Interviu cu Oana Mihaela Motoi, manager Servicii de asistenţă fiscală, KPMG Moldova
– Politica bugetar-fiscală pentru 2016, aprobată recent de Guvern, conţine şi ajustări de legislaţie în domeniul administrării fiscale şi vamale. Cât de importante vi se par acestea şi dacă putem vorbi despre o tendinţă stimulatorie pentru mediul de business autohton sau, din contra, politicile trasate de stat ar putea fi restrictive?
– Aş începe prin a spune că este destul de greu a evalua rezultatele politicii fiscale şi vamale propuse pentru anul 2016 la moment. E cert că sunt anumite companii care pot avea avantaje de pe urma modificărilor, precum şi companii care nu. La momentul la care a fost remis primul proiect de politică fiscală şi vamală pentru 2016 au fost mari discuţii, în principiu, pe marginea mecanismului preţurilor de transfer, ce se întâmplă cu ele – vor intra sau nu în vigoare. În ultimul draft, însă, a fost exclusă această prevedere, dar din discuţiile informale care au însoţit dezbaterile publice ale documentului am desprins că se doreşte, totuşi, implementarea mecanismului începând cu 2017 pentru tranzacţiile între nerezidenţi şi din 2018 – pentru rezidenţi. Ca şi modificări care s-au produs şi ceea ce a rămas în proiectul final nu mi se par unele care ar avea un impact major asupra businessului din Republica Moldova. Cred că sunt şi modificări favorabile, şi modificări mai puţin favorabile pentru contribuabili, însă în mare parte, nota proiectului pare a fi una destul de pozitivă.
– Aţi menţionat preţurile de transfer. Sunt gata companiile, e vorba în special de corporaţii, să aplice în activitatea lor acest mecanism?
– Experienţa mea personală mi-a demonstrat că pentru schimbare niciodată nu eşti gata, dar în momentul în care eşti pus în faţa faptului împlinit, vei fi gata! Din discuţiile cu mediul de business, se aşteaptă ca legislaţia în materie de preţuri de transfer să genereze un impact semnificativ asupra afacerilor companiilor din Republica Moldova, impact ce ar putea provoca o reevaluare a deciziilor de investiţii. Din experienţa noastră practică, dacă ar fi să discutăm despre corporaţii, aşteptările pentru filialele locale ale companiilor internaţionale sunt pozitive, de cele mai multe ori, grupurile internaţionale aplicând o politică unitară în materie de preţuri de transfer extinsă asupra afacerilor întregului grup (afaceri ce ar include şi Republica Moldova).
– În fiecare an se merge pe majorarea amenzilor şi accizelor, mai ales a ultimelor. Totuşi, experienţa din anii precedenţi a demonstrat că majorarea accizelor şi a tarifelor nu au condus la rezultatele scontate, adică la majorarea acumulărilor la buget. Pe ce mizează acum Ministerul Finanţelor când propune o nouă serie de majorări pentru anul curent? Nu sunt alte mecanisme de management bugetar care să asigure un flux mai mare de contribuţii la haznaua statului?
– Răspunsul aş putea spune, este unul simplu. Se doreşte aderarea la Uniunea Europeană, iar potrivit Acordului de Asociere, se urmăreşte o armonizare a legislaţiei locale în materie de impozite directe la legislaţia Uniunii Europene. Pentru aceasta, măsurile care se încearcă a fi implementate în Republica Moldova au o legătură anume cu acest Acord. Lucrurile trebuie privite, de fapt, în perspectiva favorabilă a ceea ce ar putea să aducă viitorul şi nu la impactul imediat care ar putea surveni odată cu aplicarea lor. Adică este clar că toate aceste modificări propuse ar putea, pe de o parte, să atragă mai mulţi bani la bugetul de stat, iar pe de altă parte, scopul final şi obiectivul acestor modificări este acela de a armoniza legislaţia cu ceea ce cere UE pentru condiţia de aderare.
– Mai trebuie să înţeleagă acest lucru şi industriile care cad sub incidenţa modificărilor respective...
– Nimic nu este uşor. Din experienţa mea, acumulată în România şi din discuţiile mele cu colegii din alte ţări, pot spune că o piaţă reacţionează la schimbări mai greu la început, dar odată ce se produce schimbarea, se merge mai departe mult mai uşor. Şi în România această cale a fost grea şi mai este, într-o oarecare măsură, dar şi beneficiile sunt incomparabil mai bune faţă de ceea ce era înainte.
Partea bună a lucrurilor în Republica Moldova este că autorităţile acordă mai mult timp pentru discuţiile cu businessul decât în alte ţări. În sensul că an de an, pe acest proiect de politică bugetar-fiscală se poartă discuţii, la fel cum sunt acceptate argumente pro şi contra sau modificări acceptate şi modificări excluse. Mi se pare că există o deschidere mare din partea autorităţilor de stat cu companiile şi aceste discuţii au pe alocuri, în măsura în care este posibil, şi impactul favorabil aşteptat de mediul economic.
– Punctul cel mai sensibil pentru agenţii economici mari este rambursarea TVA-ului. Proiectul conţine anumite restricţii, lucru care ar putea lipsi companiile de lichidităţi, fiindcă e vorba de o perioadă mare de rambursare în cazul investiţiilor capitale, spre exemplu. Cum vedeţi Dvs. că ar fi optim pentru business?
