Băncile moldoveneşti nu se grăbesc să majoreze ratele la depozite, după ce BNM, majorând rata de refinanţare la 13,5% la începutul acestui an, urmăreşte scumpirea depozitelor şi creditelor acordate.
„În luna februarie 2015, rata medie anuală a dobânzii la portofoliul de credite acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,36 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2015, constituind 11,03 la sută. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei s-a majorat cu 0,31 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, înregistrând nivelul de 7,93 la sută. Totuşi, această creştere recentă a ratei medii a dobânzii la depozitele în monedă naţională este insuficientă pentru a stimula economisirea în lei”, susţine BNM, în raportul de politică monetară de la sfârşitul săptămânii trecute.
Alexandru Stratan, de la Institutul de Economie Finanţe şi Statistică, e de părere că, deşi băncile nu au majorat încă semnificativ ratele la credite şi depozite, acest lucru, oricum, se va întâmpla.
„Business-ul este astăzi pus la pământ prin diverse situaţii, unii se confruntă cu problema embargoului sau cu probleme legate de birocraţie şi corupţie, alţii au probleme cu exportul produselor pe piaţa din UE. În astfel de condiţii, business-ului îi este foarte greu să acceseze credite”, susţine Stratan.
Economistul e de părere că o rată mică la credite, probabil este legată şi de o cerere redusă la credite, în condiţiile situaţiei incerte, ca urmare a fluctuaţiilor care sunt aşteptate. Astfel, populaţia nu vrea să mai ia credite cel puţin un an, or, din această cauză şi băncile rămân mai loiale procesului de creditare. Ele nu se grăbesc să majoreze ratele.
„O rată de bază majorată duce mereu la scumpirea resurselor financiare. Şi în cazul în care cineva mai are rezerve proprii, iar alte companii nu se grăbesc să facă investiţii masive”, a precizat Stratan.
Aceste măsuri au un efect de „bătaie mai lungă”. Referindu-ne la creditele scumpe, Stratan a spus că totul depinde de cerere. Oricum, situaţia cu rata mai mică la credite faţă de cea de refinanţare nu poate să bată pasul pe loc, în condiţiile în care fermierii în scurt timp vor începe lucrările de primăvară şi vor avea nevoie să importe pesticide, să cumpere motorină, or, agricultorii lucrează cu credite pe care le achită după recoltare. De aceea, situaţia nu poate să rămână aceeaşi.
Economistul Roman Chircă are o altă explicaţie, afirmând că piaţa creditelor din Republica Moldova este disproporţionată, în condiţiile în care băncile oferă credite scumpe şi se străduiesc să atragă depozite foarte ieftine de la populaţie.
„În anul 2014, volumul depozitelor depăşea de două ori volumul creditelor acordate. Băncile se confruntă cu faptul că au foarte multe depozite, iar creditele nu sunt pe măsura depunerilor. Pe de altă parte, dacă rata la depozite creşte, atunci plasamentele devin şi mai atractive. O explicaţie este că băncile vor stimula un volum şi mai mare de depuneri pe care nu o să le poată plasa”, e de părere Roman Chircă.
El a spus că băncile comerciale preferă să ia bani mai ieftini de la populaţie decât să ia credite de la BNM la 13,5%. Asta demonstrează cât e de disproporţionată piaţa creditară din Republica Moldova. Lipsa altor instrumente obligă persoanele fizice să utilizeze depozitele ca mijloc unic de economisire a mijloacelor temporar libere, iar băncile se folosesc de această situaţie, ceea ce înseamnă că mecanismul de ajustare a ratelor este unul care frânează.
„Politica băncilor moldoveneşti este că sunt foarte scumpe la credite şi pe cât de ieftin posibil la depozite, în condiţiile în care presiunea plasamentelor este foarte mare, iar marja de operare este de 6-7%. Presiunea foarte mare face, practic, nefuncţională politica monetară a BNM, ţinând cont de faptul că BNM nu este sursa principală de creditare”, a menţionat Chircă.
