Costul creditelor neperformante, plătit de debitorii buni?

Soldul creditelor neperformante în sistemul bancar moldovenesc s-a redus cu 0,1 puncte procentuale, la 14,5%, în februarie faţă de ianuarie curent, conform ultimelor date ale Băncii Naţionale a Moldovei. Experţii spun că ponderea împrumuturilor neperformante determină costurile creditelor pentru debitorii credibili.

Suficienţa capitalului ponderat la risc s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale, ceea ce semnifică reducerea portofoliului de credite acordate de către băncile moldoveneşti. Iar activele ponderate la risc, la sfârşitul lunii februarie, s-au majorat nesemnificativ, la 29,13 miliarde lei faţă de 29,06 miliarde lei, în ianuarie, iar capitalul de gradul I a crescut cu 63,9 mil. lei, la 7,02 miliarde lei, ca urmare a indicatorilor financiari pozitivi înregistraţi de băncile moldoveneşti, dar şi ca urmare a micşorării reducerilor pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale necesare faţă de capital.

Activele generatoare de dobândă (credite generatoare de dobândă, VMS şi mijloace datorate de BNM şi alte bănci) au crescut cu 0,4 puncte procentuale, la 80,7%, pe sistemul bancar.

Conform statisticilor, rentabilitatea capitalului pe sistemul bancar era de 10,9%, ceea ce înseamnă că la un leu al capitalului la sfârşitul lunii februarie, indica un profit de 10,9 lei. Totodată, indicatorul rentabilităţii capitalului din băncile moldoveneşti a fost redus la sfârşitul anului 2012 şi a constituit 5,5%, în timp ce la începutul anului trecut băncile la un leu investit aveau un profit de 18,5 lei.

Pe de altă parte, statisticile arată că venitul din dobânzi pe sistemul bancar este în continuă scădere şi a constituit 9 lei la un leu investit, iar la sfârşitul lui 2012 indicatorul era 10,3 lei, la un leu investit.

Soldul datoriei la credite constituie 35 miliarde lei

La sfârşitul lunii februarie, soldul datoriei la credite însuma 35,08 miliarde faţă de 34,99 lei, în ianuarie, ceea ce înseamnă că sunt puşi într-un fel sau altul pe “nota de plată” a altora. Băncile îşi recuperează aceşti bani pierduţi prin menţinerea unor marje ridicate la împrumuturile date, fie că sunt vechi, fie că sunt noi. Sau plătesc o dobândă mai mare decât media pe piaţă la depozitele atrase pentru a avea resurse financiare care să susţină o bună parte din bilanţ.

În Republica Moldova, comparativ cu România, ratele dobânzilor la credite sunt ridicate, ba mai mult, acum câţiva ani băncile moldoveneşti acordau împrumuturi cu rate care ajungeau şi la 28%, în acelaşi timp plăteau populaţiei un câştig în medie de 23-25% pentru plasamentele bancare. Iar în astfel de condiţii, băncile moldoveneşti se simţeau confortabil oferind credite scumpe în mare parte pe banii populaţiei. De aceea, în mai multe analize ale instituţiilor financiare internaţionale se spunea că băncile moldoveneşti sunt ferite de criză, în timp ce în urma situaţiei dificile din UE, o parte din bănci a intrat în incapacitate de plată sau au falimentat. Între timp, o parte din agenţii economici din cauza reducerii cifrei de afaceri au acumulat restanţe la împrumuturi şi au început să apară primele insolvenţe.

Creditele neperformante sunt de fapt o componentă inevitabilă în activitatea de creditare. O listă exhaustivă a cauzelor apariţiei creditelor neperformante ar fi imposibil de alcătuit. În majoritatea cazurilor, un credit neperformant este determinat de mai mulţi factori decât de o singură cauză. Acţiunea multor factori nu poate fi influenţată de bancă. Depistarea cauzelor care provoacă credite neperformante şi stabilirea unor măsuri adecvate de eliminare a acestor cauze depinde într-o mare măsură de modul de organizare şi de experienţa fiecărei bănci în parte şi în cele din urmă de pregătirea, talentul şi flerul personalului angrenat în activitatea de creditare. O bună înţelegere a cauzelor apariţiei creditelor neperformante poate identifica şi soluţiona problemele ce generează apariţia acestora. În acelaşi timp, cauzele generatoare de credite neperformante ţin cont de împrumutători, împrumutaţi, precum şi de acţiunea factorilor din exterior, care acţionează independent.

