Tot mai puţine afaceri sunt lansate în Republica Moldova. Această concluzie poate fi desprinsă analizând datele făcute publice de Camera Înregistrării de Stat a R. Moldova. Statisticile respective relevă că în ultimii şapte ani, numărul întreprinderilor înregistrate în Republica Moldova se află într-o continuă descreştere. Cum explică această situaţie specialiştii de la Ministerul Economiei şi ce părere au experţii independenţi, Vă invităm să aflaţi din materialul ce urmează.
Valentina Veveriţă, şefa Direcţiei politici de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi profesii liberale din cadrul Ministerului Economiei (ME), afirmă că descreşterea numărului întreprinderilor noi în Republica Moldova este cauzată într-o oarecare măsură de insuficienţa de instrumente financiare. „Finanţele rămân a fi principala barieră pentru antreprenori în activitatea ce o desfăşoară, deşi cadrul legislativ naţional este complet şi nu reprezintă un obstacol pentru accesul la finanţare. În mod deosebit, acest lucru este valabil pentru întreprinderile nou-create”, este de părere Valentina Veveriţă.
Potrivit acesteia, capitalul propriu ocupă un loc important în activitatea de antreprenoriat, reprezentând, totuşi, o sursă insuficientă de finanţare pentru necesităţile, mereu în creştere, de mijloace băneşti. Posibilităţile de activitate din contul surselor proprii se diminuează de la an la an, astfel conturându-se o creştere a rolului capitalului împrumutat.
“În acelaşi timp, lipsa gajului reprezintă o barieră în accesarea unui credit. Încrederea redusă a antreprenorilor faţă de bănci care, de fapt, trebuie să fie partenerul financiar principal ai unei afaceri, de asemenea, este o lacună în acest sens”, afirmă reprezentantul ME.
Veveriţă susţine că lipsa resurselor pentru investiţii şi a mijloacelor circulante constituie un impediment pentru diversificarea producerii, ridicarea competitivităţii, dezvoltarea afacerilor mici în întreprinderi mari, internaţionalizarea IMM (încheierea de afaceri internaţionale, efectuarea exportului pe pieţele internaţionale).
La rândul său, Alexandru Fala, director de program la Centrul Analitic Independent Expert-Grup, afirmă că tendinţa de descreştere a numărului de întreprinderi noi înregistrate în R. Moldova provoacă îngrijorări. O explicaţie al acestui fapt este că oamenii nu doresc să iniţieze afaceri pentru că mediului economic nefavorabil este demotivant. O altă cauză ar fi faptul că, în linii mari, unele sectoare deja sunt consolidate şi este mai dificilă intrarea pe piaţă pentru a lansa o afacere.
„Existenţa în unele sectoare ale economiei a schemelor anticoncurenţiale, de asemenea, descurajează şi face ca lansarea afacerilor să devină puţin atractivă. Însă, cea mai gravă problemă pentru întreprinderile nou-create din R. Moldova este insuficienţa de mijloace financiare”, consideră Alexandru Fala.
În opinia acestuia, o constrângere mare pentru întreprinderile nou-create este nivelul de pregătire nesatisfăcător a forţei de muncă, inclusiv a managerilor. De multe ori, cei care se lansează în afaceri nu sunt pregătiţi şi nu deţin cunoştinţele necesare cu privire la raportarea financiară, la TVA sau chiar la factura fiscală. Însă, sunt şi oameni care, neavând o pregătire specială, reuşesc să dezvolte afaceri de succes, graţie inteligenţei lor deosebite.
Antreprenorii susţin că în procesul de lansare a afacerilor întâmpină mai multe obstacole. Printre provocările invocate de mediul de afaceri se numără:
– nivelul relativ înalt al dobânzilor la credite (inflaţia mare şi riscul înalt al ratei dobânzii; competiţia limitată în sectorul bancar);
– lipsa gajului (unele bănci solicită gaj ce depăşeşte 180% din valoarea creditului acordat);
– lipsa unei pieţe secundare suficient de dezvoltate;
– lipsa resurselor financiare pe termen lung pentru creditare;
– dezvoltarea insuficientă a intermedierii financiare şi asimetria informaţională dintre creditori şi clienţi.
