Veniturile salariale modeste în rândul tinerilor, oportunităţile scăzute de a câştiga mai mult, alături de problemele de integrare la primul loc de muncă, discriminarea în câmpul muncii, în special în cazul femeilor tinere, atractivitatea scăzută a locurilor vacante existente ş.a., sunt factorii ce intensifică migraţia de muncă în afara ţării, pierderea de potenţial format şi pregătit profesional cu dezavantaje puternice asupra economiei ţării şi al capitalului uman.
Acestea sunt concluziile studiului „Tinerii pe piaţa muncii din Republica Moldova: competenţe şi aspiraţii”, elaborat de Observatorul de competenţe axat pe tineri. Observatorul a fost creat de PNUD Moldova şi Institutul Naţional de Cercetări Economice. Cercetarea a fost elaborată cu sprijinul Facilităţii Catalitice a PNUD Eurasia, finanţată de Guvernul Turciei.
Studiul relevă că cei mai dezavantajaţi pe piaţa muncii din Republica Moldova sunt femeile tinere şi tinerii din sate: 9 din 10 au un câştig salarial mai mic decât media pe ţară, pe când în rândul bărbaţilor tineri şi al tinerilor din mediul urban, 8 din 10 sunt în această situaţie.
Astfel, se constată că pe piaţa internă a muncii o persoană tânără are nevoie în medie de aproape trei ani (34,4 luni) pentru a-şi găsi un loc de muncă. Femeilor le este mai greu, ele integrându-se într-un final cu 9 luni mai târziu (39,3 luni) decât bărbaţii (30,6 luni). Pe de altă parte, doar 5% dintre femeile tinere angajate au un salariu de 4001– 5000 lei, iar pentru mai puţin de 1% câştigul salarial mediu lunar depăşeşte 5000 lei, ceea ce este de două ori mai puţin decât în cazul bărbaţilor tineri.
Remunerarea inegală şi inechitabilă sporeşte vulnerabilitatea materială şi financiară a femeilor pe piaţa internă a muncii, demotivarea şi, respectiv, plasarea în categoria populaţiei inactive pe o perioadă mai lungă – statut amplificat de responsabilităţile materne şi familiale, pe de o parte, şi lipsa alternativelor în concilierea vieţii de familie şi activitatea profesională etc., pe de altă parte.
În general, femeile tinere au un nivel de instruire mai înalt decât bărbaţii, ceea ce nu înseamnă însă şi o rată mai mare de ocupare. Pentru aceeaşi muncă efectuată, femeile tinere au un câştig salarial de cinci ori mai mic, constată autorii studiului.
Astfel, femeile tinere, deşi posedă un nivel educaţional mai înalt comparativ cu bărbaţii, acced mai puţin la posturi înalte, sunt mai puţin remunerate decât bărbaţii, chiar şi în condiţii şi ocupaţii similare, înfruntă mai des cazuri de discriminare din partea angajatorilor (ca urmare a stereotipurilor şi a rolurilor familiale solicitante). Deşi femeile tinere au un nivel de educaţie şi pregătire profesională mai înalt în comparaţie cu bărbaţii, totuşi câştigul lor salarial este mai mic, practic pentru toate nivelele. În cazul angajaţilor tineri cu nivel terţiar de studii şi a celor cu studii medii de specialitate, în condiţii similare, salariul femeilor este cu 20% şi, respectiv, 23% mai mic faţă de cel al bărbaţilor.
“Discrepanţa de gen în alegerea ocupaţiilor este iminentă, fiind reflectată parţial de nivelul de studii al tinerilor, deoarece o parte mai mare de bărbaţi tineri au studii secundare sau vocaţionale, în timp ce femeile tinere – studii terţiare”, notează autorii. Astfel, bărbaţii tineri într-un număr mai mare îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol, construcţie şi industrie, iar femeile sunt dominante în sectorul serviciilor, fiind ocupate în educaţie, sănătate, muncă socială şi activităţi financiare.
O vizualizare mai detaliată a ocupaţiilor tinerilor pe piaţa muncii atestă că printre bărbaţi cele mai comune sunt ocupaţiile elementare (muncitori necalificaţi) (21,1%), cele în servicii şi vânzări (17,5%), meşteşugurile şi alte ocupaţii similare (14,5%). În cazul femeilor tinere, fiecare a cincia se regăseşte, în special, ca lucrător în servicii şi comerţ (22,2%) sau lucrează ca specialist-profesionist (ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice) (21,5%), iar aproximativ 14% activează ca tehnicieni sau în activităţi similare. Se constată că femeile tinere, precum şi tinerii din mediul urban sunt mai bine reprezentaţi în ocupaţiile profesionale calificate, în timp ce bărbaţii tineri şi tineretul rural se concentrează pe ocupaţii cu o calificare mai inferioară şi pe cele elementare.
