– Cât de reală ar fi redirecţionarea spre investiţii în economie a unei bune părţi din rezervele valutare ale ţării?
– Înainte de toate, voi menţiona că nivelul actual al activelor oficiale de rezervă – aproape 3,053 mld dolari SUA – corespunde tuturor criteriilor de suficienţă şi asigură circa 4,7 luni de importuri prognozate de mărfuri şi servicii (nivelul minim recomandat este 3 luni). Aceasta acoperă integral datoria publică externă pe termen scurt şi, în acest fel, susţine credibilitatea Republicii Moldova pe plan internaţional.
Pentru un răspuns explicit, voi concretiza ce reprezintă activele oficiale de rezervă. Acestea sunt activele pe care Banca Naţională le poate utiliza şi controla în orice moment pentru a susţine balanţa de plăţi, pentru a gestiona cursul de schimb prin intervenţie în piaţă, pentru a menţine încrederea în moneda naţională şi în economia naţională în general. Totodată, să nu uităm că nivelul rezervelor internaţionale influenţează capacitatea unei economii de a atrage împrumuturi externe. Scăderea rezervelor se răsfrânge negativ asupra economiei, afectează ratingul de ţară al R. Moldova şi încrederea investitorilor străini.
Potrivit Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, rezervele internaţionale sunt menţinute de Banca Naţională la un nivel adecvat pentru realizarea politicii monetare şi valutare a statului. În acest sens, BNM în concordanţă cu practicile internaţionale, apreciază suficienţa rezervelor internaţionale prin prisma mai multor indicatori: acoperirea unei perioade adecvate de import, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, a masei monetare etc.
În prezent, nivelul de rezerve este unul adecvat pentru sustenabilitatea viitoare a rezervelor internaţionale. Astfel, utilizarea unei părţi din rezervele internaţionale, cu o ulterioară conversie a acesteia în monedă naţională şi majorare a cheltuielilor în economie, ar prejudicia considerabil obiectivul fundamental al BNM – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Ca urmare, R. Moldova s-ar confrunta cu o inflaţie cu impact negativ asupra economiei.
Totodată, asemenea operaţiuni contravin legislaţiei în vigoare, potrivit căreia Banca Naţională nu poate acorda asistenţă financiară statului.
– Există sau nu posibilitatea ca, în condiţiile în care ar fi suspendată finanţarea externă a R. Moldova, Guvernul să poată utiliza anumite fonduri din rezerva valutară a ţării?
– La această întrebare, practic, am răspuns mai sus. Voi menţiona că legea interzice creditarea statului. Legea spune că „Banca Naţională nu va acorda împrumuturi şi garanţii sub orice formă statului sau organelor acestuia, inclusiv prin procurarea pe piaţa primară a valorilor mobiliare de stat sau prin acordarea de credite overnight”. Asta deoarece rezervele valutare acoperă şi banii în circulaţie, iar dacă vom credita statul din resursele respective, vom avea în circulaţie bani neacoperiţi, ceea ce va afecta stabilitatea preţurilor. Or, tocmai asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor este obiectivul fundamental al Băncii Naţionale.
– În ce măsura ultima decizie de politică monetară a BNM, prin care rata de bază a fost redusă cu 2 p.p., pune în evidenţă capacitatea băncii centrale de a lua decizii independente? A fost sau nu influenţată această decizie de presiuni din exterior, inclusiv politice?
– Ultima decizie de politică monetară a Băncii Naţionale reflectă întocmai prognoza noastră anterioară referitor la evoluţia inflaţiei. Totodată, voi menţiona că banca centrală a anunţat de mai multe ori despre necesitatea ajustării politicii monetare în direcţia unei relaxări spre finele anului curent. Şi asta pentru că în 2020 se aşteaptă o reducere a inflaţiei. Decizia a fost votată unanim în Comitetul executiv şi a avut drept scop de a menţine inflaţia în intervalul de variaţie al ţintei de 5,0 la sută, ceea ce constituie o situaţie optimă pentru dezvoltarea economiei naţionale.
Toate deciziile de politică monetară au la bază o analiză complexă a situaţiei macroeconomice, inclusiv scenarii rezultate din mai multe modele matematice. Prin urmare, nu pot fi invocate eventuale presiuni politice. Banca Naţională este o instituţie independentă şi va continua să dea dovadă de profesionalism şi să dezvolte sectorul financiar-bancar pentru a-l face mai stabil şi de încredere.
