În 2012, autorităţile au întreprins mai multe activităţi pentru redresarea economică a ţării, au fost elaborate strategii şi planuri de politici bune, dar mecanismele de implementare ale acestora sunt mai puţin eficiente. Cel puţin, aşa arată un studiu realizat în comun de ADEPT şi Expert-Grup. În studiul “Euromonitor”, experţii au analizat reuşitele anului 2012 pe 4 segmente economice şi au făcut unele prognoze pentru anul curent.
Pieţe şi politici financiare. Cele mai importante acţiuni întreprinse de autorităţi pe parcursul perioadei de referinţă ţin de adoptarea Planului strategic al BNM pentru anii 2013-2017, ajustarea normelor regulatorii la prevederile Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară aplicate de instituţiile financiare de la începutul anului 2012, automatizarea unor procese de rutină de raportare şi monitorizare şi extinderea accesului BNM la informaţii suplimentare despre activitatea băncilor comerciale. Principalele probleme nesoluţionate ţin de transparentizarea structurii acţionariatelor instituţiilor financiare, situaţia dificilă la B.C. „Banca de Economii” S.A., precum şi nerealizarea unor acţiuni în termenul stabilit din cadrul Strategiei de dezvoltare a sectorului financiar nebancar pentru anii 2011-2014.
Modernizarea economiei ţării, atragerea investiţiilor şi fortificarea competitivităţii externe a acesteia depinde în mare parte de reformare sectorului financiar, atât bancar, cât şi cel nebancar. Pe moment, principalele probleme la acest capitol ţin de drepturile limitate ale creditorilor, slaba funcţionare a biroului istoriilor de credit, popularitatea scăzută a plăţilor fără numerar, transparenţa limitată în ceea ce ţine de structura acţionarilor reali ai instituţiilor financiare şi stagnarea pieţei de capital. În mare parte, problemele respective sunt recunoscute de către autorităţile de la Chişinău, iar soluţionarea acestora urmează a fi atinsă prin transpunerea normelor şi practicilor internaţionale.
Activitatea CNPF pe parcursul anului 2012 a dat anumite rezultate. Astfel, după circa 2 ani de consultări cu publicul, noua Lege cu privire la piaţa de capital a fost definitivată şi votată în Parlament în lectură finală, urmând să intre în vigoare în 2013. Aceasta urmează să faciliteze accesul investitorilor străini din UE pe piaţa de capital din Republica Moldova, să elimine mai multe bariere birocratice ce ţin de tranzacţionarea acţiunilor şi listarea companiilor pe piaţă şi să nu mai oblige investitorii să apeleze la intermediari pentru efectuarea oricărei tranzacţii. Un alt rezultat important în alinierea cadrului regulator al pieţei financiare nebancare la normele internaţionale este definitivarea proiectului de Lege privind instituţiile financiare nebancare. Aceasta vine să completeze vidul legislativ care reglementează activitatea acestor instituţii prin stipularea clară a tipurilor de activitate permise şi interzise, precum şi a capitalului minim necesar pentru asigurarea stabilităţii sistemului.
Având în vedere intrarea în vigoare în 2013 a noii Legi privind piaţa de capital, eforturile CNPF în viitorul apropiat vor fi concentrate pe aducerea cadrului normativ în concordanţă cu prevederile noii legi. În particular, pentru asigurarea aplicării eficiente a noii legi, urmează de detaliat noile reguli de activitate a societăţilor de investiţii. Potrivit estimărilor specialiştilor de la CNPF, acesta va implica elaborarea a circa 40 de acte normative, fapt ce va solicita eforturi considerabile din partea instituţiei.
Instituţii de reglementare a pieţei. După doi ani de discuţii, în trimestrul II al anului 2012 au fost adoptate principalele legi în domeniul concurenţei – legea privind concurenţa şi legea privind ajutorul de stat. În trimestrul patru au fost elaborate patru proiecte de regulamente ce urmează să asigure funcţionarea acestor legi. În scopul excluderii concurenţei neloiale şi evitării discriminării consumatorilor, în octombrie Guvernul a avizat pozitiv proiectul de modificare a legii cu privire la piaţa produselor petroliere, proiect ce prevede liberalizarea semnificativă a activităţilor. A fost aprobată Strategia Naţionala în domeniul Proprietăţii Intelectuale până în anul 2020 şi Planul de Acţiuni de implementare a Strategiei pentru anii 2012-2014. Progresul este foarte limitat la nivel „tehnic”, cum ar fi crearea infrastructurii calităţii, transparenţa redusă în achiziţiile publice, dialogul pe alocuri foarte dificil între autorităţile de politici, ceea ce complică esenţial consolidarea instituţiilor de reglementare a pieţei.
