Politica fiscală şi vamală pentru 2018. Cu ce noutăţi vine Ministerul Finanţelor?

Deja de o săptămână se află în atenţia opiniei publice proiectul Politicii fiscale şi vamale pentru 2018. Ministerul Finanţelor a propus documentul spre consultări la sfârşitul lunii iunie.

Cu ce noutăţi vine proiectul ce stabileşte regulile de joc pentru oamenii de afaceri, dar şi populaţie?

Noutatea cea bună, se pare, este că proiectul a fost făcut public la mijloc de an şi are şansă mare să fie adoptat în termenele stabilite. Astfel, poate prima oară în ultimii cinci ani, vom intra într-un ciclu financiar cu o politică deja adoptată. Este adevărat că documentul mai are o perioadă lungă de parcurs: avizare la nivel de ministere şi departamente, aprobare în şedinţă de Guvern şi examinare în Parlament, însă lucrurile s-au mişcat din loc.

În al doilea rând, pentru prima oară vor fi stabilite reguli de joc, de ordin fiscal şi vamal, pe o perioadă de trei ani, 2018–2020, iar aceasta înseamnă stabilitate, claritate, previzibilitate şi siguranţa că peste un an ele nu vor fi schimbate, dar vor urma cursul actului legislativ.

Cele mai importante măsuri ce se regăsesc în proiectul de lege sunt:

  • Armonizarea legislaţiei fiscale în partea ce ţine de TVA şi accize la directivele Europene, în conformitate cu calendarul stabilit (redefinirea noţiunilor, locul prestării serviciilor etc.)
  • Simplificarea modalităţii de calcul a uzurii (amortizării) în scopuri fiscale;
  • Eliminarea treptată a facilităţilor fiscale şi vamale acordate magazinelor cu activitate în regim duty-free;
  • Simplificarea condiţiilor de acordare a statutului de exportatori, aprobat pentru agenţii economici autohtoni care efectuează operaţiuni de export.

Perfecţionarea impozitului pe avere prin extinderea bazei de aplicare a acestuia asupra altor componente ale averii şi anume autoturismele cu o valoare mai mare de 1,5 milioane de lei.

Ministerul Finanţelor anunţă că documentul are ca finalitate creşterea încasărilor fiscale, stabilirea regulilor clare de impozitare bazate pe echitate şi simplitate fiscală, cât şi asigurarea unei previzibilităţi a politicii şi legislaţiei fiscale care să stimuleze crearea unui mediu investiţio­nal atractiv în Republica Moldova.

La capitolul impozitul pe venit, se propune majorarea mărimii tranşelor de venit impozabile, precum şi a mărimii scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi scutirii anuale pentru persoanele întreţinute. Acestea vor fi ajustate la rata inflaţiei de 5 la sută, prognozată pentru 2018–2020.

Venitul anual impozabil al persoanelor fizice de până la 33 000 lei va fi impozitat în 2018 la o cotă de 7 la sută, faţă de 31 140 lei în prezent, iar pe venitul impozabil ce depăşeşte 33 000 de lei va fi aplicată o cotă de 18 la sută. Proiectul de lege stipulează creşterea scutirii personale pentru persoanele fizice de la 10 620 lei la 11 280 lei. Persoanele juridice vor achita un impozit de 12 la sută, iar gospodăriile de fermier de 7 la sută.

La fel, politica bugetar-fiscală pentru 2018 prevede excluderea din categoria subiecţilor impunerii în regimul fiscal aplicat în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii a agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de management sau de consultanţă este mai mare de 70% pentru perioada fiscală precedentă din total venituri. Astfel, această categorie de agenţi economici urmează să achite impozitul pe venit conform normelor general stabilite. Măsura are drept scop prevenirea cazurilor de optimizare fiscală în partea ce ţine de impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător.

O altă propunere se referă la majorarea impozitului pe venitul persoanelor fizice, de la 3% la 5%, obţinut din livrarea producţiei agricole către agenţii economici.

