Şi oficialităţile, şi instituţiile financiare internaţionale, şi experţii se aşteaptă la o scădere a ritmului de creştere a economiei moldoveneşti în anul 2019.
Centrul Analitic Independent Expert Grup a lansat numărul ordinar al publicaţiei „MEGA” în care dă publicităţii prognozele privind evoluţia economiei în anul viitor. “În 2019, economia ţării va creşte cu doar 3,5 la sută”, titrează comunicatul difuzat după lansarea publicaţiei bianuale, iar unii au apreciat aceste prognoze drept „pesimiste”. Ar fi primul avans sub 4 la sută din ultimii trei ani.
Previziunile Expert Grup, în opinia mea, însă nu sunt nici sumbre, nici prea pesimiste, ci ponderate şi mai rezervate. Ele sunt sub nivelul anticipat de experţi pentru anul 2018, când, potrivit acestora „economia moldovenească a crescut cu o rată cuprinsă între 4,2% şi 4,6%”, dar o reducere a ritmului de creştere la 3,5-4 la sută prognozează şi Fondul Monetar Internaţional, şi Ministerul Economiei şi Infrastructurii, şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, dar şi alte instituţii.
Analiştii anticipează o creştere de 3,5 la sută a PIB-ului, potrivit scenariului pesimist şi de 5,2 la sută, potrivit scenariului optimist, „cu mult sub nivelul optim de creştere de 7-8 la sută”.
Cu referire la proiectul de buget pentru anul viitor, experţii atenţionează că „Proiectul de buget se bazează pe ritmuri prea optimiste de creştere a unor categorii de venituri, iar contextul politic, având în vedere cele două exerciţii electorale – la nivel naţional şi local, ar putea determina asumarea unor noi obligaţii de cheltuieli bugetare curente. Atât scenariul optimist, cât şi cel pesimist al prognozelor arată încasări de venituri la bugetul public naţional mai mici decât prognozează autorităţile – minus 700 mil. MDL în prognoza optimistă şi minus 3100 mil. MDL în cea pesimistă. Materializarea temerilor privind ratarea asistenţei externe, dar şi neîncasarea veniturilor planificate din impozite şi taxe va duce la accesarea de către Guvern a împrumuturilor adiţionale de pe piaţa internă sau chiar posibilitatea majorării anumitor impozite”.
Printre riscurile care ar putea compromite prognoza pentru anul 2019 se numără climatul politic care ar putea avea implicaţii asupra economiei reale şi asupra echilibrului bugetului public naţional, consideră Expert Grup. Potrivit acestuia, demisia surprinzătoare din 20 noiembrie a Guvernatorului BNM, adaugă şi ea o nouă doză de incertitudine legată de măsura în care BNM va rămâne adepta strategiei de ţintire directă a inflaţiei precum şi asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu. În mod tradiţional, şi condiţiile meteorologice rămân o sursă majoră de riscuri.
În calitate de recomandări de politici, experţii reiterează adoptarea unei politici fiscale precaute şi moderate pentru anul 2019, care ar asigura stabilitatea sistemului fiscal şi bugetar pe termen mediu şi lung. În domeniul supravegherii sistemului financiar este necesară adoptarea unor măsuri cu caracter tehnic care să permită evaluarea mai bună a riscurilor legate de finanţarea persoanelor fizice de către organizaţiile de creditare nebancară, dar şi intensificarea investigaţiilor fraudei bancare şi recuperarea reală a activelor delapidate.
După reducerea contribuţiei de asigurare socială datorată de angajator, experţii mai reiterează necesitatea adoptării unui pachet de măsuri efective de descurajare a fenomenului de ocupare informală.
Prognoza actualizată a Ministerului Economiei şi Infrastructurii (MEI) a indicatorilor macroeconomici pentru anul 2019 arată o creştere a economiei de 4 la sută, după o ascensiune cu câte 4,5 la sută în anii 2016–2018. Produsul Intern Brut va depăşi, pentru prima dată, 200 miliarde lei. Creşterea se va afla „în proximitatea PIB-ului potenţial”, notează MEI.
“Tendinţele pozitive de evoluţie a economiei naţionale în anul 2018 (evoluţii mai mari decât am presupus în procesul de elaborare a prognozei preliminare din luna martie) vor continua şi în anul următor”, se arată în nota de prognoză a MEI. Ritmul de creştere reală a PIB-ului a fost majorat de la 3,8 la 4,0 la sută, „preponderent ca impact al reformei fiscale privind implementarea cotei unice pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice: aceasta va permite creşterea veniturilor disponibile ale populaţiei şi, prin urmare, va stimula consumul intern şi, respectiv, creşterea economică”. Creşterea reală a salariilor şi pensiilor, precum şi majorarea remiterilor de peste hotare vor conduce la majorarea consumului.
