Companiile manifestă o prudenţă mare şi nu se aşteaptă la o ameliorare a afacerilor în primul trimestru al anului 2016. Întreprinderile locale sunt în aşteptarea unor schimbări, în timp ce firmele străine sunt mai pesimiste, potrivit „Barometrului de Afaceri”, prezentat de Asociaţia Obştească Colaborarea Economică Moldo-Germană şi Camera de Comerţ şi Industrie Franţa-Moldova.
Întreprinderile chestionate continuă să exprime o opinie extrem de negativă legată de climatul de afaceri şi de evoluţia acestuia. Acest indicator apare clar în zona roşie a barometrului, iar aşteptările pentru trimestrul I, 2016 nu sunt mai îmbucurătoare.
Indiferent de tipul întreprinderii, locală sau străină, tendinţa generală a barometrului este de scădere şi a intrat în zona negativă a acestuia. Şefii întreprinderilor străine sunt, de altfel, cei mai afectaţi de contextul local, constată compania de marketing şi consultanţă “Magenta Consulting”, care a realizat sondajul.
“Mişcările contestatare politice şi sociale ce au precedat formarea noului Guvern, incertitudinile privind situaţia macro-economică şi financiară, lipsa unui acord cu FMI şi lipsa ajutoarelor internaţionale cauzate de vizibilitatea redusă a reformelor profunde mult aşteptate, au afectat în mare măsură tendinţele generale ale barometrului de afaceri pe parcursul celui de-al patrulea trimestru 2015”, a declarat Emmanuel Skoulios, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Franţa-Moldova.
„Niciun tip de sector de activitate nu a fost cruţat, scăderea cea mai mare fiind atestată în sectorul finanţelor, băncilor şi asigurărilor. Chiar dacă pe parcursul trimestrului precedent întreprinderile chestionate se aşteptau la perspective pozitive de dezvoltare a afacerilor lor, acest indicator resimte, de asemenea, o scădere considerabilă. În final, întreprinderile manifestă o prudenţă mare şi nu se aşteaptă la o ameliorare a afacerilor în următorul trimestru. Dacă e să comparăm întreprinderile locale cu cele străine, atunci putem constata că cele locale sunt în aşteptare, pe când cele străine sunt dispuse, la fel, ca şi în trimestrul precedent. Sectorul agriculturii şi industriei agroalimentare este mai pesimist”, a mai spus Skoulios.
Pe de altă parte, el a apreciat că investitorii continuă să aibă dorinţa de a investi şi că acesta este “unicul indicator care inspiră optimism”, chiar dacă această dorinţă de a investi este modestă, sau aproape de zero pentru întreprinderile străine. Întreprinderile din sectorul bancar şi cel al asigurărilor, preconizează să-şi reducă investiţiile în primul trimestru al acestui an.
Preşedintele Asociaţiei de Comerţ Moldo-Germană, Wolfgang Lerke, a declarat că rezultatele înregistrate în trimestrul patru de către întreprinderile chestionate s-au adeverit a fi inferioare celor din trimestrul trei. Sectorul băncilor, finanţelor şi al asigurărilor a atins rezultate cu mult mai mari în comparaţie cu cele preconizate şi aşteptate pe parcursul trimestrului trei. Dar reprezentanţii acestui sector manifestă, în mod curios, aşteptări mai pesimiste legate de cifra lor de afaceri pentru următoarea perioadă.
Numărul salariaţilor din cadrul întreprinderilor chestionate a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut o scădere uşoară, chiar dacă aceste întreprinderi prevăzuse iniţial noi angajări. Tendinţa este, totuşi, puţin mai pozitivă pentru următorul trimestru. Întreprinderile locale prevăd să-şi mărească uşor efectivul de personal, pe când cele străine rămân a fi neutre. Ca şi pentru alţi indicatori, investitorii străini manifestă prudenţă, sectorul de producere nu preconizează noi angajări.