Potrivit proiectului, cota accizei la băuturi alcoolice, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie va fi ajustată la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2018. Cotele vor fi stabilite pentru o perioadă de 3 ani. În vederea asigurării atingerii minimului cotei accizei la produsele din tutun prevăzut de directivele UE, se propune majorarea până în anul 2020 a cotei ad-valorem de la 12% până la 13%, şi cotei fixe de la 360 lei până la 540 lei pentru 1000 de ţigarete. Ministerul Finanţelor propune să fie stabilită pentru 2018 o acciză de 12 la sută plus 410 lei. Se planifică majorarea pe etape a accizelor la ţigările cu filtru şi fără filtru în următorii ani, ca până în 2025 acciza să constituie cel puţin 90 de euro pentru 1000 de ţigări, indiferent de preţul mediu cu amănuntul.

Ţinând cont de faptul că pe piaţă cresc vânzările de ţigări fără filtru, proiectul prevede modificarea formulei calculării accizei la ţigările fără filtru din contul introducerii părţii ei ad valorem. Astfel, dacă în anul 2017 acciza la ţigările fără filtru este de 120 de lei pentru o mie de bucăţi, apoi în anul 2018 acciza la aceste ţigări va ajunge la nivelul de 350 de lei + 3% pentru o mie de bucăţi, în anul 2019 – 460 de lei + 6% pentru o mie de bucăţi.

Astfel, ţigările în Republica Moldova vor continua să se scumpească. O veste proastă pentru fumători, dar şi o descurajare pentru a-i determina să se lase de fumat.

Potrivit documentului, acciza la motorină va fi majorată de la 1926 de lei până la 2092 de lei pentru o tonă, iar acciza la păcură va fi menţinută la nivelul de 409 lei pentru o tonă.

Se propune perfecţionarea impozitului pe avere prin extinderea bazei de aplicare a acestuia asupra altor componente ale averii, ceea ce va permite statului să focuseze aplicarea impozitului pe avere pe persoanele care deţin averi nu doar sub formă de bunuri imobiliare, dar şi sub forma unor bunuri mobile, în cazul dat autoturisme cu o valoare mai mare de 1,5 milioane de lei.

Ministerul Finanţelor propune să fie exclusă suprafaţa în mărime de 120 metri pătraţi ca şi criteriu de determinare a subiectului impozabil a averii. Accentul va fi pus pe valoarea averii persoanelor.

Anularea facilităţilor fiscale şi vamale pentru magazinele ce activează în regim duty-free aflate pe teritoriul ţării sau la intrarea în ţară (Aeroport, Leuşeni, Criva, Chişinău) se va face de la 1 iulie 2018, până la expirarea licenţei care este valabilă la data intrării în vigoare a legii. Proiectul mai prevede anularea, la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, a facilităţilor fiscale şi vamale pentru magazinele ce activează în regim duty-free către ieşirea din ţară la punctele internaţio­nale de trecere a frontierei de stat, precum şi cele aflate în regiunea transnistreană pentru care nu este implementat un mecanism care să asigure că marfa este comercializată persoanelor care ies din ţară.

În vederea promovării exporturilor, se propune simplificarea condiţiilor de acordare a statutului de exportator probat prin reducerea termenului de derulare a tranzacţiilor de export de la 3 ani la 1 an, efectuarea exporturilor de mărfuri originare din Republica Moldova în mod frecvent şi regulat, dar cel puţin 5 exporturi de mărfuri originare din Republica Moldova în 3 luni calendaristice consecutive, precum şi neobligativitatea de a avea lipsa datorii­lor faţă de bugetul public naţional.

Potrivit proiectului, bunurile aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară străină sunt scutite de TVA la import, cu condiţia ca acestea să nu fie introduse în scopuri comerciale şi valoarea acestora să nu depăşească 300 euro de persoană. În cazul călătorilor care folosesc transportul aerian şi al celor care folosesc transportul maritim, pragul financiar pentru bunurile aflate în bagajele personale ale călătorilor este de 430 euro.

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, a declarat presei că examinarea politicii bugetar-fiscale pentru anul 2018 va avea loc în luna octombrie. El a mai spus că documentul se află „pe ultima sută de metri”.

Vlad Bercu

Numarul ziarului: 
Nr.28 (700) din 12 iulie 2017