Republica Moldova este la un nivel foarte mic raportat la PIB. „Noi nu credităm economia şi anumite operaţiuni ale exporturilor”.
În goana după lichidităţi, băncile comerciale au început deja să plătească 14% pentru plasamentele de 3 luni în lei moldoveneşti şi 16% – pentru depozitele pe un termen de 12 luni. Acest lucru relevă că împrumuturile vor urca la peste 20% şi vor fi inaccesibile pentru populaţia care până acum putea opta pentru credite de consum şi cu 11%. Redistribuirea economiilor populaţiei în favoarea depozitelor valutare are efecte asupra ratelor dobânzii. Atragerea anostă a depozitelor în monedă naţională a determinat băncile să-şi ajusteze ratele dobânzilor. Pentru a face mai atractivă plasarea economiilor în lei moldoveneşti, băncile au stopat reducerea ratelor dobânzilor la depozitele în lei. Pe de altă parte, ratele dobânzilor la creditele în lei pe termen lung continuă să se menţină la o rată de 11-15%. Totodată, creşterea resurselor din contul majorării depunerilor valutare ale populaţiei, permite băncilor să reducă ratele dobânzilor asociate depozitelor în valută. Deşi se atestă o uşoară tendinţă de creştere, ratele dobânzilor aferente creditelor în valută au cunoscut o evoluţie oscilatorie şi, în linii mari, valorile acestui parametru au variat între 2-5%.
Marja bancară la operaţiunile în monedă naţională a constituit 3,06 puncte procentuale în februarie 2015, diminuându-se cu 1,62 puncte procentuale faţă de nivelul lunii precedente.
Datele BNM arată că în februarie soldul depozitelor în monedă naţională s-a micşorat cu 1617,1 mil. lei şi a constituit 23,3 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 46,0 la sută din soldul total al depozitelor, iar cel al depozitelor în valută străină (recalculat în lei) s-a majorat cu 1512,4 mil. lei şi a crescut până la nivelul de 27,4 miliarde de lei (cu o pondere de 54,0 la sută).
Majorarea depozitelor în valută, practic, impune băncile să utilizeze mai activ aceste resurse.
La sfârşitul lunii februarie 2015, soldul creditelor acordate economiei a consemnat o diminuare de 0,4 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cel al depozitelor s-a majorat cu 10,0 la sută.
Soldul creditelor în economie, în luna februarie 2015, a sporit cu 1,7 la sută din contul majorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 334,5 mil. lei (1,3 la sută), precum şi a celor în valută străină (exprimate în MDL) cu 409,8 mil. lei (2,4 la sută). Totodată, cererile faţă de economie în valută străină, exprimate în USD, au scăzut cu 21,3 mil. USD, ceea ce evidenţiază faptul că majorarea acesteia, exprimată în lei moldoveneşti, a fost cauzată de deprecierea monedei naţionale pe parcursul perioadei de referinţă.
Economiştii de la Expert Grup atenţionează că deprecierea leului în ritmuri rapide ar putea avea efecte nefavorabile pentru sectorul bancar. Deşi, în timp, deprecierea are atât influenţe pozitive, cât şi negative asupra împrumuturilor neperformante, efectul net al ieftinirii leului este nefast pentru calitatea activelor. În contextul în care 40% din credite sunt în valută străină, intensificarea deprecierii monedei naţionale ar putea afecta serios calitatea împrumuturilor bancare şi ar influenţa negativ stabilitatea sectorului. Or, pentru mulţi debitori ieftinirea semnificativă a leului deja creează şi va continua să genereze dificultăţi în rambursarea creditelor în valută. Pe de altă parte, continuarea slăbirii monedei naţionale a determinat populaţia să-şi reorienteze economiile în depozite valutare şi, în rezultat, a crescut gradul de dolarizare a resurselor bancare. O asemenea evoluţie va diminua semnificativ puterea de influenţă a instrumentelor aplicate de BNM, iar băncii centrale îi va fi mai dificil să promoveze politica monetară.
Victor URSU