Chestionarea a fost realizată în perioada 18 ianuarie – 5 februarie 2016 pe un eşantion de 562 întreprinderi locale şi străine, ce-şi exercită activitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Perspectivele de creştere a exporturilor moldoveneşti sunt foarte dependente de reformele din ţară, se constată în Studiul privind activitatea de export a ţării noastre, prezentat în săptămâna trecută de Oficiul Grupului Băncii Mondiale (BM) din Moldova. Corupţia şi guvernarea ineficientă împiedică dezvoltarea economică, este concluzia autorilor raportului.
„Acest studiu arată, de fapt, cum perspectivele de export ale Moldovei depind de reforme. Stoparea barierelor de la frontieră şi reducerea birocraţiei sunt mult mai importante pentru exporturile moldoveneşti, decât acordurile internaţionale privind comerţul”, a declarat managerul de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Alex Kremer.
Experţii constată că valoarea comerţului exterior a crescut substanţial, de la 1,25 miliarde de dolari SUA în anul 2000, până la 7,8 miliarde în anul 2013. Diversificarea pieţelor şi produselor “a contribuit în mod considerabil la creşterea exportului”. Pe de altă parte, investiţiile străine directe, cruciale pentru stimularea competitivităţii exporturilor, “s-au redus după anul 2007 şi au rămas la un nivel dezamăgitor de 3,1 la sută din PIB în anul 2013”.
Potrivit studiului, deşi valoarea exporturilor a crescut de patru ori în tot acest răstimp, totuşi, Moldova nu a beneficiat pe deplin de oportunităţile acestui tip de comerţ. De vină ar fi calitatea proastă a guvernării, corupţia, birocraţia, lipsa reformelor şi administrarea fiscală inadecvată.
Probabilitatea este mai mare ca reformele structurale ale climatului de afaceri să încurajeze investiţiile şi inovaţiile mai puternic decât facilităţile fiscale. “Aprofundarea comerţului şi integrarea investiţiilor sunt critice pentru perspectivele de dezvoltare de lungă durată ale ţării. Acordul de Liber Schimb cu UE este o oportunitate nemaipomenită: mai mult pentru că aceasta trebuie să impulsioneze reformele în ţară, decât pentru că oferă acces mai mare la pieţele UE”, consideră autorii studiului.
Potrivit studiului, agricultura şi sectorul agroalimentar este un promotor important al comerţului internaţional al Republici Moldova, competitivitatea exportului şi reducerea sărăciei. Totodată, sectorul agrar din Moldova a avut o performanţă destul de inegală, deoarece creşterea a fost înceată şi extrem de variabilă, în mare parte, din cauza vulnerabilităţii sectorului la condiţiile climaterice.
Cum poate trece Moldova de la un model de creştere bazat pe remitenţe şi consum la unul bazat pe investiţii, creşterea productivităţii şi inovaţie? Ţara trebuie să adere la lanţurile de valoare regionale şi globale pentru a deveni mai eficientă în ceea ce deja produce şi pentru a inova, sunt de părere experţii Gonzalo Varela şi Laura Gómez-Mera, care publică un articol despre Moldova pe blogul Băncii Mondiale.
“Este cu siguranţă adevărat că Moldova are politici comerciale relativ liberale. Totuşi, ţara nu s-a descurcat prea bine la capitolul comerţ şi investiţii. Exporturile s-au majorat la o rată anuală de 13%, pe când importurile – la rata de 16%. Creşterea exporturilor Moldovei a rămas la fel şi în urma ţărilor din regiune”, constată autorii articolului.
Chiar dacă ţara a diversificat cu succes pieţele sale de desfacere în defavoarea celor tradiţionale, exporturile sale depind enorm de câteva produse principale. Moldova rămâne eclipsată de cei mai buni actori din regiunea europeană. Stabilitatea macroeconomică, competitivitatea factorilor de producţie şi forţa de muncă calificată sunt factori determinanţi importanţi pentru integrarea de succes a ţării pe piaţa globală.