În februarie, totalul creditelor noi a înregistrat un declin de 25,8%

În februarie, totalul creditelor noi a înregistrat un declin de 25,8% faţă de anul precedent, cauzat de restrângerea activităţii de creditare a monedei naţionale (-23,7%). Ca şi în anul precedent, băncile sunt reticente în acordarea creditelor pentru întreprinderi, în special pentru ÎMM: creditele corporative noi au scăzut cu 32,8% faţă de anul precedent. Totodată, noile credite acordate gospodăriilor au crescut vizibil (+33,2%). Totalul depozitelor noi a scăzut cu 13,9% faţă de anul precedent, din cauza celor pe termen scurt (de până la 5 luni), în timp ce depozitele cu scadenţă de mai mult de un an au crescut cu 53,2%, iar cele între 6 şi 12 luni – cu 35,3% faţă de anul precedent. Cu cât mai mulţi „bani pe termen lung” intră în sistem, cu atât structura pe scadenţe a pasivelor băncii continuă să se îmbunătăţească. Întreprinderile îşi amână deciziile investiţionale şi îşi „parchează” lichidităţile disponibile în bănci din cauza nesiguranţei economice înalte. Acest fapt este confirmat de depozitele cu un termen mai mare de 6 luni ale întreprinderilor din februarie, ce au crescut cu 172,3% în comparaţie cu aceeaşi lună a anului precedent.

Banca Mondială constată că sistemul financiar din Republica Moldova este puternic

Criza creditară s-a atenuat în urma crizei financiare globale şi sectorul financiar este, în linii generale, puternic. Băncile au rămas lichide, cu capital suficient şi profitabile. Creşterea creditelor de la an la an a urmat o tendinţă pozitivă de la mijlocul lui 2010 atingând nivelul de 15,5%, în iunie 2012. „Conform situaţiei din această perioadă, rata lichidităţii constituia 32,3%, fiind neschimbată în mare parte faţă de anul precedent. Rata suficienţei de capital a fost solidă, constituind 25,6%”, se spune în informaţiile Băncii Mondiale.

Instituţia financiară internaţională constată riscuri limitate pentru sectorul bancar din Republica Moldova. Acesta are expunere limitată la instituţiile şi activele străine şi astfel se constată un nivel redus de risc în raport cu criza Euro. Anul trecut BNM a propus procedura de lichidare a unei bănci din cauza nereuşitei de a-şi remedia deficienţele de lichiditate şi capital. Procesul de lichidare a decurs bine, făcând uz de instrumentele introduse pentru procedura de administrare controlată a lichidării băncilor, fără vreun impact asupra stabilităţii generale a sistemului financiar. Iar în cadrul procesului, Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar şi-a îndeplinit obligaţiunile şi participat la soluţionarea pretenţiilor.

Banca Mondială continuă să sprijine dezvoltarea unui sistem financiar robust. În ultimii doi ani, am continuat dialogul cu Ministerul Finanţelor, BNM şi CNPF, şi am elaborat împreună cu BNM un cadru juridic de reglementare şi un plan de acţiuni pentru promovarea plăţilor electronice şi remitenţe. Totodată, BM a lucrat cu CNPF în vederea consolidării cadrului juridic şi de reglementare a sectorului financiar nebancar lucrând, în prezent cu BNM în vederea îmbunătăţirii cadrului ce permite utilizarea bunurilor mobile în calitate de garanţie. Iar acestea precum şi alte iniţiative vor reduce costul creditării, vor spori proporţia remitenţelor canalizate prin sectorul financiar formal în calitate de depozite bancare şi care vor spori accesul la finanţare.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.15 (486) din 17 aprilie 2013