiile multilaterale (FMI, BM, ONU) şi UE (circa 70%). “Ultima decadă a dovedit o creştere substanţială a numărului de donatori prezenţi în Moldova care acum depăşeşte cifra de 30. Priorităţile asistenţei oficiale pentru dezvoltare (AOD) diferă în funcţie de gradul de specializare, mandatul de activitate sau interesele de politică externă ale donatorilor (în special cei bilaterali). Sunt prezente diverse agenţii şi instituţii, multilaterale aşa ca: FMI, BM, ONU, UE, băncile europene (BEI, BERD, BDCE), IFAD sau actori bilaterali ca Sida, USAID, Fondul Provocările Mileniului, China, AAD, CDE, România”, susţine expertul IDIS Viitorul pe relaţii economice internaţionale, Valentin Lozovanu.
Accesul la pieţele de capital internaţionale ar oferi Republicii Moldova accesul la o finanţare mai ieftină şi la condiţii mai avantajoase. Potrivit lui Lozovanu, Chişinăul nu are acces la pieţele de capital din cauza unui rating de ţară foarte mic. “Acest lucru a îndepărtat ţara de piaţa de capital din exterior care ar fi oferit Chişinăului oportunitatea de a accesa bani ieftini. Deocamdată nu putem spune când Republica Moldova şi-ar putea creşte ratingul de ţară, în condiţiile în care reformele bat pasul pe loc”.
În prezent, finanţarea Republicii Moldova este condiţionată de memorandumul cu FMI. Un program cu FMI (Memorandum cu privire la politicile financiare şi economice) şi adoptarea unui document de strategie pentru reducerea sărăciei (PCERS) al BM, precum şi Acordul de Asociere (care ghidează asistenţa instituţiilor, băncilor şi ţărilor-membre UE) este o cerinţă pentru ţara beneficiară pentru obţinerea suportului de la ceilalţi donatori.
Chişinăul se chinuie să obţină un memorandum cu FMI încă din toamna anului trecut, în condiţiile în care donatorii străini au întrerupt finanţările după dispariţia miliardului din Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială. Cele trei bănci au intrat în procedura de lichidare pe 16 octombrie 2015, după ce BNM le-a retras licenţa.
„În pofida opiniilor sceptice din societate, am reuşit să obţinem înţelegere cu FMI şi acum aşteptăm o misiune cu mandat de negociere a unui program de cooperare cu fondul, ceea ce ne va permite să dezgheţăm finanţarea externă a Moldovei”, a declarat Octavian Armaşu, ministrul Finanaţelor.
În anul 2016, Chişinăul mizează pe deblocarea finanţărilor externe pentru acoperirea deficitului bugetar în sumă de 4,3 miliarde de lei. Astfel, Ministerul Finanţelor mizează pe granturi în sumă de 3 mlrd. 655,6 mil. lei (echivalentul a 173,3 mil. dolari), inclusiv 2 mlrd. 746,2 mil. lei (130,2 mil. dolari) pentru susţinerea bugetului şi 909,4 mil. lei (43,1 mil. dolari) pentru proiectele finanţate din surse externe.
Se preconizează că în anul 2016 suma granturilor pentru Moldova se va dubla, comparativ cu suma reală a granturilor primite în anul 2015. Aceasta se explică prin faptul că în anul 2015 Moldova a ratat unele granturi pentru susţinerea bugetului în legătură cu sistarea temporară a finanţării din partea Comisiei Europene.
Potrivit prognozelor Ministerului Finanţelor, în anul 2016, datoria externă de stat a Moldovei va creşte cu 272,5 mil. dolari (+20,4%) faţă de anul 2015 şi va constitui 1 mlrd. 609,5 mil. dolari, iar datoria internă de stat va creşte cu peste 13,78 mlrd. lei (de 2,9 ori) şi va însuma 21 mlrd. 009,1 mil. lei.
“Din 2010 Chişinăul a fost creditat financiar şi cu încredere de către partenerii de dezvoltare. Or, semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere se datorează creditului de încredere acordat în avans. Am observat că după 2014 finanţatorii şi-au pierdut încrederea în condiţiile în care reformele nu au dat rezultate după ce finanţatorii au dat foarte mulţi bani. Ulterior, UE a sistat finanţarea şi acest lucru a venit ca o pedeapsă aplicată Chişinăului pentru mimarea reformelor, în special din 2013 încoace”, a explicat Marian Cepoi, expert IDIS Viitorul la emisiunea “60 de minute de realism economic”.