Care ar fi riscurile, în opinia Ministerului Economiei şi Infrastructurii? Contractarea cererii externe ar putea duce la „diminuarea exporturilor şi remitenţelor şi, prin urmare, la micşorarea producţiei industriale, consumului populaţiei şi creşterii ratei şomajului”. Aprecierea monedei naţionale stimulează importurile şi descurajează exporturile. Astfel, „există riscul de subestimare sau supraestimare a prognozei importurilor şi exporturilor”. MEI mai estimează condiţiile climaterice nefavorabile, care sunt dificil de prognozat, pot contribui la diminuarea volumului efectiv al producţiei agricole. De asemenea, „instabilitatea politică influenţează negativ activitatea economică şi investiţională, intensifică tensiunea socială şi provoacă instabilitate macroeconomică”. Ministerul ia în considerare şi „dezechilibre economice create în urma măsurilor de politici întreprinse în anii electorali (2018 şi 2019)”.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a revizuit estimarea de creştere a economiei Republicii Moldova în 2018 la 4,0 la sută, potrivit ediţiei din luna noiembrie a raportului “Perspectivele economice regionale” (Regional Economic Prospect). În luna mai anticipa un avans de 4,5 la sută.
Previziunile sunt peste media pe regiune. Banca Europeană anticipează pentru Europa de Est şi Caucaz, regiune în care este inclusă şi Republica Moldova, o creştere economică în medie de 3,2 în 2019, faţă de 3,1 la sută cât prognoza în luna mai. BERD menţionează că Programul cu FMI este un imbold important al reformelor şi a stabilităţii macroeconomice, iar implementarea acestuia trebuie să fie continuă fără întârzieri”.
Banca Mondială prognozează o creştere economică susţinută, în medie de 4 la sută, în 2018–2020, „alimentată de remiteri şi de creşterea consumului pe fundalul majorării salariilor”, în special în sectorul public. În timp ce creşterea economică rămâne a fi impulsionată de consum, sunt necesare reforme structurale profunde pentru crearea noilor motoare de creştere economică, sunt de părere experţii BM.
Banca Mondială anticipează că revitalizarea intrărilor valutare străine şi îmbunătăţirea situaţiei în sectorul financiar şi mediului de afaceri vor sprijini investiţiile private şi acumularea de stocuri.
Cererea internă robustă va determina o creştere solidă a importurilor, soldându-se cu o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economiei. Alegerile parlamentare din 2019 vor determina, de asemenea, cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creşterii se va modera, constituind 3,5 la sută, susţinut de încrederea sporită a consumatorilor şi a mediului de afaceri şi de o normalizare continuă, deşi lentă, a condiţiilor financiare, care ne aşteptăm să stimuleze creşterea investiţiilor private după alegeri. După recentele acte fiscale legislative aprobate, deficitul va creşte până la 2,7% în 2019 şi se va modera după alegeri, mai apreciază experţii Băncii Mondiale.
Pe termen mediu, inflaţia va creşte progresiv, pe fundalul cererii interne mai puternice şi al ajustărilor aşteptate la preţurile reglementate în a doua jumătate a anului 2019. În acest context, susţinută de creşterea continuă a salariilor reale, remiteri şi transferuri publice, analiştii BM estimează o scădere a ratei sărăciei cu 2,9 puncte procentuale, până la un nivel de 12 la sută în 2018 şi până la un nivel mai mic de 10 la sută la finele anului 2020.
Cu referire la riscuri, experţii Băncii Mondiale estimează că perspectivele pot fi afectate de riscuri considerabile, cauzate de o productivitate joasă, asistenţa externă mai mică şi cheltuielile publice ineficiente. Incertitudinea politică şi polarizarea politică continuă, pot constrânge investiţiile străine şi interne, care sunt necesare pentru creşterea productivităţii şi a competitivităţii exporturilor, astfel expunând vulnerabilitatea cronică a economiei la riscurile externe.
Eforturile autorităţilor de a susţine îmbunătăţiri semnificative în raport cu supremaţia legii, climatul investiţional şi al mediului de afaceri şi calitatea capitalului uman ar contribui la atenuarea acestor riscuri şi la facilitarea expansiunii rolului considerabil pe care il au bunurile tranzacţionale (tradables) în economie. Deşi Indicele Capitalului Uman elaborat de Banca Mondială pentru Moldova a crescut în ultimii ani, performanţa ţării este sub nivelul mediei regionale.
Vlad Bercu