Cu toate acestea, ME declară că în domeniul înregistrării întreprinderilor au fost făcute schimbări radicale care au permis reducerea termenilor de înregistrare de la 42 zile şi 11 proceduri în 2004, până la 7 zile şi, respectiv, 6 proceduri în 2013.
„Lipsa unui spor clar la crearea noilor întreprinderi în Republica Moldova este motivul perpetuării crizei economice mondiale care are impact şi asupra ţării noastre”, consideră Valentina Veveriţă.
Surse din cadrul ME declară că Guvernul întreprinde măsuri de susţinere a antreprenorilor prin diverse programe de stat, cum ar fi Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET) şi Programul de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1”, care au componenta de grant.
Programul PNAET are drept scop promovarea şi facilitarea implicării tinerilor din Republica Moldova în activitatea antreprenorială. Acesta este destinat tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani şi presupune finanţarea proiectelor investiţionale rurale prin acordarea de împrumuturi comerciale rambursabile, cu porţiune de grant, precum şi finanţarea contractelor de leasing. Suma maximă a creditelor este de 300 mii lei cu o porţiune de grant de 40% şi este oferită pe o perioadă de la 2 la 5 ani.
Programul „PARE 1+1”, are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale persoanelor plecate benevol peste hotarele ţării pentru a desfăşura activitate de muncă, în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova. Programul conţine Regula 1+1 (fiecare leu investit de către beneficiarul la Program este suplinit cu un leu din parte statului, dar nu mai mult de 200 mii lei).
La fel, activează Fondul de Stat de Garantare a Creditelor care oferă 5 produse de garantare destinate facilitării accesului la resurse creditare a subiecţilor implicaţi în activitatea antreprenorială:
1. Pentru întreprinderile active:
– garanţia – până la 50% din mărimea creditului, dar nu mai mult de 1000 mii lei;
– perioada de garantare – maxim 5 ani;
2. Pentru întreprinderile nou create, care continuă să întâmpine dificultăţi în obţinerea unui credit, atât din cauza lipsei istoriei creditare, cât şi a insuficienţei gajului:
– garanţia – până la 70% din mărimea creditului, dar nu mai mult de 500 mii lei;
– perioada de garantare – maxim 5 ani.
3. Pentru beneficiarii PARE 1+1:
– garanţia – până la 50% din mărimea creditului, dar nu mai mult de 200 mii lei;
– perioada de garantare – maxim 5 ani.
4. Pentru beneficiarii PNAET:
– garanţia – până la 50% din mărimea creditului, dar nu mai mult de 150 mii lei;
– perioada de garantare – maxim 5 ani.
5. Pentru întreprinderile exportatoare:
– garanţia – până la 50% din mărimea creditului, dar nu mai mult de 2000 mii lei;
– perioada de garantare – maxim 5 ani.
La 31 decembrie 2013, Fondul a gestionat 112 garanţii active, care au permis debursarea către agenţii economici a creditelor în sumă de 56,2 mil. lei şi au stimulat investiţii în sumă de circa 73,7 milioane lei în economia naţională, precizează reprezentanţii ME.
Pe de altă parte, expertul Alexandru Fala afirmă că mulţi agenţi economici nu sunt informaţi despre existenţa proiectelor de susţinere financiară a micului business, deşi Guvernul, în persoana ministerului economiei, derulează astfel de programe. „Cu părere de rău, informaţia despre avantajele oferite de aceste proiecte nu este suficient de bine diseminată în rândul populaţiei. Există mulţi oameni care vor să iniţieze afaceri, dar nu ştiu cum pot beneficia de asistenţă sau, în general, nu sunt la curent cu esenţa unor astfel de programe”, spune expertul.
Statisticile oficiale relevă că aproximativ 97,5% din numărul total al agenţilor economici din ţară sunt IMM, acestea participând destul de activ la fabricarea bunurilor şi prestarea serviciilor, satisfăcând cererea, în special pe piaţa internă.
