Statisticile oficiale privind forţa de muncă în R. Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul întâi sunt surprinzător de optimiste.
Piaţa muncii în prag de pandemie părea să nu aibă mari probleme. Biroul Naţional de Statistică raporta o „descreştere semnificativă” a numărului şomerilor, până la 34,2 mii în primele trei luni ale acestui an, faţă de 69,6 mii în ianuarie-martie 2019. Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forţa de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,1 la sută, mai constatau statisticienii, mult sub nivelul din perioada respectivă a anului precedent, de 7,7 la sută.
O situaţie în roz înainte de pandemie. Însă, deja la sfârşitul trimestrului, Parlamentul a declarat stare de urgenţă în legătură cu pandemia de COVID-19, pe întreg teritoriul R. Moldova, în perioada 17 martie-15 mai 2020.
Primele semne ale şocului ce va lovi în piaţa muncii au apărut odată cu stoparea activităţilor economice. Cu toate că starea de urgenţă a cuprins o perioadă scurtă din primul trimestru al anului, Biroul Naţional de Statistică a publicat unele tendinţe care au început să se contureze.
În primul trimestru, numărul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situaţia la locul de muncă din cauza COVID-19 a constituit 33,2 mii sau 4,1 la sută din total populaţie ocupată (3,7% pentru bărbaţi şi 4,6% pentru femei). În rândul acestora:
• majoritatea, 60,6%, o constituie persoanele care nu au lucrat deloc/au absentat de la locul de muncă;
• 28,4% au prestat munca la domiciliu/au lucrat la distanţă;
• 25,5% au lucrat mai puţine ore pe săptămână;
• 8,0% au fost transferaţi la program de lucru parţial.
Pandemia a afectat situaţia la locul de muncă într-o măsură mai mare la femei decât la bărbaţi: în structura pe sexe, femeile constituie 53,7 la sută şi bărbaţii 46,3 la sută (în timp ce, în total ocupare, raportul e de 48,3/51,7). Efectele negative ale COVID-19 asupra pieţei muncii s-au resimţit aproape în aceeaşi măsură în mediul urban şi cel rural.
Potrivit BNS, cele mai afectate au fost persoanele adulte tinere de 25-34 ani (36,3 la sută), urmate de persoanele cu vârsta de 35-44 ani (24,6 la sută) şi cele de 45-54 ani (19,5 la sută).
Biroul Naţional de Statistică a constatat că numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în primul trimestru 2020, s-a majorat de două ori faţă de perioada similară a anului precedent. A crescut, respectiv, şi ponderea acestora în total ocupare de la 2,4 în 2019 la 4,9 la sută în 2020. Creşterea numărului acestor persoane este cauzată în totalitate de restricţiile impuse în legătură cu COVID-19.
De ce nu au muncit persoanele respective? Cei mai mulţi, 34 la sută, din cauza staţionării activităţii la unitatea la care lucrează. O treime a fost nevoită să-şi ia concediul anual. Alţi 28 la sută din angajaţi s-au aflat în concedii neplătite şi doar o mică parte, 6 la sută, s-au aflat în şomaj tehnic.
Chiar dacă creşterea numărului celor care nu au lucrat deloc este mică, dacă o raportăm la numărul persoanelor ocupate, totuşi numărul celor aflaţi în concedii fără plată s-a mărit de 3,5 ori, în concedii anuale, respectiv, de 2,9 ori, a celor în şomaj tehnic – de 1,6 ori. Şi iarăşi, cei care au avut mai mult de suferit sunt persoanele de 25-34 ani, urmaţi de grupa de vârstă de 35-44 ani.
În rândul persoanelor care nu au lucrat din cauza pandemiei, majoritatea absolută de 88 la sută revine salariaţilor (în total ocupare, aceştia formează 80 la sută). Restul de 12 la sută o formează grupa lucrătorilor pe cont propriu, care au fost nevoiţi să-şi sisteze activitatea.
Comerţul, industria, învăţământul sunt activităţile care şi-au trimis angajaţii în concedii cu sau fără plată sau în şomaj tehnic, din tristul motiv – stoparea activităţii ca, de exemplu, în comerţ.
În primul trimestru, 16,6 mii de persoane au prestat muncă la domiciliu. E mult? E puţin? La un număr de 806,3 mii de populaţie ocupată pare o cifră deloc importantă. Dar numărul celor care au „transformat” locuinţa în loc de muncă a crescut în primul trimestru al acestui an de 2,5 ori faţă de ianuarie-martie 2019. Statisticienii apreciază că „majoritatea absolută a creşterii (9,4 mii sau 96 la sută) s-a datorat efectelor restricţiilor impuse de COVID-19”. În funcţie de vârstă, 2 din 5 persoane sunt de 25-34 ani, iar fiecare a cincea persoană face parte fie din grupa de vârstă 35-44 ani, fie din grupa celor de 45-54 ani.
