La începutul şi mijlocul anilor 90, Guvernul Republicii Moldova adeseori nu achita pensiile la timp – uneori aceste plăţi se efectuau cu o întârziere de până la 2 ani şi deseori erau achitate în natură. Această situaţie era un sindrom al dificultăţilor şi turbulenţelor cu care se confrunta ţara în tumultoasa sa tranziţie spre economia de piaţă.
Reforma sistemului de pensii a fost iniţiată la sfârşitul anilor 90 pentru a se încerca soluţionarea unora dintre cele mai presante provocări, şi anume restabilirea balanţei fiscale, precum şi aşezarea plăţilor pe un făgaş sustenabil, ceea ce însemna, în esenţă, că plăţile erau efectuate în numerar, nu în galoşi sau umbrele.
Similar tranziţiei prelungite a Republicii Moldova la o economie de piaţă, reforma sistemului de pensii este în mare măsură istoria unei „reforme nefinisate”. Un factor important care determină acest lucru este faptul că reforma sistemului de pensii, iniţiată în 1998, preconiza o majorare treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, precum şi stabilirea unei relaţii clare între contribuţiile achitate şi pensiile plătite. Acest lucru avea drept scop motivarea moldovenilor de a participa la sistem, dar după câţiva ani de la implementare, majorarea treptată a vârstei de pensionare a fost suspendată. Şi pentru că vârsta de pensionare nu a fost majorată, creşterea planificată a valorii pensiilor a fost, de asemenea, suspendată.
Veniturile tuturor persoanelor se diminuează atunci când aceştia se pensionează, însă scăderea veniturilor pentru moldoveni este una dintre cele mai mari din Europa. În 2013 pensia medie pentru atingerea limitei de vârstă era echivalentă cu aproximativ 28 la sută din salariul brut. Din 1999 salariile utilizate pentru calcularea plăţilor de pensii nu au fost revizuite pentru a se ţine cont de majorările salariale din momentul stabilirii salariului şi data de pensionare. Dacă sistemul nu este reformat, decalajul dintre câştigurile oamenilor şi pensia acestora de viitor va creşte, ceea ce va face sistemul neviabil din punct de vedere social şi politic.
Mai mult ca atât, un număr ad-hoc de recalculări şi majorări de pensii au dus la creşterea costurilor sistemului de pensii, fără a soluţiona însă problema reală şi anume necesitatea de a îmbunătăţi legătura dintre contribuţii şi plăţi.
Politicile curente de acordare a pensiilor minime au scopul nobil de a preveni sărăcirea persoanelor în etate. Cu toate acestea, ele duc la o redistribuire mare de la cei înstăriţi la cei mai săraci şi, prin urmare, erodează legătura dintre contribuţii şi retribuţii, descurajând astfel contribuţiile la sistem.
Republica Moldova nu este imună la tendinţele generale de îmbătrânire care se atestă în regiunea Europa şi Asia Centrală, deşi ţara încă se mândreşte cu o populaţie relativ tânără. Creşterea prognozată a speranţei de viaţă, împreună cu ratele de fertilitate scăzută, vor majora ponderea populaţiei cu vârsta de peste 64 de ani de la 11,3 la sută în 2012 până la 23,5 la sută în 2050.
Această situaţie este exacerbată de o emigrare masivă. Se estimează că aproximativ 25 la sută din populaţia aptă de muncă a Moldovei se află în străinătate.
Tendinţele demografice în continuă deteriorare, emigrarea, o participare scăzută a forţei de muncă, precum şi nivelul înalt de angajare informală în economie au condus la o scădere bruscă a numărului de persoane asigurate şi o scădere a bazei contribuabililor. În doar un deceniu (2002-2012), numărul de persoane asigurate s-a diminuat cu 40 la sută în Republica Moldova, în timp ce acoperirea contribuţiilor a scăzut substanţial şi actualmente este de 0,76 pensionari la 1 contribuabil. Până în 2020, din cauza tendinţelor de îmbătrânire şi celor demografice, se prognozează că acest raport va creşte la 1 pensionar pentru 1 contribuabil.
La solicitarea Guvernului Republicii Moldova, Banca Mondială a finalizat o analiză comprehensivă a sectorului de pensii, care a formulat un număr de opţiuni de reformă. Această analiză relevă faptul că dacă sistemul actual nu va fi modificat, oamenii vor obţine tot mai puţin în schimbul contribuţiilor, astfel fiind tot mai puţin motivaţi să contribuie.
Ce trebuie să facă Republica Moldova? Considerăm că un şir de acţiuni urgente pot contribui la îmbunătăţirea actualului sistem public de pensii. Acestea sunt: revizuirea formulei de calculare a pensiilor pentru a restabili legătura dintre contribuţii şi retribuţii, majorarea vârstei de pensionare, precum şi stabilirea aceleiaşi vârste de pensionare pentru femei şi bărbaţi.
Au existat discuţii privind stabilirea unei scheme de pensii complet finanţate din contribuţiile definite. Experienţa internaţională indică faptul că Republica Moldova are nevoie de instituţii financiare mai puternice şi mai curate şi de un sistem public viabil de pensii pentru ca schema de pensii complet finanţate din contribuţiile definite să funcţioneze.
Reformele sistemului de pensii nu sunt uşoare. Adesea acestea se confruntă cu opoziţie din partea publicului, iar într-un mediu unde există dezbateri publice limitate privind iniţiativele Guvernului, neîncrederea în rândul cetăţenilor este foarte mare. Un plan de reformă a sistemului de pensii, care nu poate articula în mod clar beneficiile sale finale, se poate confrunta cu un scepticism puternic şi o susţinere publică limitată. Moldovenii încă mai ţin minte cum pensiile lor câştigate din greu s-au evaporat peste noapte după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Formularea unei viziuni pe termen lung privind o reformă care să fie axată pe interesul public este un ingredient esenţial al consolidării unei susţineri publice autentice pentru reforme.
Banca Mondială lucrează întru susţinerea Republicii Moldova în vederea organizării unor discuţii cu privire la opţiunile de reformă a sistemului de pensii al ţării. Indiferent de ciclurile electorale şi calculele politice, ţara nu are altă opţiune decât să reia calea reformelor, confruntată fiind cu tendinţele demografice şi realităţile migraţionale. Costul social şi economic al lipsei de acţiune astăzi va fi mult mai mare pentru generaţiile viitoare.
Yuliya Smolyar, Victor Neagu
