Deşi au trecut opt ani de la declanşarea crizei mondiale, economia Moldovei rămâne anemică şi lipsită de o creştere sustenabilă bazată pe producţie. Principalul pilon pe care se sprijină economia ţării este agricultura care rămâne strict dependentă de condiţiile climaterice.
“Criza financiară internaţională a afectat în special bursele şi economiile americane, europene şi cele din Asia de Sud-Est. Acest fenomen este pe deplin explicabil: multe căderi ale burselor, care adesea au la bază factori emoţionali, sunt urmate de faza în care investitorii încep să analizeze raţional evenimentele petrecute, precum şi viitoarele efecte ale acestora. În această fază, investitorii înţeleg că, spre deosebire de alte pieţe emergente, Europa de Est nu este foarte dependentă de economia americană. Adăugând acestui factor o bună diversificare a portofoliului şi mizând pe investiţii pe termen lung, viitorul fondurilor axate pe ţările Europei de Est ar putea fi mai optimist”, susţine centrul Analitic Expert Grup.
În Republica Moldova sunt foarte puţini investitori străini, acţiunile cărora se cotează la bursele financiare internaţionale. Cât priveşte companiile autohtone, doar două sunt cotate la bursele unor state din UE.
Totodată, pentru Republica Moldova este specific un coeficient redus de monetizare a economiei, absenţa unei pieţe de capital dezvoltate, integrarea limitată a fluxurilor financiare naţionale pe piaţa financiară internaţională, precum şi interdependenţa slabă a cererii şi ofertei de capital cu piaţa financiară internaţională, sporirea volumului de bani al sectorului privat şi al populaţiei, deţinuţi în euro, precum şi condiţii mult mai severe de creditare (dobânda, gajul).
În iunie 2009, FMI a caracterizat situaţia macroeconomică a Moldovei în felul următor: “La fel ca majoritatea ţărilor din regiune, Moldova a fost lovită dur de criza economică mondială. PIB-ul real este proiectat să se contracteze cu cel puţin 9% în 2009 şi există semne îngrijorătoare de deflaţie. Pieţele de export s-au contractat, iar investiţiile străine directe şi remitenţele s-au prăbuşit brusc. Se preconizează ca deficitul de cont curent să rămână mare, în ciuda contracţiei rapide a importurilor. Începe să se manifeste o lipsă consistentă de finanţare externă, din cauza scăderii influxului de capital”.
Astfel, în anul 2009, an ce a precedat criza, PIB-ul ţării s-a redus cu 6%, în anul următor creşterea a fost una impunătoare de 7,1% datorită bazei de comparaţie mici. Economia Moldovei a avut o evoluţie pozitivă până în anul 2014 când a înregistrat un avans de 4,8%, iar în anul 2015 economia s-a redus cu 0,5%. Cauza a fost dispariţia unui miliard USD din sistemul bancar moldovenesc şi criza din Rusia care a dus imediat la deprecierea leului moldovenesc. Astfel, la 16 februarie 2015 moneda naţională a atins cel mai redus nivel faţă de dolar din ultimii 21 de ani. Leul moldovenesc a scăzut cu 5,3% la 20,475 unităţi pentru un dolar, cea mai joasă cotaţie începând cu 1994.
În urma recesiunii care se abătuse asupra Republicii Moldova, Banca Naţională prin efecte monetare a încercat să atenueze efectele crizei. A majorat rata de bază până la 19,5% anual şi norma rezervelor obligatorii până la 35%. În urma politicii monetare restrictive, băncile comerciale au scumpit creditele până la 24%. Iar acest lucru a fost un şoc pentru că economia fragilă nu se poate împrumuta la rate ridicare, ceea ce a făcut ca o parte din business să-şi reducă volumul producţiei.