Astfel, fiecare al doilea tânăr cu studii superioare este ocupat pe piaţa muncii, rata de ocupare pentru această categorie reprezentând 53% şi este superioară în cazul bărbaţilor (peste 63%) şi a tinerilor din mediul urban (57,3%), comparativ cu femeile (46%) şi tinerii din mediul rural (aproximativ 43%). Este de remarcat faptul că femeile, inclusiv tinere, au o rată de ocupare mai mică indiferent de studii.
Autorii studiului susţin că pentru piaţa muncii din Republica Moldova este specifică pregătirea mai înaltă a femeilor în raport cu bărbaţii şi a populaţiei urbane în raport cu populaţia rurală. În prezent, printre femeile tinere ocupate, ponderea celora cu studii terţiare este de aproape 39%, pe când în cazul bărbaţilor – de 27,4%.
În sectorul informal, o pregătire profesională mai bună o înregistrează, de asemenea, femeile: aproximativ 13% au pregătire mai înaltă (studii post-secundare şi terţiare), pe când în cazul bărbaţilor – peste 7%. În ultimii ani, nivelul de studii al femeilor tinere din sectorul informal este în creştere, aceasta indicând, mai degrabă, despre vulnerabilitatea femeilor cu pregătire profesională înaltă care nu se regăsesc pe piaţa muncii formale.
Printre şomerii tineri cu potenţial înalt de pregătire, femeile şi persoanele din mediul urban sunt cei mai afectaţi: practic fiecare al patrulea dintre ei are studii terţiare şi nu a putut să se integreze pe piaţa muncii.
Printre femeile şomere tinere, cele mai solicitate locuri de muncă sunt de lucrător în servicii, comerţ şi activităţi asemănătoare (aproape 32%, comparativ cu 8,6% în cazul bărbaţilor) şi de conducători/manageri (aproximativ 24%, comparativ cu 4,1% în cazul bărbaţilor).
Discrepanţa de gen este semnificativă pentru majoritatea ocupaţiilor, femeile tinere fiind dezavantajate în salariu în medie cu 16%, faţă de salariul bărbaţilor. Excepţie fac două categorii de ocupaţii – managerii şi lucrătorii calificaţi în agricultură, unde salariul femeilor tinere depăşeşte pe cel al bărbaţilor cu aproximativ 2% şi, respectiv, 20%.
“Tinerilor le este greu să reuşească în carieră din cauza unor combinaţii de factori: insuficienţa locurilor de muncă decente, tinerii angajaţi câştigând lunar un salariu mediu cu aproximativ 35% mai puţin decât salariul mediu lunar pe ţară, pe de o parte şi competenţele de muncă fragile, pe de alta. Iată de ce e nevoie de a experimenta noi abordări, pentru ca cerinţele pieţei muncii să fie în armonie cu formarea profesională”, afirmă Dumitru Vasilescu, manager de proiect la PNUD Moldova.
Fiecare al patrulea tânăr are un loc de muncă informal, mai constată studiul. În muncile informale sunt implicaţi de regulă tinerii cu nivel de educaţie mai scăzut: fiecare al doilea are doar studii gimnaziale, iar doi din cinci – studii generale sau vocaţionale.
Autorii studiului au mai analizat corelarea dintre sistemul educaţional şi piaţa muncii. Astfel, în ultimii ani, se înregistrează creşterea persoanelor supra-calificate în rândul angajaţilor cu studii superioare (21% în anul 2015), pe când printre angajaţii cu studii secundare, ponderea lucrătorilor supra-calificaţi s-a micşorat de două ori în perioada 2010–2015.
“Aceasta înseamnă că oportunităţile scăzute de angajare conform calificării impun deseori persoanele pregătite să accepte munci inferioare nivelului lor de calificare. În plus, utilizarea necorespunzătoare a abilităţilor şi supra-educaţia duc la pierderea de competenţe. Pe de altă parte, şi statul este în pierdere, fiindcă potenţialul productiv în economie nu este pe deplin folosit”, spune Dumitru Vasilescu.
Pentru a creşte oferta de locuri de muncă, în special a celor de calitate, autorii studiului recomandă promovarea unor politici coerente şi programe speciale ce presupun implicarea activă a autorităţilor publice locale, crearea de parteneriate public-private cu atragerea mediului de afaceri în elaborarea ofertei educaţionale şi în desfăşurarea stagiilor.
Lilia Alcază