În acelaşi timp, Lilia Taranenco, doctorand la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, afirmă că “durata de viaţă” a întreprinderilor mici şi mijlocii, în medie, nu este una mare. Conform analizei efectuate de Taranenco, aproximativ 25% din întreprinderile mici activează mai mult de 5 ani, 10% din întreprinderile mici activează mai mult de 10 ani şi mai puţin de 1% – peste 15 de ani. „Întreprinderile mici şi mijlocii se caracterizează prin situaţii permanente de criză sau de precriză, motivele fiind diferite”, afirmă aceiaşi sursă.
Potrivit Liliei Taranenco, recesiunea economică globală, instabilitatea politică şi legislativă, concurenţa acerbă sunt doar unii dintre factorii care agravează situaţia financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii sau chiar le duc la faliment.
La rândul său, reprezentanţii ME spun că există mai mulţi factori care au impact negativ asupra dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii din ţară. Este vorba de nivelul scăzut de elaborare şi absorbţie a inovaţiilor; competitivitatea redusă a IMM-urilor; cultura antreprenorială şi formarea profesională scăzută, dar şi cunoaşterea slabă a tehnicilor de export/acces pe pieţele externe.
Cu referire la acest subiect, expertul Alexandru Fala punctează că iniţierea unei afaceri, din start, presupune anumite riscuri. Iată de ce “supravieţuiesc” doar acei care se adaptează anumitor condiţii. „Faptul că în R. Moldova există o rată înaltă de sistare a activităţii antreprenoriale nu trebuie să ne alarmeze. Lansarea afacerilor şi stoparea lor într-o perioadă scurtă de timp este un fenomen normal. De cele mai multe ori, durata de viaţă a unei întreprinderi este dictată nu doar de mediul economic, dar şi de managementul ineficient, calificarea proastă a angajaţilor”, este de părere Alexandru Fala.
În ultimii şapte ani, numărul întreprinderilor înregistrate în Republica Moldova se află în continuă descreştere, conform datelor Camerei Înregistrării de Stat.
Astfel, în ianuarie-noiembrie 2013, în ţară au fost înregistrate 5724 întreprinderi, cifră care este comparabilă cu anul 2000, când au fost înregistrate – 5794 de întreprinderi. Punctul de vârf la acest capitol a fost consemnat în anul 2007, când la Camera Înregistrării de Stat au fost luate la evidenţă – 11 480 de întreprinderi.
În acelaşi timp, este de notat că şi numărul întreprinderilor radiate din Registrul de stat este în scădere. Astfel, în ianuarie-noiembrie 2013, au fost radiate 2521 de întreprinderi, faţă de anul 2012 când au dispărut 3218 întreprinderi. Cele mai multe companii au fost scoase de la evidenţă în anul 2011 (3430 întreprinderi), iar cele mai puţine – în anul 2004 (982 de entităţi economice).
În total, la 1 ianuarie 2014, în Republica Moldova erau înregistrate 164 566 persoane juridice şi întreprinzători individuali, dintre care:
51% – societăţi cu răspundere limitată (84 410);
40% – întreprinzători individuali (65 134);
3% – societăţi pe acţiuni (4664);
2% – cooperative (3987);
1% – revine întreprinderilor de stat şi municipale (1524);
1% – organizaţii necomerciale (1735);
celelalte 2% – revin altor forme de întreprinderi, cum ar fi filiale, reprezentanţe, societăţi în nume colectiv, societăţi în comandită, întreprinderi de arendă, întreprinderi intergospodăreşti, colhozuri, asociaţii de gospodării ţărăneşti şi alte întreprinderi, numărul cărora este echivalent cu 3 112.