– Când Banca Naţională planifică să treacă de la prognozarea inflaţiei la ţintirea acesteia? Este, în general, capabilă BNM (la etapa actuală de dezvoltare a economiei şi a sistemului politic din R. Moldova) să treacă de la declaraţiile despre intenţia de a menţine stabilitatea preţurilor la o garantare reală a faptului că ritmurile inflaţiei nu vor devia mai mult decât este prevăzut?
– Însăşi ultima decizie de politică monetară, prin diminuarea ratei de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt până la 5,5 la sută anual, reflectă un răspuns la întrebarea dumneavoastră.
Aşa cum am spus mai sus, această decizie a avut drept scop menţinerea inflaţiei în coridor, alături de stimularea activităţii economice interne.
Pentru anul 2020, este examinată oportunitatea diminuării potenţiale, în continuare, a valorii instrumentelor de politică monetară. Această oportunitate vizează crearea condiţiilor monetare capabile să menţină inflaţia în intervalul de variaţie de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta inflaţiei de 5,0 la sută pe termen mediu. Astfel, prin ţintirea inflaţiei BNM atinge stabilitatea preţurilor.
– Conducerea BNM declara recent că „după reformarea profundă a sistemului financiar-bancar din ultimii trei ani, a venit timpul dezvoltării pieţei financiare”. Unul dintre cele mai dinamice instrumente pe piaţa financiară internaţională sunt platformele de crowdfunding (lending, investment), prin care cetăţenii şi startup-urile au acces la finanţare. În R. Moldova, aceste platforme fac primii paşi şi se confruntă cu blocaje în reglementare. Totodată, noul proiect de lege privind OCN va bloca în totalitate funcţionarea acestor platforme în Moldova. Ce acţiuni planifică BNM pentru a depăşi acest blocaj şi să stimuleze dezvoltarea platformelor de crowdlending şi crowdinvesting?
– Banca Naţională susţine intermedierea financiară şi dezvoltarea pieţei de creditare bancară, iar segmentul de creditare nebancară este supravegheat şi reglementat de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Voi menţiona că operarea platformelor de crowdfunding bazate pe împrumuturi sau investiţii reprezintă o sferă nouă de activitate. Soluţiile de finanţare alternativă îşi fortifică poziţiile în economiile dezvoltate şi orientate spre inovaţii, o asemenea dezvoltare se datorează răspândirii modelului de economie participativă care creează oportunităţi de a dispune mai eficient şi mai liber de „produsele” comunităţii, chiar şi de banii acestora. Asemenea modele de afaceri prezintă avantaje, dar şi riscuri.
În condiţiile mandatului deţinut, Banca Naţională este limitată în ceea ce ţine de acţiuni de stimulare a dezvoltării platformelor de crowdlending şi crowdinvesting. Totuşi, în limita atribuţiilor sale, Banca Naţională a Moldovei a creat un grup de lucru interdepartamental care analizează evoluţiile pe plan internaţional şi naţional în domeniul crowdfunding-ului.
– Cum evaluează BNM, în calitate de acţionar principal al Depozitarului Central UNIC (DCU), rezultatele preliminare ale activităţii DCU şi care sunt provocările pentru perioada următoare?
– Rezultatele obţinute de Depozitarul Central Unic vorbesc de la sine. DCU a fost creat în aprilie 2018. În doar patru luni de la fondare, în iulie 2018, DCU a reuşit să iniţieze operaţiuni cu valori mobiliare de stat şi instrumentele BNM. Din mai 2019, DCU a lansat operaţiunile cu valorile mobiliare emise de societăţile pe acţiuni. A fost asigurată conexiunea cu societăţile de investiţii nebancare şi Bursa de valori, astfel încât toate operaţiunile bursiere sunt decontate de DCU.
În aceeaşi perioadă, DCU a recepţionat registrele băncilor şi companiilor de asigurări, pentru care se oferă întregul spectru de servicii, începând de la extrasele din cont şi listele acţionarilor şi până la decontarea tranzacţiilor încheiate în afara bursei. În lunile noiembrie-decembrie 2019, DCU a recepţionat alte circa 60 de registre ale companiilor admise spre tranzacţionare la bursă. Ca urmare, dispare necesitatea de a efectua transferul valorilor mobiliare din sistemele societăţilor de registru în sistemele de decontare – o procedură anacronică, care dura câteva zile şi se efectua printr-un schimb de documente pe suport de hârtie.
