Limitările la export impuse de Federaţia Rusă, slăbiciunile sistemului bancar autohton, dar şi consecinţele campaniei electorale din anul trecut şi a celei locale din acest an, vor fi principalii factori care vor pune presiuni enorme atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli din bugetul public naţional (BPN). Experţii bat alarma: deficitul bugetar ar putea atinge o cotă alarmantă în anul curent.
Economiştii au calculat că în anul 2015, veniturile la bugetul public naţional vor însuma aproximativ 44 miliarde de lei, iar cheltuielile se vor ridica la 51 miliarde de lei. În acest fel, se va ajunge la un nivel exorbitant al deficitului bugetar – 5,5% din Produsul Intern Brut (PIB) sau aproximativ 7 mlrd. lei.
“În mare parte şi evoluţia părţii de venituri, şi cea a părţii de cheltuieli sunt influenţate preponderent de factori externi. Vorbim despre criza din Ucraina care afectează mult partea de venituri, din cauza interdicţiilor impuse de Rusia la exportul de produse moldoveneşti, chiar dacă recent unii producători autohtoni au obţinut permisiunea de a livra fructe pe această piaţă”, susţine Angela Secrieru, expert în finanţe la IDIS “Viitorul”.
De altă parte, Ministerul Finanţelor estimează un deficit bugetar la nivelul de 2,5% din PIB, adică aproximativ 3 mlrd. lei. Ca şi în anii precedenţi, “gaura” bugetului public urmează să fie acoperită din împrumuturi şi granturi externe, circa 2 mlrd. lei, din emisia de valori mobiliare de stat – alte 415 mil. lei şi, estimativ, 297 mil. lei obţinute din privatizările proprietăţilor de stat. În acelaşi timp, FMI anticipează că ţara noastră va înregistra în acest an un deficit bugetar de 5,4% din PIB.
Raportul publicat în Monitorul Economic arată că, începând cu 2007, ponderea veniturilor bugetului public naţional are o tendinţă de reducere continuă în PIB, excepţie fiind anul 2012. Concluziile nu sunt deloc încurajatoare, dacă luăm în consideraţie că veniturile nefiscale, fondurile şi mijloacele speciale au o pondere din ce în ce mai mică în PIB. Singura componentă care evoluează relativ constant, cu o uşoară creştere începând cu 2012, sunt veniturile fiscale.
Expertul este de părere că această evoluţie înseamnă, de fapt, o constrângere fiscală a economiei naţionale, în contextul reducerii celorlalte componente ale veniturilor publice mult mai sensibile la mediul economic, social şi internaţional nefavorabile.
“Evaziunea fiscală în ţara noastră este una extrem de pronunţată. Autorităţile întârzie să facă regulă, deşi organismele internaţionale ne-au atras atenţia de nenumărate ori că administrarea fiscală trebuie îmbunătăţită esenţial. În acelaşi timp, avem o sumedenie de impozite care au o rată de colectare foarte scăzută. Sunt de părere că Ministerul Finanţelor trebuie să elaboreze măsuri pentru a colecta mai multe venituri la bugetul public naţional, iar, ulterior, banii să fie cheltuiţi cât mai raţional. Or, în prezent, dispunem de un buget mai mult formal şi nu promovăm un buget bazat pe performanţe”, spune Angela Secrieru. Ea menţionează că, nu în ultimul rând, trebuie raţionalizată reglementarea finanţării partidelor politice, în aşa fel, încât ele să fie finanţate din bugetul de stat, nu din cel naţional. Asta deoarece unele firme finanţează campania electorală a anumitor partide, ca apoi, când partidele vor accede la guvernare, să obţină facilităţi fiscale. În acest sens, expertul ne atrage atenţia că anul acesta vom suporta consecinţele, pe partea de cheltuieli şi de venituri în BPN, a alegerilor parlamentare din 2014 şi a celor locale care urmează să fie desfăşurate.
În acelaşi timp, slăbiciunile sistemului bancar se vor face mai resimţite şi nu sunt excluse intervenţii financiare publice pentru recapitalizarea unor bănci, ceea ce ar avea un efect dezastruos asupra economiei naţionale, per ansamblu.
Întrebată dacă autorităţile vor găsi surse de acoperire a deficitului format, Angela Secrieru a menţionat că acestea pot fi obţinute din deconspirarea fiscală a economiei tenebre. “Ceea ce observăm noi că se întâmplă pe piaţa valutară, inclusiv evoluţiile cursului valutar, vor avea o consecinţă negativă asupra proceselor inflaţioniste. Şi, desigur, acestea influenţează negativ stabilitatea macroeconomică şi capacitatea de plată a agenţilor economici”, spune expertul de la IDIS “Viitorul”.
Între altele, se impune să fie îmbunătăţită planificarea bugetară pentru a evita numeroasele rectificări pe parcursul anului bugetar şi pentru a exclude neîndeplinirea părţii de cheltuieli din BPN.
Republica Moldova a devenit tot mai dependentă de finanţarea externă în ultimii câţiva ani. Doar anul trecut, ponderea granturilor în PIB a fost de 3,3%. Acesta este cel mai înalt nivel din perioada în care ţara noastră beneficiază de granturi externe, adică începând cu anul 2005 şi până în 2014. Evoluţia respectivă se întâmplă în condiţiile în care FMI recomandă autorităţilor moldoveneşti să depună eforturi susţinute şi să reducă dependenţa de susţinerea financiară externă. Experţii, însă, cred că această evoluţie se va menţine pe termen mediu, iar anul acesta chiar se va amplifica.
În cel mai recent raport de ţară pentru Republica Moldova, FMI recomandă Guvernului moldovean să adopte o politică economică de austeritate. În caz contrar, anul acesta deficitul bugetar ar putea atinge 7,1% din PIB, nu 5,4% cât era estimat anterior, se arată în raportul instituţiei internaţionale. Aceste consecinţe ar putea avea loc din cauza cheltuielilor sociale prea mari pe care autorităţile moldoveneşti le-au făcut în perioada electorală – majorări de pensii, compensaţii pentru agricultori etc.
Amintim că, recent, a fost aprobată Legea finanţelor publice şi a responsabilităţii bugetar-fiscale, conform căreia politica bugetar-fiscală se elaborează în concordanţă cu alte politici convergente şi asigură nivelul-limită anual al deficitului bugetului public naţional, excluzând granturile externe. Astfel, către anul 2018, deficitul bugetar nu va mai putea depăşi nivelul de 2,5% din PIB. O singură prevedere din această lege, art. 15, se va aplica cu începere de la 1 ianuarie 2016.
Lilia Platon