De la începutul relaţiilor de cooperare dintre Republica Moldova şi UE un accent sporit a fost pus pe funcţionarea eficientă a instituţiilor de reglementare a pieţii în Moldova, ceea ce este de înţeles, având în vedere faptul că acestea erau foarte tinere şi nu aveau la bază un cadru legislativ adecvat. Odată cu avansarea relaţiilor dintre Moldova şi UE şi trecerea la etapa de negocieri asupra Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, acest aspect devine şi mai important, pentru că UE oferă companiilor moldoveneşti condiţii de concurenţă onestă pe propria piaţă, dar doreşte ca şi companiile europene să fie tratate asemenea pe piaţa Republicii Moldova. Astfel, Planul de Acţiuni UE – Moldova, precum şi Planul de Acţiuni pentru implementarea Recomandărilor Comisiei Europene în vederea instituirii ZLSAC, acordă o mare importanţă cadrului legal şi modului de funcţionare a instituţiilor de reglementare a pieţei, şi anume: Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei (ANPC), Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a Republicii Moldova (ANRCETI), Agenţiei pentru Achiziţii Publice, Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Institutului Naţional de Metrologie etc.
În ultimul trimestru al anului 2012 au avut loc mai multe evenimente, prin care instituţiile de reglementare a pieţei fie au îndeplinit noi acţiuni asumate în Planul de Acţiuni, fie au soluţionat unele restanţe mai vechi, care, în cele din urmă, sunt menite să apropie Republica Moldova de standarde europene sau să eficientizeze activitatea acestor instituţii.
Politici comerciale. Obligaţiile de reformă, în special în termeni de ajustare a cadrului regulator, asumate de Republica Moldova au fost în mare parte îndeplinite. Acest fapt este demonstrabil inclusiv şi prin avansarea negocierilor cu UE. Implicarea sectorului privat de pe ambele maluri ale Nistrului, în special cel din domeniul agricol dar şi industrial, la elaborarea poziţiilor de negocieri şi planificarea instrumentelor de protecţie comercială rămâne o necesitate importantă, în special dacă se doreşte ca producătorii să reziste concurenţei din UE, să-şi sporească competitivitatea şi să obţină beneficii reale dintr-o viitoare ZLSAC. Pornind de la prevederile Programului de activitate al Ministerului Economiei pentru anul 2012, principalele obiective setate aferente comerţului şi cooperării economice internaţionale au fost în mare parte realizate.
În perioada 20-23 noiembrie 2012 a avut loc la Bruxelles cea de-a patra rundă de negocieri pe marginea ZLSAC. Implementarea efectivă a acesteia ar putea, conform ultimelor estimări, impulsiona exportul produselor moldoveneşti către UE cu circa 16%, iar PIB va creşte estimativ cu 5.6%. Negocierile cu UE au avansat în trimestrul patru în ritmuri alerte. Principalele carenţe şi dificultăţi au fost din nou cele legate de implicarea părţii transnistrene în dialog. Implicarea pasivă a autorităţilor regiunii separatiste s-ar putea răsfrânge negativ asupra agenţilor economici din regiune, a acelor întreprinderi care vor dori în viitor să exporte către UE. Neparticiparea la negocieri, şi în special neajustarea cadrului legislativ, ar putea eventual aduce cu sine aplicarea de taxe vamale la principalele produse exportabile din regiune, inclusiv textile şi alte produse industriale. Anul 2012, în ansamblu, a adus cu sine un important progres în negocierile dintre Republica Moldova şi UE pe marginea ZLSAC, ca şi parte componentă a viitorului Acord de Asociere cu UE, semnarea căruia este planificată spre sfârşitul anului 2013.
Concomitent, o realizare importantă a fost obţinută în cadrul celei de-a cincea runde de negocieri care s-a desfăşurat recent la Chişinău, în perioada 21 – 23 ianuarie 2013. Conform rezultatelor obţinute până la etapa actuală, agenţii economici din ţară vor avea posibilitatea de a exporta aproximativ 9700 grupe de mărfuri, fără a fi supuse taxelor de import în ţările Uniunii Europene. Circa 30 de produse vor fi exportate în baza cotelor care au fost negociate, ţinând cont de potenţialul autohton estimat de producere şi exportare, acestea fiind propuse pentru cel puţin 10 ani înainte. În sectorul agricol, s-au discutat activ volumele cotelor la carne, ouă, zahăr, legume şi fructe, cereale, vin, ţigări, fiind pus un accent sporit asupra necesităţii corespunderii acestora standardelor de calitate necesare pentru a fi exportate pe piaţa UE.
Cristina MIRON