Au fost optimizate mecanismele de executare a operaţiunilor cu instrumente financiare. Decontările şi plăţile sunt automatizate. Este asigurat un nivel înalt de securitate şi continuitate. Băncile şi societăţile de investiţii nebancare au posibilitatea să efectueze operaţiuni on-line, la distanţă. Investitorii pot beneficia de anumite servicii atât la ghişeul DCU, cât şi la oficiile băncilor şi societăţilor de investiţii nebancare.
Dacă e să vorbim de provocări, unul din obiectivele-cheie ale DCU este stimularea pieţei de capital şi extinderea operaţiunilor cu valori mobiliare. Beneficiile oferite DCU trebuie să fie resimţite de participanţii pieţei, de societăţile pe acţiuni şi de investitori. Doar în acest caz va creşte interesul faţă de investiţiile în instrumente financiare.
Proiectele de viitor ale DCU sunt la fel de ambiţioase. În primul rând, urmează a fi instituite conexiuni cu depozitari centrali din străinătate. Acest fapt va facilita semnificativ investiţiile străine în valorile mobiliare emise în R. Moldova. În al doilea rând, este planificată crearea unei platforme pentru investitorii privaţi, care va permite, spre exemplu, ca orice cetăţean al ţării să procure valori mobiliare de stat. Şi nu în ultimul rând, DCU va continua să îmbunătăţească mecanismele de decontare şi de interacţiune cu participanţii pieţei, aşa încât orice investiţie în instrumente financiare să fie efectuată repede, în condiţii de maximă siguranţă şi la preţuri scăzute.
– Cum evaluaţi şansele agenţilor economici, care au deţinut surse financiare în conturile curente la INVESTPRIVATBANK, de a le recupera, cel puţin, parţial, având în vedere că în cei zece ani de implementare a procedurii de faliment, o parte semnificativă din proprietatea băncii a fost vândută, iar agenţilor nu le-au fost returnate nicio parte din mijloace?
– Procesul de lichidare a BC „INVESTPRIVATBANK” SA este la etapa de finalizare. Potrivit informaţiilor şi prognozelor prezentate de lichidatorul BC „INVESTPRIVATBANK” SA în proces de lichidare, mijloacele ce, eventual, vor fi încasate în urma valorificării activelor rămase, ar putea fi insuficiente pentru onorarea integrală a clasei de creanţe „credite acordate băncii după numirea lichidatorului”, care în prezent se achită conform ordinii priorităţilor stabilite prin Legea instituţiilor financiare. Actualmente, banca în lichidare achită creanţele către Ministerul Finanţelor, având în vedere că ministerul a subrogat Banca de Economii SA în relaţiile cu BC „INVESTPRIVATBANK” SA conform Legii privind unele măsuri suplimentare de asigurare a stabilităţii financiare din 30.09.2011.
– Cât de posibil e ca în anul 2020 BNM să înainteze băncilor licenţiate cerinţe de majorare a capitalului social? Cum guvernatorul BNM argumentează raţionalitatea unei asemenea acţiuni din partea regulatorului sau, dimpotrivă, a menţinerii capitalului social la nivelul actual?
– În prezent, conform prevederilor Legii privind activitatea băncilor şi Regulamentului cu privire la licenţierea băncilor şi sucursalelor băncilor din alt stat, mărimea capitalului minim necesar este de 200.0 mil. lei.
De menţionat că deţinerea nivelului minim de capital este o cerinţa pentru acordarea şi menţinerea licenţelor băncilor. Capitalul care reflectă acoperirea riscurilor la care sunt expuse băncile este valoarea fondurilor proprii şi indicatorul rata fondurilor proprii (calculat ca raport dintre fondurile proprii şi cuantumul expunerii la risc) reflectând capacitatea băncilor de absorbţie a riscurilor.
