În trimestrul doi al anului 2015, preţurile reglementate (gaz şi energie electrică) se vor majora ca urmare a deprecierii leului moldovenesc faţă de principalele valute de referinţă. Astfel, BNM a majorat în creştere până la 5,8% prognoza inflaţiei pentru anul curent cu 1,2 p.p. mai mult faţă de cât se estima anterior.
Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat în Raportul asupra inflaţiei că preţurile la produsele alimentare vor creşte cu 5%, în trimestrul doi al anului curent, iar preţurile reglementate vor creşte, în medie, cu 6,7%. În anul 2016 majorarea va fi de 8,5%, în timp ce ritmul de creştere al preţurilor la produsele petroliere va fi mult mai lent.
Drăguţanu a spus că în anul 2016 inflaţia va fi de 6,1% şi există riscul din anul curent să iasă temporar din palierul de prognoză de 5%, plus-minus 1,5%. „Prognoza inflaţiei a fost făcută reieşind din prognoza PIB-ului din zona euro pentru anul 2015, care va creşte cu 0,4% şi cu 1% în 2016, precum şi a PIB-ului Rusiei, care va descreşte cu 4,8%, în anul curent şi cu 1% în 2016. Preţul barilului de petrol în anul 2015 va fi de 52 USD. De asemenea, moneda unică europeană va continua deprecierea faţă de dolar şi va atinge cota de 1,15 USD în 2015 şi de 1,13 USD – în 2016”.
Guvernatorul a spus că riscurile deflaţioniste vin pe fundalul căderii rublei ruseşti şi a hrivnei ucrainene, ceea ce ar putea reduce importurile din respectivele state. În ceea ce priveşte riscurile inflaţioniste pentru Republica Moldova, Drăguţanu a menţionat recesiunea din Rusia şi o creştere nesemnificativă a economiei din zona euro cu o puternică influenţă deflaţionistă, ca urmare a reducerii cererii pentru produsele moldoveneşti, dar şi reducerea remitenţelor moldovenilor care lucrează în străinătate.
„Dinamica contribuţiei inflaţiei de bază la rata anuală a inflaţiei va avea o evoluţie ascendenta în trimestrele I şi II, 2015, după care se va diminua nesemnificativ până la sfârşitul perioadei de prognoză. Prin urmare, proiecţia inflaţiei de bază va înregistra un nivel superior comparativ cu Raportul precedent, în intervalul de variaţie în trimestrul I, 2015 şi având o tendinţă de diminuare, va reveni în cadrul intervalului în trimestrul II, 2016. În pofida creşterilor nesemnificative a preţurilor la produsele alimentare pe pieţele internaţionale, acestea înregistrează o contribuţie sporită la formarea ratei anuale a inflaţiei în termeni comparativi cu Raportul asupra inflaţiei nr. 4, 2014. Această creştere a preţurilor alimentare este susţinută de deprecierea monedei naţionale faţă de dolarul SUA”, se spune în Raportul asupra inflaţiei.
Creşterea dolarizării a cauzat deja diminuarea lichidităţilor în monedă naţională în sectorul bancar. Pe parcursul anului 2014, ponderea depozitelor în valută în depozitele pe sistem a crescut de la 39,5 la suta până la 46,9 la sută. Continuarea acestei tendinţe va avea un impact negativ asupra mecanismului de transmisie a politicii monetare. Reducerea lichidităţilor va constrânge piaţa creditelor şi va afecta negativ creşterea economiei naţionale, diminuând cererea agregată.
Tendinţa de temperare a cererii interne determinată de diminuarea venitului disponibil al populaţiei ar putea exercita un impact negativ pronunţat asupra consumului populaţiei şi, ca rezultat, asupra importului de mărfuri. Având în vedere că majoritatea acumulărilor la bugetul de stat provin din TVA şi taxe de import, stagnarea în continuare a cererii interne va genera un impact negativ asupra veniturilor bugetului de stat în anul curent, fapt ce va înclina balanţa riscurilor în direcţia dezinflaţionistă prin lipsa resurselor necesare pentru implementarea unei politici bugetar-fiscale expansioniste.
Retragerea surselor bugetare din sectorul bancar va duce la scumpirea resurselor atrase din piaţă. Scumpirea depozitelor va influenţa ratele creditelor acordate atât populaţiei, cât şi agenţilor economici, iar acest fapt, la fel, se va reflecta negativ asupra creşterii economice. În acelaşi timp, creşterea ratelor la depozite va afecta creşterea economică prin diminuarea consumului, ratele mai mari la depozite pot determina persoanele fizice să amâne procurarea bunurilor de lungă durată în favoarea acumulării unui venit mai mare din dobânda bancară.
