Moldovenii nu se lasă intimidaţi de veniturile mici din salarii şi au început anul îndatorându-se la bănci într-o proporţie mai mare decât în prima lună din 2017. Instituţiile financiare au început goana după persoanele fizice, fiind de fapt şi cei mai buni debitori.
În ianuarie 2018, creditele acordate persoanelor fizice au constituit 7,6 miliarde de lei, cu 18,7% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNM. Evoluţia foarte bună de la începutul anului a surprins, în condiţiile în care cea mai mare parte a bancherilor anticipau o încetinire a creditării pentru consum la început de 2018, pe fondul incertitudinilor salariale.
Este într-adevăr o evoluţie bună. Avansul creditării de la începutul anului este practic un efect al majorării salariilor din 2017 în sectorul privat cu 5,2% ajustat la indicele preţurilor de consum şi în cel public unde creşterea a fost de 18%. Aceste majorări salariale au dat încredere populaţiei să se angajeze în proiecte de investiţii. Şi Banca Naţională a dat un semnal pozitiv pieţei prin menţinerea ratei de refinanţare la 6,5% anual ca urmare a presiunilor dezinflaţioniste pe parcursul anului 2018. “Plasarea continuă a activităţii economice sub nivelul său de echilibru, deşi cu deviere în descreştere, va genera presiuni dezinflaţioniste. Aceasta, împreună cu baza înaltă din anul trecut şi ajustările considerabile la preţurile reglementate, va genera o scădere rapidă a inflaţiei în perioada următoare”, potrivit BNM.
Totodată, băncile şi-au dezvoltat produsele şi au tehnologizat fluxul operaţional, oferind creditele mai rapid persoanelor fizice după ce piaţa non bancară a înregistrat un avans considerabil.
“În prezent asistăm la o creştere fără precedent a creditării non bancare pe fundalul crizei bancare prin care a trecut Republica Moldova după anul 2014. Sectorul non bancar înregistrează o creştere de 25% dublându-şi creditele oferite economiei, dar şi ponderea în volumul împrumuturilor acordate – la 16% şi cel mai probabil va depăşi 20–25% în câţiva ani. Creditarea economiei a fost stopată, iar majorarea împrumuturilor sectorului bancar şi nebancar are loc pe seama persoanelor fizice. Aceasta ne duce la ideea că Republica Moldova trebuie să regândească tot sistemul financiar. Băncile şi sectorul non bancar sunt prea puţine, în condiţiile în care cererile de finanţare nu sunt acoperite şi asistăm de fapt la un blocaj pe fundalul majorării depozitelor populaţiei”, susţine economistul Veaceslav Ioniţă.
Potrivit lui, criza din sistemul bancar cât nu ar părea de paradoxal, dar tot a încurajat creditele ipotecare. După 2014 până în prezent scade continuu creditarea persoanelor juridice. Însă creditarea persoanelor fizice creşte atât la bănci, cât şi în sectorul nebancar. Ponderea creditelor pentru persoanele fizice în totalul împrumuturilor bancare s-a dublat de la 11,6% în 2014 la 23,2% în 2017. Persoanele fizice sunt unica scăpare pentru bănci.
În ceea ce priveşte ratele dobânzilor, în prima lună a anului 2018 dobânda medie a fost de 9,80%, diminuându-se cu 1,75 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, comparativ cu luna precedentă, rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordate în monedă naţională a crescut cu 0,22 puncte procentuale.
Creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani au fost cele mai atractive. În luna ianuarie 2018, ponderea lor a constituit 45,93 din volumul total al creditelor în monedă naţională. Rata medie a acestor credite a fost de 9,55% (în creştere cu 0,38 puncte procentuale faţă de luna anterioară).
Ponderea majoră a creditelor noi acordate în monedă naţională, 55,83% din volumul total al creditelor în monedă naţională, le-a revenit creditelor acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 10,20 la sută. În acelaşi timp, persoanelor fizice le-au fost acordate credite în monedă naţională cu o rată medie de 9,30%.
Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută în perioada de referinţă a constituit 4,94%, fiind cu 0,32 puncte procentuale inferioară celei din luna ianuarie 2017. Comparativ cu luna anterioară, rata medie a crescut cu 0,28 puncte procentuale. În luna de raportare, creditele noi în valută au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 4,90%, constituind 97,67% din totalul creditelor în valută.
Cele mai solicitate credite în valută au fost creditele pe termene de la 2 până la 5 ani (51,13% din totalul creditelor în valută), fiind acordate cu o rată medie a dobânzii de 5,02%.
Sistemul bancar moldovenesc este slab dezvoltat şi împreună cu companiile de microfinanţare sunt singura sursă de bani pentru business şi persoanele fizice.
“Bankingul operaţional este foarte dezvoltat, chiar mai bun decât în România. Există sisteme care îţi permit să vezi orice garanţie dacă e grevată de sarcini fără să mergi la notar sau cadastru. Ba mai mult, poţi verifica cazierul fiscal şi judiciar al oricărei persoane. Partea cea mai proastă este guvernanţa corporativă din bănci”, declara într-un interviu pentru Ziarul Financiar, Ionuţ Pătrăhău, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Carpatica şi în board-ul Victoriabank.
Veaceslav Ioniţă afirmă că în prezent băncile finanţează VMS, practic unicele documente care circulă în RM, de aceea autorităţile trebuie să creeze premise pentru dezvoltarea altor instrumente financiare cum ar fi emiterea obligaţiunilor de către companii şi de către autorităţile publice locale. Astfel, va fi oferită oportunitatea agenţilor economici şi populaţiei de a finanţa businessul şi autorităţile, evitând sistemul bancar şi non bancar. Un instrument care trebuie dezvoltat sunt hârtiile de valoare ale entităţilor private şi anul acesta în premieră compania vinicolă Purcari a făcut o emisiune de acţiuni la Bursa de la Bucureşti. Este o cotitură, deoarece companiile private devin deschise, transparente cu acces la piaţa de capital. Este un instrument nou care permite dezvoltarea obligaţiunilor. Iar Republica Moldova trebuie să vadă cum poate integra bursa de la Chişinău într-o bursă regională cu cea de la Bucureşti sau Budapesta.
“Republica Moldova are nevoie de o piaţă dezvoltată a obligaţiunilor corporative, după ce pe parcursul ultimilor ani agenţii economici au mizat doar pe instrumentele oferite de sistemul bancar. Crearea pieţei obligaţiunilor corporative va oferi agenţilor economici oportunităţi noi de finanţare cu costuri mai mici comparativ cu cele aplicate în sectorul bancar. În toată lumea obligaţiunile corporative sunt mai atractive decât creditele, deoarece dobânzile sunt mai mici, iar crearea pieţei obligaţiunilor va oferi economiei noi oportunităţi de creştere”, declara într-un interviu fostul directorul USAID Moldova, Gary Linden.
Mai multe voci susţin că Republica Moldova are nevoie şi de promovarea unor politici inovative şi eficiente din prisma creării vehiculelor investiţionale precum fondurile de pensii şi fondurile de investiţii. O alternativă ţine de acordarea unor stimulente fiscale pentru propulsarea fondurilor de pensii private. Deducerea fiscală a contribuţiilor achitate în contul fondurilor private de pensii ar putea demara dezvoltarea acestui segment al pieţei financiare. O altă recomandare ţine de implementarea graduală a fondurilor de pensii obligatorii.
Victor URSU