La situaţia din 30.11.2019, mărimea fondurilor proprii variază de la 213.6 mil. lei până la 3060.6 mil. lei, iar rata fondurilor proprii pe sectorul bancar este de 25.9 la sută, depăşind cu mult limita minimă admisibilă de 10 la sută. Aceasta variază la bănci între 19.5 la sută şi 55.7 la sută. Toate băncile respectă atât limita ratei fondurilor proprii totale, cât şi rata fondurilor proprii luând în consideraţie amortizoarele de capital necesare pentru a preveni şi atenua riscul macroprudenţial sau riscul sistemic.
Astfel, în prezent nu se observă o necesitate a majorării nivelului minim de capital, însă este necesar ca acesta să fie gestionat corect de către bănci, inclusiv prin utilizarea raţională a procesului intern de evaluare a adecvării capitalului.
– Care este scenariul următor al regulatorului în legătură cu vinderea acţiunilor FinComBank şi Energbank? Prevede oare acesta reducerea preţului acţiunilor, posibilitatea achiziţionării de către investitorii străini care va necesita permisiunea BNM, răscumpărarea de către emitenţi sau retragerea licenţei?
– Intervenţia BNM la această etapă se referă la supravegherea procesului, examinarea cererilor aferente prelungirii termenelor de înstrăinare în cazul cumulării prevederilor legale în acest sens, şi după caz, examinarea seturilor depuse de către eventuali achizitori potenţiali, în scopul eliberării aprobării prealabile a achiziţionării acestor acţiuni.
În cazul în care acţiunile respective nu vor fi înstrăinate de către acţionari şi ulterior de către bancă (acţiunile nou-emise), urmează a fi aplicate prevederile Legii privind activitatea băncilor.
În prezent, există investitori interesaţi de procurarea acţiunilor băncilor respective. Suntem în proces de examinare.
– În bugetul pentru anul 2020 granturilor şi împrumuturilor externe le revin 10,07 mld lei. Resursele respective vor duce la o majorare semnificativă a rezervelor valutare ale BNM, care vor necesita să fie convertite şi utilizate pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii. În mod indirect, acest fapt va duce la majorarea masei monetare, care va crea presiuni inflaţioniste. Ce va aplica regulatorul pentru atenuarea acestora, în afară de rata de bază şi rezervarea obligatorie?
– Banca Naţională stabileşte şi promovează politica monetară şi valutară în scopul realizării obiectivului său fundamental – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. În acest sens, banca centrală implementează regimul ţintirii directe a inflaţiei, conform Strategiei politicii monetare a BNM pe termen mediu. Potrivit documentului, ţinta inflaţiei, calculată în baza indicelui preţurilor de consum, este de 5% anual cu o posibilă deviere de +/- 1.5 puncte procentuale.
Atingerea ţintei se realizează prin utilizarea instrumentului principal de politică monetară – operaţiunile de piaţă deschisă. În acelaşi timp, BNM utilizează instrumente auxiliare de politică monetară precum: facilităţile permanente, norma rezervelor obligatorii şi intervenţiile pe piaţa valutară. Totodată, deciziile de politică monetară ale BNM se bazează pe următoarele elemente-cheie: proiecţia inflaţiei şi economiei naţionale bazată pe modele cantitative, prognoza preţurilor reglementate şi factorilor determinanţi ai inflaţiei, conjunctura economică internaţională şi analiza condiţiilor monetare reale, inclusiv a ratelor dobânzilor şi agregatelor monetare, analiza pieţelor monetară, valutară, a politicii fiscale şi bugetare etc., precum şi pe alte elemente care pot influenţa procesul inflaţionist.
Astfel, în cadrul politicii monetare aplicat de BNM, pe parcursul anului calendaristic sunt efectuate patru runde trimestriale de prognoză a inflaţiei. În baza prognozei inflaţiei, Comitetul executiv al BNM adoptă deciziile de politică monetară pe care le publică în ziua adoptării. Între aceste runde, există încă patru şedinţe ale Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare ce vizează Calendarul şedinţelor CE a BNM cu privire la promovarea politicii monetare.
