Acordul de Asociere a R. Moldova cu Uniunea Europeană, parafat în noiembrie la Vilnius, conţine un capitol special dedicat Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC sau DCFTA în engleză). Odată semnat şi intrat în vigoare, Acordul va oferi ţării noastre un cadru necesar dezvoltării economice şi modernizării relaţiilor comerciale. Acordul de comerţ liber RM-UE presupune liberalizarea graduală (până la 10 ani din momentul semnării) a comerţului cu bunuri şi servicii, libera circulaţie a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei RM la Acquis UE.
Spre deosebire de regimul comercial actual RM-UE (ATP) care este un regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat – ZLSAC va fi un acord multilateral încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mai mari decât ATP, dar şi îmbunătăţiri pe termen lung pentru afaceri şi investiţii. DCFTA conţine 15 capitole, 20 anexe şi 2 protocoale.
Acordul va crea oportunităţi pentru comerţ prin diminuarea taxelor de import. Exportatorii din RM vor economisi anual sume importante graţie taxelor vamale UE reduse. Ţara noastră, de asemenea, va reduce taxele pentru importurile din UE, însă, cu perioade de tranziţie mai îndelungate pentru anumite produse decât sunt prevăzute pentru UE.
Imediat ce Acordul va intra în vigoare, vor fi eliminate taxele vamale pentru bunuri (99,5% – RM şi 100% – UE). Pentru bunurile industriale Acordul prevede eliminarea imediată a taxelor de import pentru majoritatea produselor, cu excepţia unor bunuri pentru care a fost stabilită o perioadă de tranziţie, la cererea RM, pentru a permite o deschidere graduală a pieţei, în special, pentru industria de textile, mobilă, unele tipuri de materiale de construcţii şi chimice. Reducerea graduală a taxelor de către RM pentru produsele selectate va avea o perioadă de tranziţie de 3,5 sau 7 ani.
Potrivit expertului Adrian Lupuşor, Acordul va obliga producătorii autohtoni să adopte standarde de calitate europeană, ceea ce îi va face mai competitivi. Pentru aceasta, însă, va fi nevoie de 3-5 ani, pentru că acum 2/3 din standarde nu sunt armonizate.
Pentru bunurile agricole, fiind mai speciale şi mai sensibile, au fost prevăzute anumite concesii atât pentru RM, cât şi pentru UE. Astfel, UE a acordat ţării noastre cote pentru tarifele duty-free pentru cereale, carne de porc şi de pasăre, produse lactate şi un număr mare de produse adiţionale. RM, la rândul său, a acordat cote pentru tarife duty-free şi eliminarea progresivă a taxelor vamale pentru anumite produse aplicând o perioadă de tranziţie mai îndelungată, de până la 10 ani. Adică, Acordul oferă pentru produsele şi domeniile mai sensibile mai mult timp pentru a se adapta la un mediu mai competitiv. Taxele de export vor fi eliminate din start.
Astfel, capitolul măsurile sanitare şi fitosanitare (SFS, prevede facilitarea comerţului cu animale şi plante, precum şi cu produse de origine animală şi vegetală, cu menţinerea nivelului de protecţie al Părţilor. Părţile vor stabili o înţelegere mutuală privind standardele bunăstării animalelor, luând în considerare cadrul stabilit de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor. Odată ce Republica Moldova va racorda legislaţia din domeniul SFS la cea europeană, regimul sanitar şi fitosanitar va fi considerat echivalent celui din UE. O asemenea recunoaştere va crea încredere în regimul sanitar şi fitosanitar al RM şi doar autorităţile statului vor fi responsabile pentru autorizarea exportului. Adică, produsele moldoveneşti care nu sunt admise în UE din motive ce ţin de SFS (produse de origine animală, lactate etc.), vor fi admise pentru comercializare pe piaţa europeană împreună cu produsele originare din UE.
Implementarea Capitolului SFS şi supravegherea reformelor în acest sector vor fi supravegheate de un sub-comitet creat de RM şi UE în cadrul Acordului. Acesta va monitoriza progresul procesului de armonizare a legislaţiei şi va oferi recomandări şi soluţii ce ţin de comerţ.
Cât priveşte barierele pentru comerţul cu bunuri, ce nu ţin de taxele vamale (bariere netarifare), dar, în special, de tratamentul produselor după ce sunt importate, Acordul păstrează regulile de bază ale OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului), precum tratamentul naţional (cerinţa de a trata produsele străine admise pe piaţa RM în acelaşi mod în care sunt tratate produsele naţionale), interzicerea barierelor nejustificate în faţa comerţului, spre exemplu în sectorul sanitar sau fito-sanitar sau cu privire la standardele tehnice, în activitatea întreprinderilor comerciale de stat, etc.
Capitolul instrumente de protecţie a comerţului (măsuri antisubvenţie şi salvgardare) prevede drepturile şi obligaţiile ce vor fi aplicate pentru a asigura un tratament nepărtinitor. DCFTA va creşte transparenţa investigaţiilor şi Părţile vor determina un mecanism de cooperare în privinţa măsurilor de protecţie. Totodată, Republica Moldova îşi va adapta progresiv reglementările şi standardele tehnice la cele europene.
Capitolul facilitarea procedurilor vamale şi a comerţului va consolida cooperarea referitoare la vamă şi va simplifica cerinţele şi formalităţile vamale, prevenind, totodată, fraudele vamale prin, de exemplu, declararea incorectă a originii produselor. Autorităţile vamale vor asigura ca doar bunurile din R. Moldova şi cele din UE să beneficieze de prevederile Acordului. DCFTA conţine prevederi stricte privind retragerea temporară a preferinţelor în cazul cooperării insuficiente dintre autorităţile vamale.
Acordul cuprinde, pe lângă anexe şi două protocoale. Aceste prevederi asigură regulile generale aplicabile procesului de racordare a legislaţiei RM la cea a UE, în sectoarele ce ţin de comerţ.
Protocolul I: Cu privire la definirea conceptului de “produse de origine” şi metodele de cooperare administrativă, defineşte “naţionalitatea” economică a produselor, necesară pentru a determina taxele aplicabile acestora în procesul comerţului (import/export). În DCFTA, regulile se bazează pe criteriile stabilite pentru a administra relaţiile comerciale preferenţiale, care oferă un tratament deosebit de avantajos bunurilor din ţara respectivă. Implementarea acestor reguli se bazează pe autorităţile vamale ale UE şi ale RM, care sunt responsabile de asigurarea faptului că doar produsele RM şi ale UE beneficiază de prevederile avantajoase ale Acordului.
Protocolul II: privind asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal, creează un cadru legal pentru cooperarea dintre autorităţile competente ale Părţilor în soluţionarea abaterilor şi/sau fraudelor vamale.
Cristina MIRON