În acelaşi timp, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a negat faptul că leul s-a depreciat din cauza excesului de lichiditate de pe piaţă ca urmare a creditului acordat Băncii Sociale, Băncii de Economii şi Unibank. „Ritmul anual al creşterii banilor în circulaţie a scăzut de la 33,7% în trimestrul IV, 2013 până la 2,3% în trimestrul IV, 2014. Agregatele M2 (depozitele+banii în circulaţie) au scăzut la 0,7% şi M3 (M2+depozitele în valută străină) s-a redus la 8,2%”, a precizat guvernatorul.
În raportul asupra inflaţiei se spune că pe parcursul trimestrului IV, 2014, cursul de schimb oficial nominal al monedei naţionale s-a depreciat în raport cu dolarul SUA cu 7,2 la sută, iar faţă de euro – cu 2,8 la sută, comparativ cu finele lunii septembrie 2014. O evoluţie similară s-a atestat şi în cazul cursului oficial mediu de schimb al monedei naţionale care, în trimestrul IV, 2014, s-a depreciat faţă de dolarul SUA cu 6,9 la sută, iar faţă de moneda unică europeană – cu 0,6 la sută în comparaţie cu cursul oficial nominal mediu de schimb al monedei naţionale înregistrat în trimestrul precedent.
În trimestrul IV, 2014, tendinţa de depreciere faţă de dolarul SUA a purtat un caracter regional, fiind specifică şi monedelor naţionale ale partenerilor comerciali principali, cu ponderi notabile în comerţul exterior al Republicii Moldova. În acelaşi timp, aceste monede au înregistrat deprecieri mai semnificative faţă de dolarul SUA comparativ cu leul moldovenesc. Aceste evoluţii au creat premise de apreciere a cursului de schimb real efectiv al monedei naţionale cu 7,1 la sută. În acest context, la întărirea cursului de schimb real efectiv au contribuit majoritatea partenerilor comerciali principali, în special Rusia – cu 6,26 puncte procentuale, Ucraina – cu 0,94 puncte procentuale şi România – cu 0,23 puncte procentuale.
Pentru a echilibra decalajul dintre cererea şi oferta de valută străină şi pentru a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului, BNM a intervenit pe parcursul trimestrului IV, 2014 prin vânzări nete de valută străină în sumă de 265,0 milioane dolari SUA.
În luna octombrie, gradul de acoperire a cererii prin ofertă a înregistrat cea mai înaltă valoare din trimestrul IV, 2014 (98,3 la suta). Evoluţia cursului a avut loc pe fundalul insuficienţei de ofertă de valută străină, care s-a cifrat la 177,2 milioane dolari SUA, în condiţiile în care cererea a însumat 180,2 milioane dolari SUA. În luna noiembrie, cursul de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA a fost supus unor presiuni de depreciere generate de extinderea decalajului între cerere şi ofertă, astfel încât, atât cursul de la finele lunii, cât şi cel mediu au înregistrat o depreciere lunară de 1,5 la sută şi, respectiv, 1,9 la sută. În luna noiembrie, gradul de acoperire a cererii prin ofertă s-a cifrat la 33,9 la sută. Aceasta, în condiţiile în care cererea netă de valută din partea agenţilor economici a înregistrat o ascensiune de 49,6 la sută (până la 269,5 milioane dolari SUA) comparativ cu luna octombrie, în timp ce oferta netă de valută străină de la persoanele fizice s-a diminuat cu 48,5 la sută (până la 91,3 milioane dolari SUA). În valori absolute, partea neacoperită a cererii de către ofertă a fost de 178,2 milioane dolari SUA. Totodată, pe parcursul acestei luni, BNM a intervenit prin vânzarea a 111,27 milioane dolari SUA, atenuând presiunile de depreciere asupra cursului de schimb al monedei naţionale.
În luna decembrie a anului trecut, cursul de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA a înregistrat o depreciere de 4,3 la suta în raport cu luna noiembrie, iar deprecierea cursului mediu a fost de 3,3 la sută. În luna decembrie, oferta s-a cifrat la 75,1 milioane dolari SUA, iar cererea a însumat 223,5 milioane dolari SUA. Cererea de valută a fost generată, în principal, de furnizorul local de gaz natural şi de furnizorii de energie electrică. Astfel, decalajul din luna anterioară a continuat să persiste şi în decembrie, diferenţa dintre ofertă şi cerere cifrându-se la 148,4 milioane dolari SUA. Pe fundalul reducerii ofertei într-un ritm uşor mai alert (cu 17,7 la sută) decât cererea (care s-a micşorat cu 17,1 la sută), gradul de acoperire a cererii prin ofertă s-a redus, în raport cu luna noiembrie, până la 33,6 la sută. Pe parcursul acestei luni, BNM a intervenit prin vânzări masive de valută, în sumă totală de 156,4 milioane dolari SUA.
Victor URSU