În acest fel, BNM monitorizează şi anticipează evoluţiile macroeconomice interne şi cele externe, riscurile şi incertitudinile asociate evoluţiei inflaţiei pe termen scurt şi mediu, şi, prin aplicarea la momentul oportun a instrumentelor de politică monetară, îşi realizează mandatul său legal – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
– Se constată o creştere exponenţială a împrumuturilor pentru imobil şi de consum. În 2009 creditele de consum constituiau 1 miliard de lei, iar în 2019 acestea însumează deja 5 miliarde de lei. Acum zece ani suma creditelor noi acordate de bănci era de 104 milioane de lei, iar în doar 9 luni ale 2019 suma creditelor noi acordate de bănci a depăşit 2,6 miliarde de lei. În ce măsură prezintă un risc de supra-îndatorare această creştere a creditării persoanelor fizice? Există plăţi restante şi cum sunt gestionate? Credeţi că în cazul creşterii supra-îndatorării persoanelor fizice ar fi cazul adoptării unei legi privind insolvabilitatea persoanelor fizice?
– Creşterea creditării ipotecare este, sub multe aspecte, un lucru benefic. Înainte de toate, prin faptul că permite multor familii să locuiască de pe acum în propriile locuinţe. Dar, desigur, o creştere exagerată a creditării în domeniu şi o eventuală relaxare a standardelor de creditare poate duce la un nivel înalt de îndatorare a gospodăriilor. Totuşi în Republica Moldova ponderea în PIB a creditelor acordate este relativ mică – 20.08% în trimestrul II 2019 – în comparaţie cu ţările în curs de dezvoltare (60-70%) şi cele dezvoltate (aproximativ 100%).
În ultima perioadă se înregistrează o creştere a creditelor acordate pentru procurarea sau construcţia imobilului şi a creditelor de consum. Dacă analizăm dinamica creditelor pe ramuri pe parcursul a zece luni ale anului 2019, constatăm că majorarea portofoliului de credite pe sector bancar (+4,568.7 mil. lei) se datorează în mare parte creşterii portofoliului creditelor acordate pentru procurarea sau construcţia imobilului cu 1,942.1 mil. lei (49.2 la sută) şi a creditelor de consum cu 1,520.4 mil. lei (29.7 la sută).
Voi preciza că momentan calitatea acestor credite este favorabilă. Creditele acordate pentru procurarea sau construcţia imobilului şi creditele de consum clasificate în categorii neperformante deţin ponderi mici în total credite acordate în ramurile respective – 2.5 la sută şi, respectiv, 3.9 la sută faţă de rata totală a creditelor neperformante de 10 la sută.
Calitatea creditelor sunt monitorizate de către BNM în cadrul procesului de supraveghere a băncilor.
– Instituţiile financiare internaţionale prognozează pentru anul viitor o criză financiară la nivel mondial, dar şi la cel regional, o recesiune şi reducerea consumului. Cum apreciaţi eventualele consecinţe ale acesteia pentru moneda naţională, nivelul inflaţiei şi ce măsuri intenţionaţi să întreprindeţi în legătură cu acest fapt?
– Banca Naţională, după cum ştiţi, a realizat o agendă de reforme rezultative menite să facă băncile mai rezistente în faţa riscurilor, inclusiv în situaţii de criză. Astfel, a fost creat un cadru nou privind cerinţele de capital, gestiunea riscurilor, guvernanţa corporativă etc.
Aşadar, în prezent, băncile pot să reziste la şocurile financiare şi să continue să-şi îndeplinească funcţia principală în economie, cea de intermediere financiară.
Suplimentar, BNM, în aria atribuţiilor sale, este în proces de consolidare a funcţiei de menţinere a stabilităţii financiare prin prevenirea şi atenuarea riscurilor de natură sistemică. În acest sens, au fost constituite amortizoare de capital – cerinţe suplimentare de capital pentru bănci menite să absoarbă eventuale pierderi provenite din materializarea riscurilor sistemice structurale şi ciclice.
De asemenea, în 2019 a devenit funcţional Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară după reorganizarea efectuată urmare aprobării legii cu privire la activitatea acestuia. Comitetul respectiv a fost creat în scop de coordonare a realizării politicii macroprudenţiale, de prevenire, reducere sau eliminare a riscurilor care ameninţă stabilitatea financiară la nivel de sistem, precum şi de gestionare a situaţiilor de criză financiară sistemică.
În acest fel, cadrul şi instrumentarul pentru prevenirea şi gestionarea crizelor financiare a fost îmbunătăţit. Astfel, Banca Naţională analizează şi evaluează permanent riscurile care ar putea periclitata stabilitatea sistemului bancar, în vederea aplicării instrumentelor şi măsurilor anticipative pentru prevenirea materializării riscurilor în sistemul financiar.