“Recomandările donatorilor, o parte din care reprezintă şi condiţionalităţi pentru deblocarea finanţării au fost exprimate încă la sfârşitul anului 2015 prin constatările Consiliului Europei cu privire la Republica Moldova. Pentru suportul de 150 milioane euro promis de Bucureşti, România nu a prezentat o listă detaliată de condiţionalităţi, deşi, iniţial, a fost convenit că va ţine cont de negocierile care se duc cu FMI, BM şi UE. Aceasta nu ne oferă vreo informaţie despre măsura în care poziţia sa este armonizată cu condiţiile ce ţin de progresul reformelor (dimensiunea de dezvoltare).
Alte 40 de mil. USD au fost promise de BM pentru a finanţa deficitul bugetar. Acest lucru dă impresia că cel puţin pentru prima perioadă, Guvernului, fiind în criză mare de lichidităţi, i se oferă şansa de a stabiliza situaţia într-un mod care, pe de o parte, n-ar angaja UE să-şi afecteze imaginea şi credibilitatea în Moldova, iar pe de altă parte, i-ar permite să folosească mai departe mecanismul de condiţionare. Constrâns de insuficienţa de mijloace, Guvernul a fost nevoit să accepte implementarea unor cerinţe cum ar fi: aprobarea pachetului de legi cu privire la Comisia Naţională de Integritate, crearea unei Agenţii de Soluţionare a Contestaţiilor independente şi a legislaţiei secundare în domeniul achiziţiilor, elaborarea unei noi strategii de reformă a administraţiei publice, adoptarea legii cu privire la Procuratură (deşi modificată pe ultima sută de metri), precum şi elaborarea şi adoptarea unui nou mecanism de finanţare a societăţii civile”, a precizat Lozovanu într-o analiză privind asistenţa externă acordată Republicii Moldova.
Economiştii spun că Republica Moldova are capacităţi reduse pentru a-şi finanţa necesităţile interne din sursele acumulate din taxe şi impozite, iar dacă ţara nu va putea să beneficieze nici în acest an de suport financiar extern, la finele anului va fi necesară o rectificare drastică a bugetului de stat prin care să fie încadrate în câmpul legal o serie de refuzuri ale Guvernului de a aloca bani pentru mai multe destinaţii prevăzute în buget.
În acelaşi timp, misiunea FMI care va veni în luna iulie (5-15 iulie n.a.), chiar dacă nu va avea mandatul de a începe negocierile cu Republica Moldova, ar putea totuşi să anunţe când anume vor veni negociatorii. Un asemenea anunţ ar putea servi drept semnal pozitiv inclusiv pentru România, care aşteaptă un astfel de gest pentru a debloca tranşele de credit promis Moldovei. Or, anunţarea datei când va veni o misiune de negociere din partea FMI ar însemna că Guvernul de la Chişinău este pregătit pentru aceste negocieri, iar asta îi va permite României să facă lobby la Bruxelles în vederea deblocării acordării suportului bugetar pentru Republica Moldova.
Experţii economici susţin că Republica Moldova va fi dependentă de finanţarea externă încă mult timp, în condiţiile în care schimbările se lasă aşteptate. Banii moldovenilor care muncesc în străinătate sunt perfuzia care menţine economia ţării pe linia de plutire.
Potrivit datelor balanţei de plăţi, în trimestrul unu al anului 2016, datoria de stat directă faţă de creditorii multilaterali la 31 martie 2016 a constituit 1,159.55 mil. USD, în creştere cu 1,3 la sută faţă de 31.12.2015. Ponderea majoră în soldul datoriei faţă de creditorii multilaterali au deţinut-o: BIRD şi AID – 50,3 la sută, FMI – 24,3 la sută, BEI – 13,0 la sută, FIDA – 5,4 la sută. Angajamentele faţă de creditorii bilaterali au constituit 195,27 mil. USD, în creştere faţă de 31.12.2015 cu 1,6 la sută. În structura datoriei faţă de creditorii bilaterali de menţionat ponderea de 30,1 la sută a Japoniei, 26,5 la sută – a Rusiei şi 19,6 la sută – a SUA.
Victor URSU