Dacă e să analizăm genurile de activitate declarate la momentul înregistrării, de către cele 164 566 de întreprinderi, constatăm că cea mai mare parte a acestora, mai exact 54%, practică comerţul (30% – comerţul cu ridicata şi 24% – comerţul cu amănuntul), 12% desfăşoară activităţi în industria prelucrătoare, 6% – în domeniul agriculturii, 5% – în sfera transportului şi comunicaţiilor, 3% – sunt specializate în domeniul tranzacţiilor imobiliare, 3% – construcţii, altele 3% – revine hotelelor şi restaurantelor, 2% – practică activităţi financiare şi 1% – activează în sfera sănătăţii şi asistenţei sociale.
Întrebată cum va fi influenţată dinamica întreprinderilor mici şi mijlocii din R. Moldova de apropierea de standardele UE, Valentina Veveriţă a ţinut să remarce că apropierea şi aplicarea noilor standarde europene, cu certitudine, va genera apariţia unor noi idei de afaceri pentru IMM-urile din Moldova. Toate acestea vor depinde, în mare măsura, de nivelul implementării activităţilor inovative şi de creativitatea acestora.
„În procesul de integrare şi de concurenţă mondială, utilizarea eficientă a instrumentelor tehnologiilor informaţionale şi de comunicare nu doar că va spori capacitatea de gestionare a întreprinderilor, dar va îmbunătăţi competitivitatea şi va crea noi oportunităţi pentru acestea”, a estimat sursa citată.
De aceeaşi părere este şi expertul Alexandru Fala, care a afirmat că apropierea de normele UE va impulsiona în special restructurările din economie. Astfel, companiile care sunt ineficiente vor avea de pierdut şi vor rămâne doar companiile care vor putea face faţă concurenţei. Concomitent, vor apărea şanse pentru crarea şi dezvoltarea unor noi sectoare ale economiei.
Reprezentantul Expert-Grup consideră că R. Moldova trebuie să soluţioneze problema cu privire la calitatea produselor exportate. „Atât timp cât nu va fi îmbunătăţită calitatea produselor moldoveneşti, exportatorii moldoveni nu vor putea concura pe alte pieţe”, este de părere acesta.
Potrivit lui, situaţia dată este valabilă şi pentru livrările pe piaţa din CSI. „Într-un termen mediu sau îndelungat, exportatorii moldoveni vor fi nevoiţi să concureze pe această piaţă cu bunurile, fie chinezeşti, care sunt mai ieftine, fie din UE, care sunt mai calitative. Astfel, în situaţia în care nu vom putea micşora costurile până la nivelul mărfurilor chinezeşti, cel puţin, calitatea produselor noastre trebuie să fie la nivelul celor europene”, consideră expertul.
În acelaşi context, Alexandru Fala consideră a fi greşită ideea vehiculată, precum că aderarea la UE presupune renunţarea la piaţa CSI. „De fapt, Acordul cu UE reprezintă doar o echilibrare a poziţiilor noastre dintre Est şi Vest. Acest Acord nu contravine Acordului de liber schimb pe care îl avem cu CSI. Dimpotrivă, odată cu semnarea noului acord cu UE, vor apărea noi oportunităţi pentru agenţii economici moldoveni, atât cu parteneri din CSI, cât şi din UE”, a spus Fala.
Expertul consideră că aderarea la Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan” va contribui la “închiderea” R. Moldova şi va determina scumpirea importurilor din Uniunea Europeană, fapt ce va lovi puternic în competitivitatea produselor moldoveneşti.
„Cu atât mai mult, că o eventuală aderare la Uniunea Vamală presupune, de asemenea, o îmbunătăţire a calităţii produselor, fiindcă una dintre pieţele principale spre care tinde Uniunea Vamală este, la fel, piaţa UE. Astfel, odată cu semnarea Acordului de liber schimb cu UE, R. Moldova va fi cu câţiva paşi înaintea statelor din Uniunea Vamală. Şi viceversa, în cazul în care ţara noastră va renunţa la acest avantaj, vom merge practic în acelaşi ritm cu Uniunea Vamală şi vom pierde câteva poziţii din parcursul unei dezvoltări economice dorite”, a conchis Alexandru Fala.
Lilia Alcază