– Microcreditarea. Se atestă o rată tot mai mare de îndatorări. Dacă se prevede sau, cel puţin, cum ar putea fi restricţionată într-un oarecare mod activitatea companiilor de microcreditare, astfel încât să fie evitată incapacitatea de plată a populaţiei?
– Banca Naţională analizează şi monitorizează atent situaţia creditării populaţiei în aria atribuţiilor sale. Totuşi Organizaţiile de Creditare Nebancară (organizaţiile de microfinanţare şi companiile de leasing financiar) sunt reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. În prezent, CNPF a elaborat un proiect pentru modificarea unor legi, care include prevederi ce au drept scop protejarea consumatorilor – persoane fizice de riscul de supraîndatorare. Proiectul prevede, între altele, măsuri referitoare la:
• limitarea costurilor totale ale creditului nebancar sau leasing financiar în mărime care să nu depăşească valoarea debursată conform contractului respectiv;
• pentru împrumuturile în valoare de până la 50 mii lei (acordate persoanelor fizice consumatori), interzicerea:
– efectuării schimbărilor clauzelor contractuale respective care ca efect măresc obligaţia pecuniară iniţială a consumatorului respectiv;
– încheierii oricăror alte acte juridice cu acelaşi debitor care ca efect măresc obligaţia pecuniară totală a acestuia, până la stingerea obligaţiei de rambursare a creditului nebancar curent şi expirarea a cel puţin 10 zile lucrătoare de la această acţiune.
• reglementarea de către CNPF a creditării responsabile, inclusiv privind condiţiile şi modul de evaluare a capacităţii clientului de rambursare a creditului nebancar şi/sau leasing financiar, gradul de acoperire cu gaj, criterii aferente raportului serviciului datoriei la venitul debitorului;
• introducerea şi creşterea semnificativă a sancţiunilor pecuniare asupra OCN, astfel încât acestea să fie „eficiente, proporţionale şi cu caracter de descurajare”.
Conform CNPF, propunerile au drept scop protejarea consumatorilor – persoane fizice de riscul de supraîndatorare, de exemplu, prin limitarea dreptului OCN de a „renegocia” în dezavantajul clientului condiţiile contractuale (mecanismului de „rollover”), care duc la o supraplată continuă a acestuia faţă de OCN.
– Recent subiectul blocării conturilor unor agenţi economici din regiunea transnistreană în băncile din R. Moldova a trezit mai multe semne de întrebare în spaţiul public. Ulterior, BNM a venit cu unele explicaţii şi asigurări că pentru cei care respectă legea nu sunt aplicate sancţiuni. Ne puteţi detalia subiectul şi concomitent să ne spuneţi dacă au fost transmise mesaje sau solicitări ca sistemul bancar din regiunea separatistă să fie integrat cu cel al autorităţilor constituţionale de la Chişinău?
– În contextul procesului de reintegrare a R. Moldova, chestiunile care vizează domeniul bancar sunt discutate în cadrul subgrupurilor de lucru pentru probleme bancare, din care fac parte reprezentanţi atât de la Chişinău, inclusiv din partea Băncii Naţionale a Moldovei, cât şi de la Tiraspol. Este important de menţionat că din partea Chişinăului, coordonarea activităţii acestui subgrup de lucru este asigurată de către Biroul politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.
Astfel, Banca Naţională a Moldovei promovează şi va continua să promoveze activ dezvoltarea unui sistem bancar stabil, sigur şi puternic, în strictă conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi în corespundere cu cele mai bune practici internaţionale.
Cât despre conlucrarea băncilor licenţiate din R. Moldova cu agenţii economici, inclusiv cu cei din stânga Nistrului, voi reitera că băncile îşi tratează clienţii în mod echitabil, singura condiţie fiind respectarea legislaţiei.
Interviul a fost realizat în baza întrebărilor adresate de către instituţiile mass-media şi site-urile de ştiri din Republica Moldova, urmare solicitării BNM.
Banca Naţională mulţumeşte tuturor redacţiilor pentru participare şi rămâne deschisă pentru repetarea acestui format de comunicare pe viitor.