– Sunt, într-adevăr, anumite restricţii în procedura de rambursare a TVA-ului, în sensul că, dacă până în prezent, creanţele unei companii către bugetul de stat ar fi putut fi compensate cu datoriile respectivei companii către un terţ, odată cu implementarea noului proiect, acest fapt nu va mai fi posibil.
Sigur că mediul de business şi-ar dori să beneficieze în continuare de această facilitate. Însă, am putea menţiona că va exista în continuare posibilitatea de a compensa sume plătite în plus către bugetul de stat cu alte impozite şi taxe viitoare. Practic, până la urmă, companiile care au de recuperat bani de la stat vor beneficia şi pe viitor de posibilitatea compensării respectivelor sume cu alte taxe şi impozite viitoare.
– Unul dintre cele mai importante amendamente la document prevede introducerea impozitului pentru persoanele fizice care deţin o avere cu o valoare estimativă de peste 1,5 mil. lei. La prima vedere, este o modificare care se cerea de mai mult timp şi care ar putea spori acumulările la bugetul de stat. Însă, apare o întrebare logică – cum va putea controla statul acest proces?
– Aşa cum este legislaţia propusă la moment, se pare că oficiile cadastrale sunt cele care urmează a se asigura că agenţii economici ce vor face subiectul acestui impozit vor fi corect identificaţi şi că mărimea impozitului va fi corect evaluată şi colectată. Timpul ne va arăta cum anume se va efectua efectiv implementarea practică a acestui nou concept în situaţia adoptării lui.
– O altă prevedere care a stârnit reacţii negative este impozitul pentru autoturisme. Până la urmă s-a stabilit că nu e un impozit nou, doar că banii vor fi direcţionaţi către primării pentru reparaţia şi mentenanţa drumurilor. E o schimbare utilă? Afectează sau nu agenţii economici, spre exemplu cei care se ocupă de transportul internaţional?
– Din punctul nostru de vedere, singurul impact din această modificare este că se schimbă contul în care se face achitarea. Şi, în acelaşi timp, se modifică denumirea plăţii, din taxa rutieră în impozit pe autoturisme. Dacă anterior, banii mergeau în Fondul Rutier, de acum încolo ei vor fi direcţionaţi către bugetele locale. În situaţia în care decizia autorităţilor este că banii vor fi direcţionaţi către primării pentru reparaţia şi mentenanţa drumurilor, am putea spune că schimbarea este clar una utilă.
– Codul Fiscal defineşte o noţiune nou – conformarea benevolă. Ce înseamnă aceasta şi pe cine vizează?
– Conformarea benevolă ne vizează, de altfel, pe toţi – persoane fizice şi juridice. Cel mai probabil această clarificare suplimentară vine tot din dorinţa Republicii Moldova de a adera la UE. Până în prezent exista o prevedere în Codul fiscal în acest sens, noua propunere venind cumva în completarea prevederii existente. Se doreşte conformarea agenţilor economici la ceea ce reprezintă achitarea de taxe şi impozite în mărime în care ele sunt şi la timpul potrivit către bugetul de stat. Oarecum am putea spune că introducerea acestei noţiuni de conformare benevolă vizează şi o educare a populaţiei de a respecta normele în acest sens.
– Dar ce prevederi din proiect vi se par că ar avea un impact benefic asupra economiei reale, să zicem pentru companiile care operează cu tranzacţii de import-export? Ce facilităţi fiscale se întrezăresc în document, pentru companii, dar pentru persoanele fizice?
– În fiecare an sunt introduse modificări care pot fi interpretate ca fiind favorabile şi mai puţin favorabile, în funcţie de impactul pe fiecare industrie în parte. Anul acesta, cred că această modificare a perioadei în care se pot deduce pierderile fiscale ar putea fi calificată ca o prevedere favorabilă pentru toţi agenţii economici. Totuşi, cum am menţionat mai devreme, proiectul de anul acesta nu pare cu un impact atât de mare încât să putem spune că se poate evalua într-un mod favorabil sau mai puţin favorabil proiectul care a rămas în forma spre adoptare. Probabil că marele avantaj pentru companii, care decurge din document, este perioada de deducere a cheltuielilor fiscale pentru că în momentul în care începi o investiţie este clar că nu poţi obţine profit din primul an şi e posibil să nu se întâmple nici din următorii trei-patru ani. În acest caz, este o facilitate care permite companiilor să-şi evalueze afacerea mult mai corect. Sigur că au fost şi sunt foarte multe discuţii pentru investitori. Astfel, s-au reluat discuţiile pe încheierea şi semnarea Tratatului cu Franţa privind dubla impunere, iar în condiţiile în care în Moldova există mai multe companii cu acţionariat francez se cresc orizonturile către şi mai multe investiţii din această ţară. Acum rămâne de văzut şi pe legislaţia locală ce schimbări vor urma. Este clar că şi în legislaţia în materie de impozite directe aşteptăm modificări care survin în lumina obiectivului de aderare la UE, modificări ce vin în lumina recomandărilor UE.
Lilia Platon