Folosind datele de la nivel de companie din Moldova şi din alte ţări din regiune, experţii au investigat efectele climatului investiţional şi ale serviciilor de bază asupra productivităţii companie. Pierderile semnificative de productivitate sunt asociate cu calitatea proastă a guvernării şi a calităţii instituţionale. Companiile moldoveneşti consideră corupţia drept cea mai mare piedică pentru mediul de afaceri, urmată de reglementările şi administrarea fiscală inadecvată.
Pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri, implementarea iniţiativelor anticorupţie este crucială pentru transparenţă şi, într-un final, pentru atragerea investiţiilor şi creşterea economică, apreciază experţii Băncii Mondiale.
Guvernul a aprobat un proiect de modificare şi completare a Legii privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, ce prevede simplificarea sistemului de autorizări. Astfel, din lista genurilor reglementate prin licenţiere vor fi excluse activitatea burselor de mărfuri, confecţionarea şi distrugerea ştampilelor, precum şi activitatea de depozitare a cerealelor cu eliberarea certificatelor de depozit pentru cereale.
Excluderea din lista genurilor reglementate prin licenţiere a acestor trei activităţi se înscrie în acţiunile cabinetului de miniştri prevăzute de Foaia de Parcurs privind eliminarea constrângerilor în calea mediului de afaceri. Potrivit analizei impactului de reglementare a proiectului, aceste genuri de activitate au un impact economic şi social nesemnificativ. Respectiv, suma totală a acumulărilor la bugetul de stat nu va suporta scăderi esenţiale.
Modificările propuse în domeniul transporturilor se adaptează la Codul transporturilor rutiere, racordat la normele europene. Astfel, denumirea actuală a genului de activitate “transportul auto de călători în folos public” se substituie cu “activitatea de transport rutier”.
Proiectul mai prevede substituirea în compartimentul jocuri de noroc, a cuvântului “unitate” cu sintagma “post (de joc)”. În perioada anului 2013 – iunie 2014, pe piaţa jocurilor de noroc au fost puse în exploatare automate de joc, asamblate şi compuse din două, trei şi mai multe automate, care erau considerate o unitate, lucru care permite accesul la jocul de noroc simultan a mai multor persoane. Ca urmare, se plătea o taxă de licenţă pentru un aparat de joc, cu două-patru locuri de joc şi, astfel, era diminuată proporţional de 2-4 ori taxa de licenţă.
Autorităţile Moldovei încearcă să îmbunătăţească mediul de afaceri, să reducă din restanţele care s-au acumulat pe parcursul anilor. Vicepremierul, ministrul Economiei, Octavian Calmîc, a avut o întâlnire neformală cu reprezentanţii a peste 20 de companii străine din Republica Moldova, membre ale Asociaţiei Investitorilor Europeni, context în care a declarat că Ministerul Economiei a propus reducerea numărului total de acte permisive şi licenţe cu cel puţin 25 la sută din numărul lor actual. În acest sens a fost instituit un grup de lucru care va analiza şi propune pentru abrogare ordinele interne şi actele permisive care nu au argumentare legală. În timpul apropiat vor fi abrogate circa 100 de acte permisive.
Ministrul Economiei a mai menţionat ca prioritate diminuarea presiunii instituţiilor de control asupra antreprenorilor prin instituirea moratoriului pe controale, scutirea start-up-urilor de controale pe un termen de 3 ani, eliminarea barierelor administrative şi instituirea ghişeelor unice în comerţul intern şi autorizaţiile în construcţii. Deja au fost analizate 416 acte permisive şi s-a constatat necorespunderea mai multor acte cu principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.
Intenţiile sunt bune. La fel şi deciziile. Dar rămâne o problemă, una mare: implementarea legislaţiei şi reformelor. O problemă ce reduce din eforturile de a face reforma şi a schimba lucrurile despre care vorbesc experţii Băncii Mondiale, la care am făcut referire, dar şi deficienţele majore pe care le denotă “Barometrul de Afaceri”.
Vlad Bercu