Astfel s-au adaptat la noile condiţii mai ales lucrătorii din învăţământ, urmaţi de lucrătorii din activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice şi cu mult mai puţin cei din comerţ.
COVID-19 modifică tiparele obişnuite şi în raport cu durata efectivă a săptămânii de lucru. Este o altă concluzie a primului studiu privind efectele pandemiei asupra pieţei muncii. Astfel, în rândul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situaţia la locul de muncă din cauza pandemiei, 86,1 la sută fie că au lucrat mai puţin de 40 de ore pe săptămână, fie că nu au lucrat deloc. În timp ce printre persoanele care nu au avut de suferit de pe urma situaţiei epidemiologice acest indicator este de 2,7 ori mai mic, constituind 32,4 la sută (în trimestrul I 2019 constituind 35,2 la sută).
Persoanele care au lucrat mai puţine ore pe săptămână din cauza pandemiei au invocat aceleaşi motive ca şi persoanele care nu au lucrat deloc: şomajul tehnic şi staţionarea activităţii unităţii.
51,1 mii sau 6,3 la sută din numărul persoanelor ocupate au avut un program de lucru parţial, în trimestrul întâi. Însă doar o mică parte, cinci dintr-o sută, au declarat că au trecut la programul parţial de lucru din cauza pandemiei, motivele principale fiind lipsa clienţilor sau a comenzilor şi transferul din iniţiativa angajatorului la un asemenea program de lucru.
Aceasta a fost situaţia în primul trimestru. Lucrurile însă se schimbă rapid, ceea ce demonstrează Studiul pieţei muncii din R. Moldova prezentat la Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi se referă deja la luna aprilie.
Studiul pieţei muncii din R. Moldova prezentat pe platforma Ministerului Economiei şi Infrastructurii a analizat situaţia actuală de pe piaţa muncii din Republica Moldova, tendinţele privind ocuparea forţei de muncă pentru perioada 2020-2025, precum şi impactul pandemiei COVID-19.
Potrivit studiului, în 2020 populaţia ocupată se va reduce cu 86 500 persoane, ceea ce reprezintă o scădere cu circa 10 la sută. Pentru 2021 şi 2022, autorii studiului anticipează creşteri ale ocupării cu 1 la sută şi, respectiv, 4 la sută. Totuşi, în pofida acestor majorări, nivelul anului 2019 nu va fi atins până în 2023. Cel mai probabil, nivelul ocupării din 2019 va fi depăşit abia în 2024. Se estimează că numărul şomerilor a crescut în aprilie cu 48 la sută faţă de luna precedentă. Autorii studiului apreciază că în 2020 rata şomajului va fi de aproximativ 11 la sută, după ce în 2019 acest indicator a constituit 5,1 la sută. După 2020, rata şomajului va cunoaşte o scădere continuă şi în 2025 va atinge nivelul de 3,8 la sută.
În linii generale, între 2020-2030, populaţia ocupată din R. Moldova va varia între 800-900 mii de persoane, însă după anul 2025, potrivit prognozelor, se va înregistra o diminuare. Această evoluţie va fi determinată de relansarea emigraţiei, precum şi de dinamica demografică negativă.
În toate sectoarele economice se vor înregistra evoluţii similare: după o scădere acută a populaţiei ocupate în 2020, în următorii ani, în contextul restabilirii activităţii economice, se va produce o creştere a numărului persoanelor ocupate. Pe termen mediu, potrivit studiului, în ramurile economiei se vor atesta următoarele evoluţii ale populaţiei ocupate:
– Agricultură, silvicultură şi pescuit – o scădere cu 9 la sută în 2020, o creştere cu 2,1 la în 2021 şi, respectiv, 5,1 la sută în 2022;
– Industria prelucrătoare – o reducere cu 9,6 la sută în 2020, o avansare cu 1,4 şi 4,4 la sută în 2021 şi 2022;
– Construcţii – o diminuare cu 10,1 la sută în 2020, o ascensiune cu 0,8 şi 3,7 la sută în 2021 şi 2022;
– Comerţ – o descreştere cu 9,2 la sută în 2020, o creştere cu 1,8 şi 4,8 la sută în 2021 şi 2022;
– Transport – o contractare cu 10,5 la sută în 2020, o sporire cu 0,3 sută în 2021 şi o mărire cu 3,3 la sută în 2022.
Studiul pieţei muncii a fost elaborat cu suportul proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare al Germaniei şi al Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare.
Vlad Bercu