“Provocarea principală a economiei moldoveneşti nu este recesiunea, ci mai curând nivelul scăzut de imunitate faţă de şocurile negative şi capacitatea slabă a autorităţilor-cheie de a contracara criza. În particular, economia naţională era total nepregătită pentru o criză atât de severă: deficitul bugetar aflat în creştere (estimat la 3% din PIB pentru 2015 – nivelul optimal este de circa 1% din PIB), nivel redus al rezervelor valutare (acoperă circa 3 luni de importuri – la limita nivelului acceptabil) şi un sector bancar slăbit în urma falimentării a trei bănci care reprezentau o treime din activele sistemului. Aceste probleme sunt agravate de faptul că instituţiile-cheie care trebuie să intervină de urgenţă în vederea stabilizării macroeconomice sunt fie paralizate de criza politică, fie nu dispun de resurse tehnice şi financiare. Astfel, în lipsa unui Guvern funcţional, procesul de reforme este blocat, bugetul pentru anul viitor nu este aprobat, iar în suprapunere cu criza de management din cadrul BNM, aceasta nu permite negocierea unui nou memorandum cu FMI şi, respectiv, deblocarea finanţării din partea partenerilor de dezvoltare”, constată Expert Grup.
Incertitudinea economică şi politică a marcat puternic activitatea investiţională în 2015. Răcirea cererii interne, nivelul redus al creditării şi confidenţa scăzută a antreprenorilor au determinat declinul investiţiilor private în Moldova, care probabil se vor menţine pe un trend descendent inclusiv până în 2016. Adiţional, constrângerile bugetare curente nu doar împiedică creşterea investiţiilor publice, dar prezintă o barieră şi pentru investiţiile urgente şi strict necesare. Mai mult ca atât, situaţia politică instabilă a determinat şi reducerea resurselor externe pentru finanţarea investiţiilor.
Sectorul bancar, fiind în mod tradiţional un pilon al stabilităţii economiei, s-a transformat în veriga slabă a acesteia. Deşi majoritatea băncilor rămân suficient capitalizate, falimentul a trei bănci importante a erodat încrederea populaţiei în întregul sistem bancar şi a scos în evidenţă importante carenţe la capitolul guvernanţei corporative în bănci, precum şi la capitolul eficienţei supravegherii bancare. Una din măsurile imediate care urmează a fi adoptată de urgenţă de către autorităţi ţine de adoptarea unei Legi cu privire la stabilizarea şi reforma sistemului bancar.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în trimestrul doi din 2016, economia Moldovei a înregistrat un avans de 1,8%. Principalele domenii care au contribuit la creşterea economiei au fost comerţul cu ridicata cu o valoare adăugată brută (VAB) de 4,1%, informaţii şi comunicaţii – VAB 4,1% şi agricultura cu o valoare adăugată brută de 4,1%.
BERD anticipează o stagnare în 2016 şi o creştere economică de 2% în 2017, potrivit ultimului raport al BERD „Perspectivele Economice Regionale”.
Riscurile ce pot duce la recesiune sunt: „vulnerabilităţile semnificative în sectorul financiar, scăderea remitenţelor, recesiunea economică în Federaţia Rusă, provocări în executarea bugetului de stat din cauza diminuării asistenţei financiare externe”. Evoluţia economiei moldoveneşti în 2016 va depinde foarte mult de performanţa sectorului agricol şi situaţia din sectorul bancar, mai apreciază experţii BERD. Printre momentele pozitive experţii remarcă şi încetinirea ritmurilor de scădere a exporturilor, importurilor şi transferurilor băneşti din străinătate.
BERD a revizuit în creştere prognoza pentru Europa de Est şi Caucaz, regiune din care face parte şi R. Moldova, de la minus 0,2 la sută, cât anticipa în noiembrie anul trecut, la 1,4% în luna mai, ca urmare a unor aşteptări mult mai optimiste privind evoluţia economiilor unor ţări ca Belarus şi Azerbaidjan. Prognozele referitoare la Ucraina şi Federaţia Rusă au rămas neschimbate, stagnare la cota zero şi, respectiv, o scădere de 12%.
Ministerul Economiei prognozează o creştere a PIB-ului de 1% în 2016 şi 2,5% în 2017, FMI – de 0,5 şi, respectiv, 2,5%, iar Banca Mondială anticipează o creştere cu 0,5 la sută a economiei Republicii Moldova în 2016 şi 4% – în 2017.
Economia Republicii Moldova rămâne subdezvoltată în condiţiile în care agricultura rămâne ramura cu cea mai mare pondere în PIB, iar investiţiile străine în Republica Moldova se lasă aşteptate ca urmare a situaţiei incerte, dar şi a problemelor din sectorul bancar moldovenesc.
Victor URSU
