Rata medie la creditele în valută naţională acordate populaţiei şi business-ului a ajuns la sfârşitul lunii aprilie la minimul istoric de 11,49% diminuându-se cu 0,91 puncte procentuale faţa de perioada respectivă a anului precedent. Experţii susţin că acest lucru este urmare a politicii monetare ultra expansioniste a Băncii Naţionale a Moldovei.
Datele BNM arată că faţă de luna martie rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordate în moneda naţională s-a micşorat cu 0,11 puncte procentuale.
Stas Madan, Şef Departament Studii de Piaţă şi Cercetări la Bis Capital susţine că reducerea ratei la împrumuturi a fost influenţată de menţinerea de BNM a unei politici monetare ultra expansioniste. “Banca centrală menţine rata de bază la nivel destul de scăzut o perioadă lungă de timp. În acelaşi timp, şi rata la credite şi depozitele overnight se menţine la fel la un nivel mic. Astfel, regulatorul oferă toate instrumentele băncilor comerciale de a extinde procesul de creditare”, susţine Madan.
În plus, a fost un an de creştere economică când au crescut veniturile disponibile populaţiei şi a agenţilor economici pentru că vorbim despre oferta, dar şi de capacitatea de asimilare a acestor credite. Vedem o creştere destul de semnificativă a creditelor noi acordate, dacă facem o comparaţie cu anul trecut, ceea ce înseamnă că agenţii economici au careva resurse pentru a demara proiecte investiţionale.
Totodată, Madan afirmă că în prezent se observă că băncile au efectuat şi modificări destul de semnificative la rata depozitelor atrase de la populaţie şi agenţii economici. “În principiu, marja bancară deşi s-a redus este destul de înaltă, ceea ce în mod normal generează profituri băncilor, în condiţiile în care aceasta este de cel puţin 4 puncte procentuale”, explică Madan.
Şeful Departamentului Studii de Piaţă şi Cercetări la Bis Capital e de părere că reducerea semnificativă a bonificaţilor la depozitele bancare pune sub semnul întrebării atragerea resurselor de la populaţie şi agenţii economici pentru a putea credita economia, pentru că există şi aici o limită. Pe de altă parte, băncile profită că agenţii economici şi populaţia nu au alte instrumente de a investi banii deoarece că piaţa financiară nebancară este la un nivel rudimentar de dezvoltare.
Pe de altă parte, Madan afirmă că este o senzaţie falsă mormanul de lichidităţi al instituţiilor moldoveneşti. “Dacă analizăm structura creditelor, 70% din împrumuturi sunt acordate pe un termen mai mare de un an, în timp ce 70% din depozite sunt până la un an şi, astfel, băncile echilibrează lichidităţile”.
Referindu-se la rata neperformantelor, Madan afirmă că până la moment băncile reuşesc să gestioneze bine împrumuturile neperformante, însă în cazul unui cadru macroeconomic incert ţinând cont şi de condiţiile geopolitice, o eventuală scădere economică ar putea crea băncilor probleme în administrarea creditelor neperformante care ar putea creşte.
Reducerea ratei medii la împrumuturile bancare după cum crede Alexandru Fala, responsabil pe Sectorul monetar şi modelare economică la Expert-Grup este legată de rata inflaţiei, care este stabilă şi variază la 5%, precum şi de politica monetară promovată de BNM, care este destul de relaxată prin rata de bază de 3,5%, dar şi prin majorarea masei monetare prin procurarea valutei de pe piaţă.
“Băncile dispun de un exces de lichidităţi. BNM emite certificate, care au rata egală cu cea de bază, iar băncile plasează banii în aceste instrumente. Or, rata de bază este de 3,5%, care este sub cea a inflaţiei, ceea ce nu este rentabil pentru bănci în vederea plasării banilor în certificatele BNM. De aceea, treptat are lor reorientarea resurselor spre creditare şi acest lucru creează presiuni asupra ratei dobânzii”, afirmă Fala.
Deşi rata medie la împrumuturi a coborât la minimul istoric, dobânda pentru credite este diferită în funcţie de tipul împrumutului şi perioada pentru care este acordat. Cele mai scumpe împrumuturi rămân cele pe termen scurt. “Putem spune că la creditele pe termen lung apar nişte garanţii – gajul, în timp ce cele pe termen scurt se dau în baza garanţiilor salariale, care au o valoare mai mică”, susţine Fala.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, creditele acordate cu termene de la 2 până la 5 ani au continuat să rămână cele mai atractive, ponderea lor constituind 36,4 (Graficul nr. 2) la sută în aprilie 2014 din volumul total al creditelor în monedă naţională şi au fost acordate în medie cu o rată de 11,67 la sută (în creştere cu 0,02 puncte procentuale faţă de luna anterioară).
Cea mai mare parte a creditelor noi acordate în moneda naţională le-a revenit creditelor acordate cu o rată medie de 11,13 la sută persoanelor juridice, care au deţinut 71,1 la sută din volumul total al creditelor acordate în moneda naţională. În acelaşi timp, rata medie la creditele destinate persoanelor fizice a constituit 12,36 la sută.
Datele băncii centrale mai relevă că rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută străină în perioada respectivă a constituit 7,41 la sută, fiind cu 0,14 puncte procentuale superior celui din luna aprilie 2013. Totodată, faţă de luna anterioară, rata medie în luna aprilie 2014 s-a diminuat cu 0,71 puncte procentuale. În luna de raportare, creditele noi în valută străină au fost reprezentate preponderent de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 7,39 la sută, constituind 98,9 la sută din totalul creditelor în valută străină. Cele mai solicitate credite acordate în valută străină, ca şi în perioadele precedente, au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani (35,14 la sută din totalul creditelor acordate în valută), fiind acordate cu o rată medie a dobânzii de 7,70 la sută.
În ceea ce priveşte soldul total al creditelor acordate în monedă naţională, băncile au acordat mai puţine credite cu 323 mil. de lei în aprilie faţă de martie, în ciuda faptului că rata medie pe sistem a atins minimul istoric. În aprilie au fost acordate 1,558 miliarde de lei. Cea mai mare parte de 71% din împrumuturi au fost acordate persoanelor juridice în timp ce persoanele fizice au contractat 450,6 mil. de lei dintre care 50,2% au fost direcţionate consumului. Creditele pentru imobil s-au majorat cu aproape 10 mil. lei şi au constituit 73,4 mil. lei.
Dacă la creditele în lei se atestă o reducere a soldului, acelaşi lucru nu poate fi spus şi despre împrumuturile în valută. La sfârşitul lunii aprilie, volumul total al împrumuturilor în valută a însumat echivalentul a 746 mil. lei cu 53,2 mil. lei mai mult faţă de martie. Cele mai multe împrumuturi 99% au fost acordate business-ului şi doar 7,6 mil. lei persoanelor juridice. Ponderea mare a creditelor acordate în valută este explicată prin achiziţia materiei prime din străinătate şi a utilajelor. În timp ce persoanele fizice preferă leul moldovenesc ca fiind valută sigură ca urmare a ratei dobânzii fixe.
Marja bancară în moneda naţională a constituit 6,55 puncte procentuale în aprilie 2014, majorându-se cu 0,90 puncte procentuale faţă de nivelul lunii precedente. Marja bancară la operaţiunile în valută străină a constituit 3,07 puncte procentuale în luna de referinţă, diminuându-se cu 0,62 puncte procentuale faţă de martie 2014.
Victor URSU
